Corupătorii și cauzele corupției, ignorate de lege

(Text actualizat)

Am să vă spun ceva ce, aparent, nu are legătură cu băncile delincvente și cu avocatul lor din oficiu (sau poate are…).

Într-o primă fază, rețineți aceste două cifre: 1,6 mld lei și 185 de mii.

Anul trecut, în 2015, s-au cheltuit în instrumentarea unor dosare penale, în special cele de competența DNA și a DIICOT, suma de 1,6 mld lei. Numai procesul lui Dragnea and co. (unde au existat și 43 de achitări, nu numai cele câteva condamnări cu suspendare) a costat 1,5 milioane euro. În acest dosar, ca în multe altele, nimeni nu a fost băgat la pușcărie și nici nu este clar cum se vor recupera acești bani de la cei condamnați. Nu contează în sine bugetul alocat pentru a se face dreptate, ci sentimentul că se va
fi făcut dreptate, că societatea este apărată de infractori și că delincvenții sunt puși la plată pentru prejudiciile cauzate.

Aveți acest sentiment când, după spectacolul cu cătușe de la tv, aflați că „actorii” sunt liberi și, eventual, au tupeul să candideze din nou la diverse demnități în stat?

Eu nu îl am.

În același an 2015 s-au clasat, prin renunțarea la urmărirea penală, peste 185 de mii de dosare penale. Infracțiunile pentru care legea prevede amendă penală sau pedepse de până la 7 ani, pot fi “iertate” de organul de urmărire penală, prin renunțarea la urmărirea penală. Această “iertare” poate opera dacă procurorul (și nu judecătorul) apreciază că nu există interes public în urmărirea penală a inculpatului. Este ceea ce rezultă din dispozitiile art. 314 alin.1 lit.b) și, respectiv, art. 318 din Codul de procedura penală. Daca se renunță la urmărirea penală, atunci procurorul poate impune (fostului) inculpat(ului) să își ceară scuze public persoanei vătămate, să presteze o muncă în folosul comunității timp de 30-60 de zile sau să urmeze un program de consiliere (notă: în caz de încălcare cu rea-credință a acestor obligații, beneficiarul renunțării la urmărirea penală poate fi sancționat cu revocarea măsurii de renunțare la urmărire penală). În categoria celor care pot beneficia de această clemență a
procurorului pot intra atât cei care au furat de foame sau din dependența de alcool sau droguri, cât și cei care au generat accidente, precum și cei care ar fi vinovați, să zicem, de fapte “ușoare” de corupție. Ar putea intra în această categorie chiar și cei vinovați de fapte de violență sau agresiune sexuală, cu condiția ca pedeapsa prevăzută de lege să nu fie mai mare de 7 ani.

Recent, în data de 20 ianuarie 2016, Curtea Constituțională a decis că aceste texte din Procedura penală relative la renunțarea la urmărirea penală sunt ne-constituționale. Probabil că motivarea (care nu apărut încă) a constatat, în analiza competenței funcționale a procurorului, că acesta nu poate judeca o cauză, căci o astfel de competență o are doar instanța.
Într-adevăr, Justiția se realizează în numele legii (art. 124 din Constitutie) și se înfăptuiește prin instanțele de judecată (art. 126 din
Constituție).

În acest moment, instituția renunțării la urmărirea penală nu mai există.

Numărul acestor dosare care se termină înainte de a începe este enorm: în 2013 au fost 160 de mii de cauze astfel soluționate; în 2014 – 135 de mii; în 2015 – 185 de mii. Evident, nimeni nu trebuie să se teamă că aceste dosare vor fi redeschise – în penal operează principiul legii penale mai favorabile, ceea ce înseamnă ca o lege penală mai aspră nu îi poate afecta pe cei care au beneficiat deja de “clemența” procurilor. Important este ce se va întâmpla începând cu 2016. Dacă numărul acestor cauze se va menține atât de ridicat ca și până acum, înseamnă că rolul instanțelor penale va fi, efectiv, covârșit nu de zeci de mii, ci de sute de mii de cauze. Iar costurile necesare gestionării acestor dosare, adăugate la cele 1,6 mld lei care se cheltuie pe dosarele de competența DNA și a DIICOT, vor crește astronomic.

Dar cel mai important este efectul de reflector implicat de acest uriaș val de procese: se va vedea clar că sistemul nostru judiciar penal s-a concentrat, cu toate resursele, pe cele 7-8 mii de dosare ce țin de competența DNA sau a DIICOT, ignorând, practic, partea ne-vizibila a aisbergului. Mai mult, se va vedea clar că opiniei publice i s-a insuflat, voluntar sau involuntar, convingerea greșită că sistemul judiciar penal funcționează bine și că procurorii ne apără eficient de infractori, când, de fapt, marile probleme judiciare sunt cele ascunse sub apă (sau sub preș). Statistica de 90% – 10% de condamnări obținute de procurori în dosarele de corupție și in cele de criminalitate organizată versus achitări în aceleasi dosare poate fi o statistică reală, dacă cifra totală a soluțiilor de condamnare este aplicată la numarul de 7-8 mii de dosare pentru care se concentrează toate resursele financiare și umane ale
sistemului și toate comentariile și rapoartele emise de diverse autorități, mecanisme de verificare și organizații, inclusiv de serviciile secrete.
Dar, raportată la acest număr enorm de cazuri (inclusiv de corupție, viol, pedofilie, accidente mortale) închise prin renunțare la urmărirea penală, cifra condamnărilor devine de-a dreptul insignifiantă. Cum spun statisticienii: statistica nu minte, dar ea poate fi un bun instrument pentru cineva care își propune să mintă.

Să mai spunem că până și aceste 7-8 mii de cazuri sunt croite în așa fel încât să nu fie afectați nici denunțătorii, nici corporațiile
multinaționale de la care vin banii de mită? Probabil că românii au uitat că, într-o infracțiune de corupție există întotdeauna doi participanți – un corupt și un corupător. Ne-am obișnuit să fim salvați de corupți, dar încă nu s-a pus problema de a fi salvați de corupători. La fel ca în medicină, când se tratează efectele, și nu cauzele, flagelul și epidemia nu pot fi eradicate, riscând să revină periodic, cu efecte noi, potențial mai devastatoare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Gheorghe Piperea 413 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.