Criza migraţiei şi noua găselniţă a Bruxelles-ului pentru încă o cedare de suveranitate

Pentru a face faţă crizelor, UE a intrat într-o frenezie a dublării instituţiilor existente. Însă, dacă în cazul proiectului franco-germano-italian al unei armate europene au apărut imediat criticile din partea Statelor Unite şi a ţărilor est-europene, în cazul dublării agenţiei Frontex opoziţia este foarte slabă.

Aşa se face că proiectul Agenţiei Europene pentru Frontieră şi Pază de Coastă a prins astăzi viaţă. De joi, noua agenţie începe să lucreze la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Această agenţie se adaugă agenţiei Frontex, creată în 2004, care are atributii aproape identice, numai că în timpul crizei migraţiei s-au constatat deficienţe: personal redus, puteri limitate, probleme la patrularea frontierelor externe ale UE.

Un răspuns la întrebarea de ce avea deficienţe Frontex ţine de “algoritm”. Polonia a dorit mult să găzduiască o agenţie UE şi a primit Frontexul, iar aşa se face că, atunci când UE se confrunta cu o mare criză a frontierelor în flancul său sudic (Italia şi Grecia), şefii care trebuiau să ia deciziile se aflau undeva aproape de malul Mării Baltice, departe de tumultul migrator şi, în plus, într-o ţară anti-imigraţionistă.

Presa europeană a scris mult în cursul anului 2015 despre risipa de fonduri de la Frontex, legată de distanţele mari pe care trebuiau să le acopere şefii din Varşovia, dar şi de cheltuieli greu de justificat. Spre exemplu, în urmă cu un an, Frontex a cheltuit 300.000 de euro nu pentru paza frontierelor în faţa imigranţilor, ci pe o uriaşă petrecere cu ocazia Zilei Europene a Poliţiştilor de Frontieră. 800 de delegaţi au fost transportaţi pe banii agenţiei, cazaţi şi pusi la o masă de 60.000 de euro. Apoi Frontex a mai cheltuit 25.000 de euro pentru cadouri de Crăciun, 17.500 de euro pentru scaune de piele la sediul din Varşovia, 137.000 de euro pentru stilouri Parker personalizate şi brelocuri personalizate.

Cam în aceeaşi perioadă, Italia cerea Frontexului 775 de poliţişti de frontieră care să suplimenteze efectivele naţionale, dar, din fotoliile lor de piele din Varşovia, sefii au trimis doar 447.

Agenţia Europeana pentru Frontieră şi Pază de Coastă are atribuţii similare cu Frontex şi un număr de 1.500 de ofiţeri din 19 state membre ce pot fi mobilizaţi rapid în caz de urgenţă. În plus, va „oferi sprijin tuturor statelor membre şi va putea identifica şi interveni pentru a remedia în avans punctele vulnerabile, şi nu atunci când este deja prea târziu,” se afirma într-un comunicat din luna iunie al Comisiei Europene. Agenţia ar urma să fie implicată şi în repatrierea imigranţilor care nu au primit drept de azil sau care sunt consideraţi că ar reprezenta o ameninţare de securitate.

Dar de ce nu au fost remediate deficienţele de la Frontex, de ce nu a fost oprită risipa şi restructurată agenţia Frontex?

Răspunsul ţine de o diferenţă esenţială între cele două agenţii: noua agenţie va putea să acţioneze la frontierele externe ale UE chiar şi fără o cerere în acest sens din partea statului respectiv, ceea ce Frontex nu putea. Când sunt sesizate deficienţe la frontiere, agenţia poate acţiona peste puterea suverană din statul cu pricina. În proiectul inişial, din decembrie 2015, deşi statele membre vor fi consultate, ele nu aveau puterea de a se opune în mod individual desfăşurării la frontiere a forţei europene. Aceasta dispozitie ar fi fost drept cel mai mare transfer de suveranitate de la crearea monedei unice încoace. În textul actual al proiectului s-a făcut o concesie: nu Comisia Europeană va decide peste capul unui stat, ci Consiliul European (adică statele membre), acţionând prin majoritate calificată. Dacă statul se opune măsurii, forţele de poliţie nu mai pot fi trimise, însă statele vecine vor avea dreptul de a trimite înapoi toţi imigranţii care sosesc de pe teritoriul ţării în cauză.

Scopul noii agenţii este salutar – ridicarea controalelor la frontieră în interiorul Blocului comunitar, o încercare de a stabiliza şi de a salva spaţiul Schengen. Însă acest lucru se putea face şi prin reformarea Frontex şi suplimentarea forţelor sale. Diferenţa este că prin această nouă agenţie se poate ajunge la controlul militar asupra graniţelor unor state exercitat de un organism creat şi condus de eurocraţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.