Procedura și criteriile de selecție ale doamnei Laura Codruța Kovesi

Doamna Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcțiile de conducere pe care le-a deținut până în prezent (procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – două mandate, procuror șef al DNA – un mandat) fără să existe o procedură transparentă, care să fie bazată pe criterii fără echivoc:

1. În anul 2006 doamna Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcția de procuror general al PICCJ de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției, Monica Macovei, care a inițiat în prealabil modificarea procedurii de numire prevăzută de Legea nr. 303/2004, care statua numirea procurorilor șefi de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, procedură aplicabilă în majoritatea statelor Uniunii Europene.
După mai mulți ani, doamna Monica Macovei a afirmat că a propus-o pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror general al României în urma unei selecții riguroase, dar nici domnia sa, nici altcineva nu a oferit vreun detaliu în acest sens. În realitate Laura Codruța Kovesi a fost numită în această înaltă funcție judiciară pe criterii clientelare, în baza unor relații de colegialitate și de prietenie cu anumiți decidenți ai guvernării din perioada respectivă. Mai exact, doamna Laura Codruța Kovesi a fost colegă de an și de grupă la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca cu ex-premierul Emil Boc, șeful politic al doamnei Macovei, și cu judecătoarea Monica Niculescu, în perioada respectivă șefa de cabinet a doamnei Macovei și concubină a purtătorului de cuvânt al acesteia, jurnalistul Dan Tapalagă (referitor la care Traian Băsescu a afirmat, spre finalul ultimului său mandat prezidential, că dădea ordine unui procuror general). Pe de altă parte, tatăl doamnei Laura Codruța Kovesi, Ioan Lascu, fost procuror șef al Parchetului Mediaș timp de 30 de ani (din care 20 de ani în timpul regimului comunist), se afla în relații apropiate cu politicianul Vasile Blaga, ministru de interne și secretar general al PDL în perioada respectivă, prin intermediul unui prieten comun din Mediaș, deputatul Florin Muntean, lider local al PDL, ulterior director general al Societății Naționale Transgaz (care l-a promovat apoi director adjunct la această societate pe fratele Laurei Codruța Kovesi, Sergiu Lascu).
2. În anul 2009 doamna Laura Codruța Kovesi a fost reînvestită în funcția de procuror general al României de către președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției, Cătălin Predoiu, desi Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a acordat avizul prevăzut de lege, votând aproape în unanimitate împotriva reînvestirii sale, fiind înregistrate cinci voturi împotrivă și doar un vot pentru.
3. În anul 2013 doamna Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror șef al DNA în urma unui troc politic între președintele Traian Băsescu și prim-ministrul Victor Ponta, care deținea interimar portofoliul de ministru al Justiției, troc care a fost mediat de fostul consilier prezidențial și ministru PDL, Elena Udrea, și a fost impulsionat de Comisia Europeană de la Bruxelles și de unele ambasade occidentale de la București, îndeosebi de ambasada SUA.
II. Reputația profesională a doamnei Laura Codruța Kovesi comportă unele discuții și ridică unele semne de întrebare:
1. Conform unor profesori și colegi de-ai săi de la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai, Laura Codruța Kovesi a fost o studentă mediocră. La numirea sa în funcția de procuror general avea vârsta de 33 de ani și o experiență de 10 ani în profesia de procuror, activând în această perioadă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu și la structura locală a DIICOT, fără să se remarce prin rezultate sonore, prin performanțe deosebite. Fostul președinte Traian Băsescu a motivat la finalul periplului său prezidențial că ar fi numit-o procuror general al României pe necunoscuta Laura Codruța Kovesi întrucât i s-a spus că ar fi avut cel mai bun randament în soluționarea cauzelor în calitate de șefă a DIICOT Sibiu. Afirmația nu este acoperită în realitate pentru că pe anul precedent numirii sale în funcție, respectiv pe anul 2005, structura DIICOT Sibiu s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unități de profil, situându-se astfel în a doua parte a clasamentului național întocmit pe baza criteriilor de performanță profesională.
2. În anul 2011, în timp ce deținea funcția de procuror general al României, doamna Laura Codruța Kovesi și-a luat doctoratul în drept la o facultate de mâna a doua (Facultatea de Drept a Universității de Vest Timișoara), cu o lucrare de o valoare științifică discutabilă și pentru care a fost acuzată de plagiat, la care a avut ca îndrumător științific un profesor de modă nouă, Viorel Pașca, fost procuror șef comunist al județului Timiș, cunoscut drept coleg și prieten cu tatăl său Ioan Lascu.
3. Nimeni nu contestă performanțele DNA sub șefia doamnei Laura Codruța Kovesi dacă le privim prin prisma numărului și funcțiilor politicienilor (miniștri, parlamentari, președinți de consilii județene, primari), magistraților și înalților funcționari publici arestați, trimiși în judecată și condamnați pentru fapte de corupție. Ultimul bilanț al DNA, respectiv bilanțul pe anul 2015, a avut caracterul cel mai triumfalist din istoria acestei instituții. Acest bilanț comportă însă discuții sub mai multe aspecte. În primul rând, rezultatele obținute în anul 2015 au fost comparate cu rezultatele obținute în anul 2013, deși ar fi trebuit să fie comparate cu rezultatele pe anul precedent, respectiv pe anul 2014. În al doilea rând, procurorul șef al DNA a uzitat formulări statistice incorecte pentru a capta atenția publică. De exemplu, a afirmat că în anul 2015 „au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri decât acum doi ani”, fără să precizeze că în anul 2013 a fost trimis în judecată doar un ministru, pentru ca opinia publică să înțeleagă această creștere exponențială. De asemenea, a afirmat că în anul 2015 au fost trimiși în judecată „peste 100 de primari și de președinți de consilii județene, deși ar fi trebuit să precizeze distinct numărul de primari și numărul de președinți de consilii județene, în condițiile în care numărul total al președinților de consilii județene este de 41. În al treilea rând, procurorul șef al DNA nu a prezentat procentul de achitări înregistrat în cauzele proprii în anul 2015. În acest sens, nu putem trece cu vedere că, potrivit bilanțului pe anul 2014, DNA a înregistrat un procent de achitări de peste 10%, ceea ce înseamnă că unul din zece inculpați trimiși în judecată a fost considerat nevinovat de justiție. Este enorm dacă avem în vedere că celelalte parchete din țara noastră au înregistrat un procent de achitări de numai 1% în anul respectiv sau că în ultimii ani ai regimului comunist era admis un procent de achitări de maximum unu la mie. Nu putem trece cu vederea nici faptul că DNA a acordat preeminență și a soluționat cu celeritate în ultimii ani sesizările înregistrate „cu sprijinul logistic al SRI”, în timp ce sesizările cetățenilor, dar și ale unor instituții importante ale statului (Guvern, ministere, prefecturi) sunt tergiversate cu anii, fiind de multe ori mușamalizate.
4. Nu putem trece cu vederea telejustiția excesivă practicată de doamna Laura Codruța Kovesi, pe care a patentat-o în România în primul său mandat de procuror general, sub auspiciile ministrului Monica Macovei și consilierului Dan Tapalagă și care a culminat cu direcționarea nelegală către presă de stenograme rezultate din interceptări, declarații de martori și chiar rechizitorii. Prin această telejustiție excesivă, fără precedent în Uniunea Europeană, s-a urmărit nu numai câștigarea încrederii și sprijinului opiniei publice, ci și influențarea instanțelor care judecau cererile de arestare sau rechizitoriile DNA.
III. În data de 29.02.2016, cu peste două luni înainte de expirarea actualului mandat, ați înaintat Consiliului Superior al Magistraturii propunerea făcută de dumneavostră, în calitate de ministru al Justiției, pentru reînvestirea doamnei Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA fără să faceți publice procedura respectiv criteriilede selecție a domniei sale în acest sens, în condițiile în care, cu ocazia audierii dumneavoastră de către comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului în data de 16.11.2015, în vederea acordării avizului pentru învestirea în funcția de ministru al Justiției, ați afirmat că veți asigura un proces transparent de selectare a procurorilor șefi și că reputația profesională, onestitatea și lipsa oricărui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate sunt principalele criterii pe care le veți lua în considerare, iar, într-un interviu acordat ziarului România Liberă în data de 16.12.2015, ați precizat că, din motive de transparență, înțelegeți să faceți publice criteriile de profesionalism, integritate și performanță referitor la propunerile pe care le veți face Consiliului Superior al Magistraturii și Președintelui României.
Pentru motivele expuse, vă solicit să-mi comunicați procedurile de selecție derulate și criteriile avute în vedere de miniștrii Justiției din Guvernul României cu ocazia formulării propunerilor de numire a doamnei Laura Codruța Kovesi în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 2006 respectiv în 2009 și de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție în 2013 respectiv în 2016, urmând să-mi precizați etapele și criteriile de selecție, precum și numele, prenumele și funcția procurorilor sau judecătorilor care au fost avuți în vedere în acest sens. Totodată, vă solicit, referitor la recenta dumneavostră propunere de reînvestire a doamnei Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA, să-mi comunicați dacă au fost respectate criteriile de selecție cerute de Comisia Europeană în raportul MCV și să-mi precizați motivele pentru care propunerea a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii cu peste două luni înainte de expirarea actualului mandat.
Solicit răspuns scris și verbal.
Senator
Valer Marian
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Valer Marian 275 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.