Creşterile salariale la stat, o măsură demagogică

Partidele aflate la putere promit. Măriri salariale, protecție socială, iluzii de pensii decente, acces la servicii de sănătate liniștitoare. Toate pentru angajații la stat. N-are importanță dacă în România se mai produce ceva ce ar crea noi locuri de muncă, de exemplu. Cum ar fi, de a exporta, în loc să importăm, ori de a crește veniturile prin stimularea economiei. Nu prin legi de măriri salariale aleatorii, nu prin hotărâri populiste și aducătoare de voturi electorale.

Sigur, creșterea nivelului de trai este un lucru bun în sine, problema este că trebuie susținută printr-o dezvoltare economică reală, și nu prin măsuri hazardate. Pentru cei care promit, nu contează că lucrătorii la stat sunt mai mulți și au salarii mai mari decât cei din mediul privat. Că aparatul de stat este supraîncărcat și sufocant pentru cei care îl susțin.

13 milioane de lei lunar pentru MAI

„Există un efort bugetar pentru aplicarea HG nr. 1/ 2017 de aproape 13 milioane de lei lunar. De aceste beneficii se vor bucura aproximativ 80.000 de angajaţi ai MAI“, anunța pe 16 martie Carmen Dan, ministrul de Interne. Și a detaliat: „Urmare a discuţiilor şi a celor ce am convenit cu sindicatele, am depus o serie de amendamente prin care propunem următoarele lucruri: sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specific stabilite, proporțional cu timpul efectiv lucrat şi care nu fac parte, potrivit legii, din salariul funcţiei de bază. Solda funcţiei de bază se determină prin raportare la salariul de bază, salariul de funcţie acordat în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Cuantumul drepturilor salariale rezultate astfel nu poate fi mai mic decât cel stabilit prin raportare la modalitatea de calcul utilizată în luna martie 2017“.

Graba este mare, ministrul de Interne precizând că a fost devansat termenul de acordare a salariului de merit pentru poliţişti, din luna august în luna aprilie. Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie, care organizase în dimineața aceleiași zile un protest în faţa sediului MAI, avea ca principale revendicări aplicarea prevederilor H.G. nr. 1/2017; adoptarea legii salarizării unitare; semnarea Acordului Colectiv de Muncă; schimbarea Legii 360/2002 Statutul Poliţistului şi modificarea prevederilor O.M.A.I. nr.577/2008.

Poliţiştii şi-au propus, prin acest protest, să atragă atenţia Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor Publice că nu sunt plătiţi corespunzător şi că o parte din prevederile legale privind salarizarea lor sunt încălcate.

Și alte câteva zeci de persoane, reprezentanţi ai Sindicatului Poliţiştilor Europeni „EUROPOL“, au protestat în faţa Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Nemulţumirile lor sunt legate de faptul că nu le-au mai crescut salariile din 2008 și de zăpăceala legislativă din sistemul de apărare.

Și, să nu uităm, este vorba despre un minister important, dar și cu cei mai mulți șefi și cu salarii mai mari decât celelalte din sistemul public.

Bani pentru chiriile demnitarilor

Guvernul le va da miniștrilor 7.000 de lei pe an pentru chirie: „Este vorba de creșterea plafoanelor pentru decontare. Vă reamintesc că tot ceea ce înseamnă chirii, cheltuieli de întreținere a locuințelor de serviciu și amortizarea bunurilor, inclusiv a mobilierului, se asigură de instituțiile publice în care demnitarul respectiv activează. Se face o actualizare anuală a acestor plafoane“, spunea săptămâna trecută Alina Petrescu, purtător de cuvânt al Guvernului. Și a precizat în continuare: „Anul trecut, din 118 demnitari, s-a constatat că aproximativ 40% au fost nevoiți sa suplimenteze din fonduri proprii toate aceste cheltuieli. În consecință, pentru miniștri, inclusiv persoanele care ocupă funcții asimilate celei de ministru, precum și pentru miniștri delegați pe durata mandatului, se asigură decontarea cheltuielilor de cazare și se majorează cu 7.000 de lei pe an, se stabilește, așadar, un plafon maxim anual de 55.000 de lei“.

Creșterea cu 20% a salariilor personalului din învățământ

Prin ordonanță de urgență, Guvernul a crescut, de la 1 februarie, salariile a 53.000 de angajați din învățămant: administratori de școli, secretare, bibliotecari, îngrijitori.

„Potrivit noii grile de salarizare, drepturile personalului nedidactic din învățământ se vor încadra între salariul minim pe economie, respectiv 1.450 lei, și 1.947 lei, în funcție de vechimea în muncă. Creșterile salariale vor implica un efort financiar de aproximativ 90 milioane lei, sumă asigurată prin bugetul aprobat pentru Ministerul Educației Naționale. Măsura a fost luată de Guvern după consultări avute ieri, 22 februarie, de premierul Sorin Grindeanu și ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, cu reprezentanții sindicatelor din educație“, scria într-un comunicat al Guvernului. Măsura a fost justificată de liderul FSLI, Simion Hăncescu, prin faptul că „în momentul în care a apărut OUG 2/2017, au fost voci din Ministerul Muncii și Ministerul Educației, care au spus că se încadrează și personalul nedidactic pe această ordonanță, dar realitatea a demonstrat că lucrurile stau altfel. (…) Ceea ce am convenit cu prim-ministrul a fost să se dea o ordonanță de urgență mâine, astfel încât să se reglementeze începând cu data de 1 februarie această problemă. Concret, este vorba de o majorare salarială, de la 1 februarie, spre 20%“.

Salariile profesorilor universitari, cu 15% mai mari

Tot de la 1 februarie, Guvernul a mărit cu 15% salariile profesorilor universitari. Soluții provizorii. Ori tăierea banilor din bugetele pentru cercetare, ori mărirea taxelor de studii plătite de studenți, beneficiari, de altfel, ai unui sistem de învățământ gratuit. Măsura nu a fost însoțită și de suplimentarea alocărilor pentru sistemul universitar. Rezultatul, pe principiul că fiecare se descurcă cum poate: instituțiile de învățământ superior au ales să redistribuie banii pentru cercetare și dotarea laboratoarelor spre salarii.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, susține că efectul va fi o scădere a calității pregătirii studenților, întrucât mulți vor opta pentru facultăți mai puțin performante, însă accesibile financiar, ori se vor angaja pentru a putea suporta taxele. Și asta, în cazul tinerilor care nu sunt încă studenți. Pentru cei aflați deja în anul I, o creștere a taxelor ar putea duce la abandon. În România, abandonul din învățământul universitar a atins cote alarmante. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că, în 2013, 39,07% din studenți au renunțat la studii, iar în 2015 – 38%.

Majorare cu 25% a salariilor în alte domenii de activitate

Din decembrie 2016, angajații de la CNAS și cei din Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale vor avea salarii cu 25% mai mari, conform Legii 250/2016 care aprobă OUG nr. 20.2016.
Și angajații CNAS se bucură de o majorare a cuantumului brut al salariului de bază sau a indemnizației de încadrare de care beneficiază, așa cum dispune noua lege. Mai exact, începând din decembrie 2016, mărirea este de 25% față de nivelul acordat în luna august (dar salariul pentru decembrie se plătește în ianuarie 2017). De asemenea, majorarea vizează și personalul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Referitor la angajații din casele teritoriale de sănătate, s-a stabilit că, din decembrie 2016, salarizarea lor reprezintă 85% din salariile celor de la CNAS. Totodată, regula este valabilă și pentru personalul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.În plus, majorarea de 25% față de nivelul lunii august, precum și stabilirea unei salarizări de 85% din banii câștigați de angajații CNAS se aplică, în egală măsură, și persoanelor de la direcțiile teritoriale de sănătate publică. Aceeași lege stabilește majorarea salariilor de bază și pentru directorii, contabilii-șefi, șefii de centru și coordonatorii de personal de specialitate din domeniul sănătății și al asistenței sociale.

Pe ce se bazează Guvernul

În programul de guvernare se estimează că economia va crește, în medie, cu 5,5% în următorii patru ani. Mai mult decât anticipează analiștii economici. Guvernul s-a angajat să mențină deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2020 și datoria publică în limitele actuale.

„Avem de unde să finanțăm toate măsurile, nu vom crește sau introduce alte taxe. (…) Vestea bună este că pe evaluarea veniturilor, suntem astăzi la 253,2 miliarde de lei. După o primă evaluare, cred că avem spațiu fiscal pentru a finanța toate măsurile care se regăsesc în programul de guvernare și vizează exercițiul financiar 2017“, arăta ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, la începutul anului.

BNR avertiza însă că majorările salariale vor avea un efect negativ asupra economiei: „S-a arătat că o eventuală implementare, chiar și parțială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei și că efectele adverse s-ar putea resimți/intensifica pe termen mediu și lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investițiilor publice; s-au semnalat și posibilele repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanțare externă și a comportamentului cursului de schimb al leului“, se arătă într-un comunicat al Băncii Naționale.
De la 1 februarie 2017, salariul minim brut a crescut cu 16%, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. Asta înseamnă că toți angajatorii, fie ei din sectorul public, fie din mediul privat, sunt obligați să le majoreze. Altfel, vor fi sancționați contravențional cu amenzi între 300 și 2.000 de lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.