Puţine motive de bucurie pentru celebrarea Zilei Europei, pe 9 mai, la 67 de ani de la celebra Declaraţie Schuman – primul pas către crearea actualei Uniuni Europene. Pentru prima dată, ziua unităţii europene se sărbătoreşte pe fondul scindării Uniunii prin plecarea Marii Britanii.
UE contra Rusiei, SUA şi Chinei
De ziua sa, Europa pare tot mai singură. Niciodată în istoria postbelică administraţia de la Casa Albă nu a fost atât de critică la adresa partenerilor economici europeni, niciodată America nu a fost atât de tranşantă cu aliaţii europeni din NATO ca în primele luni ale mandatului Trump. Strategii din spatele noului preşedinte al Franţei văd o Europă atacată la nivel strategic atât de Rusia, cât şi de China și SUA, motiv pentru care văd necesară crearea unei Europe a Apărării şi a Securităţii.
O Europă mai săracă, radicală şi scindată
Va fi însă un proiect european ce pare rezervat doar celor care l-au lansat, în urmă cu 60 de ani, la Roma (Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg), nu şi noilor state membre, din Europa Centrală şi de Est. Cel puţin asta sugerează viziunea „Europei cu mai multe intensităţi“, prezentată anul acesta de Comisia Europeană. Asta sugerează şi venirea la putere a lui Emmanuel Macron, un preşedinte francez care privilegiază relaţia cu Germania şi crearea unui nucleu dur al UE, în detrimentul integrării tuturor statelor membre.
De ziua lui, proiectul Europei unite pare să cedeze în faţa mişcărilor de extremă dreapta, alimentate de politica porţilor deschise în faţa migrației. Lipsită de aproape un deceniu de vlagă economică şi legimitate democratică, construcţia europeană pierde teren şi în faţa doctrinei „iliberale“ promovate de guvernul polonez şi ungar, iar birocraţii de la Bruxelles au tremurat în aşteptarea rezultatelor alegerilor din Olanda şi Franţa. La fel se va întâmpla şi în cazul alegerilor ce stau să vină în Cehia, în Germania şi, probabil, în Italia.
Încercarea de a face o revistă a presei de Ziua Europei a dus la concluzia că proiectul acesta pare să fie apreciat doar de cei care ştiu că vor pierde uniunea cu Europa – scoţienii.
De Ziua Victoriei, padadă fastuoasă la Berlin
Paradă şi proteste în Rusia
Ziua Victoriei l-a găsit pe preşedintele Vladimir Putin într-o situaţia dificilă. Ţara se confruntă cu cele mai ample proteste începând din 2012. Ruşii încep să răspundă la apelul pentru o luptă împotriva corupţiei şi organizează greve împotriva fiscalităţii tot mai mari, într-un moment delicat pentru Putin, care se pregăteşte să candideze în 2018 pentru al patrulea mandat prezidenţial. Protestatarii din 80 de oraşe ruse vor, pentru moment, capul premierului Dmitri Medvedev. Legile draconice fac ca participarea să nu fie impresionantă, însă ea cuprinde toată ţara şi nu este un semn bun pentru regimul Putin.
Implicat în războaiele din Siria și Ucraina, nevoit să investească mult în armată, pe fondul scăderii drastice a preţului petrolului şi al sancţiunilor economice impuse de Vest, Putin foloseşte ameninţarea teroristă pentru a obţine solidaritatea internă de care are nevoie. Şi trimite acelaşi mesaj şi în exterior. „Pentru a combate terorismul, extremismul, neo-nazismul şi alte ameninţări este necesară consolidarea întregii scene internaţionale“, a spus Putin în discursul său din Piaţa Roşie.
Un Vladimir Putin izolat
Putin a fost singur la parada de Ziua Victoriei. Igor Dodon, preşedintele prorus de la Chișinău, a fost singurul şef de stat prezent, motiv pentru care a stat de-a dreapta liderului rus. Putin a fost izolat după anexarea Crimeii şi izbucnirea războiului din estul Ucrainei. Trecute sunt vremurile când la parada din Piaţa Roşie participau liderii de la Berlin sau Washington.
În 2015, singurii lideri importanţi care au participat la paradă au fost preşedinţii Chinei şi ai Indiei. De altfel, anul 2015 a fost ultimul în care Kremlinul a expediat oficialilor străini invitații pentru a participa la ziua-paradă de 9 mai. În 2016, singurul preşedinte prezent a fost cel al Kazahstanului.
Putin nu mai este frecventabil, a rămas singur cu sistemele antirachetă Panţir SA şi Tor-M, cu tancurile și rachetele de ultimă generație pe care le-a scos pentru prima dată la paradă, într-un spectacol de forţă. Spectacolul aviatic a fost anulat din cauza nebulozităţii, în ciuda a circa 1,5 milioane de euro cheltuiţi pe rachetele lansate pentru dispersarea norilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.