ULTIMA ORA
Costurile studenţiei româneşti
Septembrie este luna în care începe marea migraţie a câtorva sute de mii de studenţi către oraşele universitare.
Studentul român e acel „animal social“ care se distrează mult, cu bani puţini şi cu mici pauze în timpul sesiunilor.
Partea întunecată a studenÅ£iei are de-a face cu mizeria din căminele în care trebuie să umbli cu Å£eava de duÅŸ în buzunar ÅŸi să foloseÅŸti toaletele din facultate pentru a evita boli precum hepatita, cu orele prelungite de studiu combinate cu diverse munci de compromis, de obicei part-time sau cu program de noapte, cu călătoriile regulate cu trenul până în te miri ce colÅ£ de Å£ară, pentru a te întoarce cu un pachet de mâncare pe care nu eÅŸti sigur că nu Å£i-l fură colegii în prima zi, ÅŸi cu adaptarea la viaÅ£a aglomerată, competitivă ÅŸi adesea stresantă a Capitalei, mai ales dacă ai trăit într-o localitate provincială liniÅŸtită. Partea luminoasă a studenÅ£iei poate însemna o continuă petrecere cu prietenii, singurele perioade în care eÅŸti nevoit să iei o scurtă pauză de la distracÅ£ie fiind sesiunile.
Bani pentru studiu. Unii spun că în contextul studenÅ£esc diferenÅ£ele de clasă nu se văd ÅŸi adesea nici nu contează, pentru că farmecul personal ÅŸi sex-appealul sunt mai mult decât suficiente pentru a deveni cel mai popular din campus. „Nu prea simÅ£i diferenÅ£e financiare între studenÅ£i, diferenÅ£ele se simt mai mult în cum sunt decât în ce au. Åži aici, sincer, e invers decât te-ai aÅŸtepta. Adică ăia săraci sunt muncitori, dar rupÅ£i complet de lume, cam ţărani aÅŸa, ÅŸoricari de cămin, ăia mai bogaÅ£i poate sunt mai puÅ£in muncitori, dar sunt mult mai interesaÅ£i de orice, mai up-to-date ÅŸi mai interesanÅ£i“, ne spune un profesor de la Facultatea de Arhitectură care preferă să-ÅŸi păstreze anonimatul. „Acum folosesc toÅ£i laptopuri ÅŸi îi poÅ£i împărÅ£i în cei care au laptop ÅŸi cei care nu au, deÅŸi în ultimul timp ÅŸi cei săraci au laptop. Îi mai costă să printeze ca să predea proiectele ÅŸi xeroxul pentru cărÅ£i ÅŸi cursuri. CărÅ£i ÅŸi reviste de specialitate nu-ÅŸi mai ia nimeni că alea sunt chiar scumpe. ÎÅŸi iau câte un catalog mai măriÅŸor să le ajungă tot anul“, a adăugat.
Dacă acum câÅ£iva ani o facultate precum cea de Arhitectură ar fi presupus multe cheltuieli pe planÅŸe, diverse tipuri de creioane ÅŸi alte consumabile, acum laptopul le înglobează pe toate. „Cele mai mari cheltuieli le ai în primii ani, când te rup materialele pentru desen, rotringuri, planÅŸe ÅŸi coli de hârtie, dar le poÅ£i folosi după aceea până termini facultatea“, spune DragoÅŸ Ion, proaspăt absolvent al Facultăţii de ConstrucÅ£ii, despre care susÅ£ine că e destul de lejeră din punct de vedere financiar: „Eu nu am stat la cămin, dar ÅŸtiu că taxa este de aproximativ 100 de lei pe lună, iar taxa de studiu, dacă nu prinzi loc subvenÅ£ionat de la stat, costă 500 de euro pe an. În rest, mai dai bani doar pe xeroxuri în sesiune“.
ViaÅ£a de cămin. Pentru unii mumă, pentru alÅ£ii ciumă, căminul este o perioadă pe care puÅ£ini o vor uita. „Mizerie, băute, mers la duÅŸ cu Å£eava... La duÅŸ sunt niÅŸte Å£evi curbate care ar fi trebuit să aibă pâlnia aia. Multe Å£evi erau însă rupte ÅŸi studenÅ£ii veneau cu o bucată de Å£eavă să o bage acolo să se spele“, spune Sorin Tofan, student la Facultatea de Filozofie, despre experienÅ£a lui cu căminele din GrozăveÅŸti. „Cel mai tare m-au enervat la început colegii mei de cameră, Hau ÅŸi Mizdan, care fumau în cameră ÅŸi îi uram foarte tare, până au descoperit că pot fuma în cameră la Grasu’. ~la avea o pungă de chiÅŸtoace ÅŸi jucau toată ziua Counter Strike sau ceva. În căminele de automatiÅŸti nu prea sunt scandaluri, că ăştia stau toată ziua la calculator. Gălăgie mai mare era în P17, de exemplu. Când cădea curentul ieÅŸeam toÅ£i pe geam ÅŸi ăia de la P17 strigau în cor «M...e P16» ÅŸi noi le răspundeam la fel“, îÅŸi aminteÅŸte George Coman, proaspăt absolvent de Automatică ÅŸi veteran în P16. Studentul bucureÅŸtean care stă în cămin doar pentru a scăpa de vigilenÅ£a părinÅ£ilor se dovedeÅŸte adesea intolerant faţă de provinciali. „Nu vreau să generalizez, dar sărăcimea asta care vine din provincie ÅŸi se plânge de condiÅ£ii e cea mai rea. Pentru că sunt tot ăia care-ÅŸi fac nevoile pe hol ÅŸi-ÅŸi aruncă tampoanele uzate în veceu, apoi îÅŸi dau ochii peste cap ÅŸi se Å£in de nas de scârbă“, spune Mihai Oprea, student la Electronică ÅŸi TelecomunicaÅ£ii.
Dar, oricât de precare ar fi condiÅ£iile, bătălia pentru un loc în cămin se dă în funcÅ£ie de situaÅ£ia financiară (au prioritate cazurile sociale ÅŸi copiii cadrelor didactice), anul de studiu (prioritari sunt cei din anii terminali), media notelor de la examen sau ÅŸpagă. „Dacă eÅŸti anul I oricum nu prinzi loc ÅŸi, dacă n-ai medie mare, nici mai târziu. În cazul ăsta, trebuie să faci o vizită la administrator. Dacă e femeie e mai simplu, că rezolvi cu un buchet de flori ÅŸi o cafea, dar dacă e bărbat te duci direct cu o sticlă de whisky. Trebuie să fii atent cum îi vorbeÅŸti, că dacă te duci cu un aer de copil cuminte ÅŸi te rogi de el nu te lasă până nu stoarce măcar 200 de euro. Dacă te duci cu tupeu, pui sticla pe masă ÅŸi zici că ai venit să-Å£i iei cameră rezolvi mai uÅŸor“, spune Robert Matei, student la Facultatea de Arte.
Odată ce Å£i-ai asigurat un acoperiÅŸ deasupra capului, poÅ£i face bani ca să-l ÅŸi plăteÅŸti în nenumărate feluri. Afacerile de cămin ÅŸi-au cunoscut apogeul acum câÅ£iva ani, dar sunt încă profitabile. „Unii mai tund, mai au o maÅŸină de spălat pe care o pun la dispoziÅ£ia colegilor contra cost, cei care au imprimantă fac concurenţă chioÅŸcurilor de prin campusuri ÅŸi de pe lângă facultăţi. În timpul sesiunii poÅ£i să faci o mică avere cu imprimanta“, spune Tofan. „Când eram eu în anul I erau niÅŸte superafaceri. Trăgeau CD-uri ÅŸi se zvonea în tot campusul că unu’ ÅŸi-a luat Dacie cu banii făcuÅ£i din asta acum câÅ£iva ani. Închirierile de filme erau o altă afacere. Apoi, tot ce înseamnă telefoane... Era un tip în P2 de care ÅŸtia tot BucureÅŸtiul: decoda, vindea, cumpăra, dar din câte am înÅ£eles nimeni nu poate face asta de capul lui. Trebuia să fie oarecum mână în mână cu poliÅ£ia din Regie, care e cea mai mare mafie“, spune Rusu Răzvan, student la Facultatea de Automatică.
Mâncarea de cantină. Hrana poate fi o problemă în cămin, mai ales dacă nu Å£i se oferă posibilitatea să-Å£i alegi colegii de cameră ÅŸi te pricopseÅŸti cu niÅŸte pofticioÅŸi cu acces nelimitat la frigider. „Mâncarea e evident la comun, când vine unul cu un pachet, de obicei, dacă colegii de cameră se au bine unii cu alÅ£ii, o împart ÅŸi o halesc în primele două zile, cam aÅŸa“, explică Tofan. Pachetele trimise de acasă, din provincie, au rămas încă un obicei pe cât de complicat, pe atât de folositor în condiÅ£iile în care ultimul lucru pe care-Å£i vine să dai bruma de bani de buzunar este hrana. O masă la o cantină studenÅ£ească precum cea de la Facultatea de Drept sau din complexul Leu costă aproximativ 10 lei, dacă te restrângi la minimul necesar. Stu-denÅ£ii la Arte sunt ceva mai inventivi ÅŸi merg întotdeauna pe ideea că dacă îÅ£i trebuie ceva, trebuie să faci rost, nu să cumperi. „Vezi mulÅ£i studenÅ£i la Arte care merg la vernisajele organizate de ambasade, unde aduc mâncare foarte bună. Îi recunoÅŸti după cum se uită la exponate, aÅŸa, în drum spre masa cu bunătăţi. Să zicem că te descurci cu un milion pe lună, în afară de ce mai primeÅŸti de acasă, ÅŸi-Å£i ajunge ÅŸi de un pachet de Å£igări ÅŸi o bere să te simÅ£i burghez“, explică Robert Matei.
Bugetul studenÅ£esc. Banii de buzunar nu sunt niciodată destui ÅŸi majoritatea studenÅ£ilor îÅŸi iau slujbe care le mănâncă mult din timpul de studiu, dar îi ajută să supravieÅ£uiască. Barurile sau cluburile sunt cele mai căutate. Fetele devin adesea promoteri pentru diverse produse sau se angajează în centre de vânzări prin telefon. StudioÅŸii care-ÅŸi scot, din când în când, capul din cărÅ£i ÅŸi sunt atenÅ£i la ce se întâmplă în jurul lor pot face bani frumoÅŸi scriind teze de licenţă ÅŸi alte lucrări contra cost, fac traduceri sau dau meditaÅ£ii diverÅŸilor elevi. „Cu banii, mai de la părinÅ£i, mai de pe la joburi provizorii, te mai împrumuÅ£i... De exemplu, eu am lucrat două săptămâni la o firmă de înrămat tablouri, dar mi-am băgat repede picioarele“, spune Sorin Tofan, acum art director la o companie de publicitate.
Sunt ÅŸi cazuri nefericite în care studenÅ£ii sunt obligaÅ£i de împrejurări să se descurce singuri în perioada studiilor. „O prietenă de-a mea se întreÅ£ine singură, cu o slujbă full- time de vânzătoare la un magazin de decoraÅ£iuni interioare. Căminul costă 220 de lei, 500 de lei taxa, mâncarea costă minimum 200 de lei pe lună, cărÅ£ile ÅŸi xeroxurile te duc undeva la 120 de lei pe semestru (depinde cât mergi la cursuri), ÅŸi astea toate sunt acoperite cu 600 de lei lunar“, povesteÅŸte Alexandru Fălcescu, student la Facultatea de Calculatoare ÅŸi Tehnologia InformaÅ£iei din PloieÅŸti. Sunt însă ÅŸi soluÅ£ii mai uÅŸoare la problema banilor de întreÅ£inere: „Stau cu prietenul meu în casa lui, aÅŸa că nu plătesc cazare sau întreÅ£inere, în schimb dau destul de mulÅ£i bani pe benzină ÅŸi asta mă omoară“, spune Andra Mitrofan, studentă la RelaÅ£ii Publice în cadrul SNSPA. „În rest, petreceri, cărÅ£i ÅŸi restul ce-mi trebuie cât stau în BucureÅŸti mă duc undeva la 300 de euro pe lună, bani pe care îi primesc de la ai mei. Cred că atâta timp cât studiez n-am de ce să-mi fac probleme că nu mă întreÅ£in singură, vreau să profit de perioada asta cât pot, pentru că am timp să mă satur de muncă ÅŸi să mă plafonez mai încolo. Am colegi care au dat la facultate doar ca să aibă un pretext să cheltuiască banii părinÅ£ilor în BucureÅŸti, ÅŸi-i pierd de obicei pe toÅ£i în cazinouri. Acum s-au plictisit de cazinouri, s-au orientat către cluburi ÅŸi, culmea, cei mai destupaÅ£i au descoperit drogurile recreative care costă din ce în ce mai mult“, explică norocoasa studentă. Masteranda la SNSPA Ana ChiriÅ£oiu ÅŸtie prea bine cum stă treaba cu banii de la părinÅ£i: „PărinÅ£ii care îi plătesc chiria de 300 de euro pe lună nu vor afla niciodată că băiatul lor ajuns la facultate sparge 50-70 de lei pe seară în club, pe băutură ÅŸi taxi. Ar fi obscen, pentru că 300 de lei ar trebui să-i ajungă o lună întreagă“, explică Ana, care vede studenÅ£ia ca pe o a doua pubertate ÅŸi crede că merită să te bucuri de ea.
Petreceri. Campusul universitar nu este însă populat numai de studenÅ£i. Vânătorii de distracÅ£ii sunt atraÅŸi ca de un magnet de mulÅ£imea de studente uÅŸor impresionabile. „Dintre toate campusurile universitare, cocalarul de Regie e cel mai rău. Dacă te duci în împrejurimi, în GrozăveÅŸti sau la Leu, ăia sunt mai boemi, se îmbată liniÅŸtiÅ£i la «Jeg» sau la «Filos», dar dacă intri în Regie după ce începe balamucul poÅ£i să ai probleme. Faza e că, în afară de studenÅ£i acolo, vin o grămadă de cocalari din tot oraÅŸul să impresioneze studentele provinciale de prin cămine cu ce bani sparg ei prin Onyx“, explică Mihai Oprea. StudenÅ£ii care „o ard cheap“, susÅ£ine Ana ChiriÅ£oiu, preferă localuri precum Gara Lipscani ÅŸi Argentin. „StudenÅ£ii artys-fancy, care merg doar ocazional prin locuri dintr-astea ÅŸi care preferă de obicei cluburi ÅŸi terase cu circuit oarecum intern, gen deBufet, Ota, Propaganda, Fabrica, mai nou Traian 42 ÅŸi, mai ales, petrecerile private, la care primeÅŸti invitaÅ£ia doar prin SMS sau dacă cunoÅŸti pe cineva care cunoaÅŸte pe cineva…“ Cât despre studenÅ£ii la ASE, „probabil au trecut deja la costum ÅŸi se confundă cu angajaÅ£ii de multinaÅ£ionale printre care s-au visat dintotdeauna. Bănuiesc că beau cafea la BCR Café, la City Grill ÅŸi, când vor să facă pe boemii, dau o tură prin Caru’ cu bere, rebranduit“.
Student bogat sau sărac, conÅŸtiincios sau indiferent faţă de studii, această perioadă este considerată definitorie în formarea unui om. PărinÅ£ii, adesea mândri că progenitura lor face studii înalte, fac uneori eforturi considerabile pentru a-i sprijini în această perioadă, deÅŸi nici atitudinea de tip „foamea căleÅŸte ÅŸi te învaţă cu greutăţile“ nu lipseÅŸte din peisaj. Societatea este îngăduitoare din punct de vedere financiar, prin reduceri de cheltuieli ÅŸi prin programe de sprijin social pentru un număr din ce în ce mai mare de studenÅ£i, care se aruncă în această aventură pe principiul „intră cât mai mulÅ£i, rămâne cine poate“.
Site-uri studenţeşti
• http://www.studentie.ro/ - un site complet unde te poÅ£i informa despre ultimele noutăţi culturale din oraÅŸ, joburi pentru studenÅ£i, ofertele companiilor pentru studenÅ£i, facultăţi, examene etc.
• http://www.listafacultati.ro/ - cel mai bun ghid al tuturor facultăţilor din Å£ară, cu detalii despre admitere ÅŸi alte informaÅ£ii
• http://nitroglicerine.bubble.ro/ - site cu toate copiuÅ£ele, cursurile, problemele de seminar posibile, numai bune de încărcat pe telefonul mobil ÅŸi downloadat cu pixul direct în teza de examen
• http://www.regielive.ro - un ghid complet al studentului din Regie, pe care îl poÅ£i consulta în orice problemă studenÅ£ească, de la camere de cămin până la copiuÅ£e, telefoane ÅŸi mică publicitate locală
• http://www.europeana.ro/ burse/Burse.htm - burse universitare în Europa
• http://www.roburse.ro/ - Centrul NaÅ£ional pentru Burse ÅŸi Studii în Străinătate (site-ul MCCT)
Bugetul minim
Cazare cămin: între 60 (minim 4 studenÅ£i în cameră) ÅŸi 160 de lei pe lună (doi în cameră)
Abonament RATB şi Metrorex: 32 de lei pe lună
O masă la cantină: 10 lei (minimum două milioane pe lună)
Cursuri, xeroxuri, consumabile: aproximativ 200 de lei pe semestru
Bani de buzunar: 200 de lei pe lună
Taxe pentru locurile de la stat: între 30 ÅŸi 50 de lei pe an
Bugetul mediu
Închiriere garsonieră plus cheltuieli întreÅ£inere: 350 euro pe lună
Benzină pentru transport: 100 de euro
Mâncare: minimum 200 de euro pe lună
Cărţi, albume, cursuri: minimum 100 de euro pe semestru
Bani de buzunar: minimum 200 de euro pe lună
Taxe pentru locurile de la stat: între 30 ÅŸi 50 de lei pe an
Taxe pentru locurile nesubvenÅ£ionate: între 300 ÅŸi 1.000 de euro
„Basarabia Saudită“: studenÅ£ie cu sau fără viză
Igor Mocanu ne oferă un scurt ÅŸi plastic tablou al condiÅ£iei de student basarabean în România: „După ce ai trecut vama de la Oancea - Sat European ÅŸi după ce grănicerii s-au asigurat că în borcanele din geanta de rafie nu ai un Makarov dezasamblat, primit în dar de la nu ÅŸtiu ce văr din Transnistria, după ce primeÅŸti în paÅŸaport două ÅŸtampile, una roÅŸie, alta verde, ajungi la BucureÅŸti, să zicem. Te gândeÅŸti că a doua zi tre’ să te vezi cu proprietarul, să-i dai o chirie-două, ori să semnaÅ£i un contract de comodat, după care vei merge la Biroul de Imigrări să-Å£i tragi o viză. Dar ca să-Å£i tragi viză, treci pe la Biroul de RelaÅ£ii Străine de la Universitate. Din cauza acestui loc o să-Å£i ratezi niÅŸte examene, poate vei sta ilegal câteva luni în România, poate-Å£i furi ÅŸi-o amendă pe chestia asta. În rest, oricât ai încerca să te exprimi pre limba mă-sii, îÅ£i iese prost, uneori se râde de tine, alteori eÅŸti numit cool, ÅŸi-n ambele cazuri te simÅ£i prost. Până la urmă, e miÅŸto. ÎÅ£i aminteÅŸti însă repede de prietenii tăi care te vor întreba cum a fost în Basarabia Saudită, îÅ£i vor intona sârguincios catrene din Planeta Moldova. Totul va fi zaibisi“.
4 comentarii
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
-
Money.ro: Care sunt soluţiile prezidenţiabililor pentru ieşirea din criză. Respectă acestea Acordul cu FMI?
Tema crizei economice i-a antrenat pe Băsescu, Geoană şi Antonescu într-o dispută, la Palatul Parlamentului, în care şeful statului le-a transmis adversarilor politici că propunerilor lor - relaxarea fiscală susţinută de liberal şi subvenţionarea dobânzilor, a social-democratului - nu respectă Acordul cu FMI.
FEATURES
Preşedintele Emil Constantinescu, la 70 de ani: Omul construcţiei şi al dialogului
Joi, 19 noiembrie 2009, domnul prof. dr. Emil Constantinescu, preşedintele României între anii 1996-2000, a împlinit 70 de ani, fiind sărbătorit de personalităţi ale culturii, vieţii academice şi politice naţionale şi internaţionale, prilej cu care şi redacţia ziarului nostru îi urează ,,La mulţi ani!’’, multă sănătate, viaţă lungă şi fericită.Patrimoniul, victima intereselor
„Case care plâng“ este o organizaţie studenţească ce face parte din Asociaţia Rhabillage, înfiinţată la începutul anului 2008. Aceasta îşi propune să realizeze o bază de date în domeniul patrimoniului cultural, cu ajutorul Uniunii Arhitecţilor din România, pentru a semnala clădirile de patrimoniu şi monumentele aflate în pericol în oraşele din ţară. Materialul strâns până în prezent cuprinde peste 10.000 de imagini şi 4.000 de „case care plâng“. Ele sunt rodul a trei ani de activitate a voluntarilor.Românii tot se mai ceartă cu trecutul lor
În urmă cu douăzeci de ani, visele a milioane de oameni însetaţi de libertate s-au îndeplinit.Barometrul de Consum Cultural 2009: Centrele xerox, mai „vizitate“ decât muzeele
Într-o Românie afectată de criza financiară, inclusiv în zona culturală, ofertanţii de cultură cei mai utili au devenit chioşcurile de ziare şi xeroxurile. Obiectivele de patrimoniu şi muzeele ocupă abia locul patru, potrivit Barometrului de Consum Cultural pe 2009.Târg de sturioni pentru parlamentari
Asociaţia „Salvaţi Dunărea şi Delta“, WWF Programul Dunăre Carpaţi România, alături de alte ONG-uri membre ale Coaliţiei pentru Mediu, au pichetat ieri sediul Ministerului Agriculturii în semn de protest faţă de legalizarea pescuitului sturionilor în scop comercial.Training online
Peste 300 de cursuri online de la SkillSoft.
Campaniile Cotidianul: Stop fraudării alegerilor!
18 Noi 2009 4 comentarii
Pe zi ce trece, semnalele privind posibilitatea fraudării alegerilor sunt tot mai multe. Cotidianul vă prezintă principalele pericole care ar putea influenţa voinţa electoratului. Scrisoare deschisă către preşedintele CE: România în pericol!
01 Noi 2009 43 comentarii
Stimate domnule José Manuel Barroso! Procesul electoral din România evoluează ameninţător! O ţară care, în mai puţin de 10 luni, a angajat credite de 20 de miliarde de euro se epuizează doar în discuţii despre diminuarea Parlamentului! Un mandat prezidenţial plin de scandaluri şi proiecte eşuate este astfel mascat de o consultare a electoratului pe un cu totul alt subiect. Şeful statului desfăşoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice, Parlamentul, încercând ca prin minimalizarea acestuia să câştige încă un mandat de preşedinte. Copiii spun lucruri.... electorale: "La revedere, nenea Băsescu!" (video)
13 Noi 2009 2 comentarii
O dată cu apropierea zilei alegerilor prezidenţiale, campania electorală devine din ce în ce mai agresivă, iar clipurile electorale sunt pline de mesaje menite să strice imaginea contracandidaţilor. Aproape la fiecare oră pe Internet apar parodii cu principalii candidaţi, iar, din păcate, în aceste jocuri sunt folosiţi şi minori.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Cer variabil si ploaie
max: 16 C
min: 0 C
-
-
Servicii si e-Commerce
-
Shops:
-