Cruciada guvernului ungar împotriva ONG-urilor lui Soros

După ofensiva împotriva migranţilor, guvernul Viktor Orban a luat la ţintă ONG-urile, îndeosebi pe cele susţinute de Open Society Foundations a imperiului lui Soros. Operaţiunea are atât o justificare internă, cât şi o umbrelă externă, dat fiind că, odată instalat la Casa Albă, preşedintele Donald Trump s-a confruntat cu mari demonstraţii împotriva sa organizate la Washington, Chicago, New York, Los Angeles şi Indianapolis, despre care s-a zis că-l aveau în spate pe Soros, simpatizant al Partidului Democrat, care a cheltuit un miliard de dolari în campania electorală a lui Hillary Clinton. Mişcarea cabinetului budapestan porneşte de la faptul că, spre deosebire de liderii democraţi din SUA, care se interesau de starea democraţiei şi de lupta anticorupţie din Ungaria, Trump a spus că nu-l interesează atari probleme, ceea ce a constituit o veste excelentă pentru Orban, dar una proastă pentru ONG-urile care primesc fonduri din străinătate. Aşadar, odată cu insuccesul lui Hillary la prezidenţiale, Budapestei i-au dispărut inhibiţiile.

„Ungaria trebuie debarasată de pseudo-ONG-urile imperiului Soros. Contextul internaţional o permite acum, odată cu venirea la putere a noului preşedinte (Trump – n.n.). Budapesta va folosi toate mijloacele de care dispune pentru a elimina pseudo-ONG-urile imperiului Soros, care vor să impună capitalismul mondializat şi corect politic guvernelor naţionale“, declara Szilard Nemeth, vicepreşedinte al Fidesz, partid la putere din 2010. El nominaliza ca ţinte prioritare TASZ (Uniunea Libertăţilor Civice din Ungaria), Comitetul Helsinki din Budapesta şi filiala ungară a Transparency International, care susţin că represaliile ce le vizează se datorează faptului că, de curând, ele susţinuseră că „parţialitatea şi corupţia au devenit monedă curentă în Ungaria“.

Sunt vizate cu prioritate ultimele două, Transparency International cercetând în principal corupţia din ţară, iar cealaltă fiind acuzată că acordă asistenţă juridică migranţilor şi refugiaţilor. În acest context, s-a precizat că divizia Europa a Open Society Foundations a injectat 3,3 milioane de euro pentru a susţine vreo 60 de organizaţii care operează în diverse domenii din Ungaria. Pentru Fidesz, „societatea civilă nu sunt aceste ONG-uri, care nu au susţinere populară“, opinie care mi se pare pertinentă. Pentru Orban a venit momentul unei legi care să oblige fiecare ONG să-şi dezvăluie sursele de finanţare şi conturile.

Imediat, la Budapesta şi în alte ţării vestice, mass-media susţinute de Soros au intrat în acţiune, amintindu-i lui Orban că a beneficiat de o bursă Soros un semestru, la Oxford, în 1989-1990, pentru ca, în 2007, tot el să ceară TASZ să acţioneze în justiţie oficialităţile social-democrate, acuzate că au brutalizat manifestații din toamna anului 2006, context în care acuza autorităţile de „minciună“. Evident, dezvăluirile nu i-au neglijat nici pe colaboratorii lui Orban, precum actualul ministru de Externe, Peter Szijjarto, preşedintele Adunării Naţionale, Laszlo Kover, şi alţii, despre care s-a zis că au beneficiat de pe urma lui Soros.

Cum miza cruciadei de azi este imensă, tot lui i se reaminteşte că, din aprilie 1988 până în septembrie 1989, a lucrat pentru un grup de studii asupra Europei Centrale, finanţat de binefăcătorului blamat azi, el primind lunar 10.000 de forinţi (sumă mare pentru acele vremuri). Soros s-a întâlnit cu Orban şi apropiaţii lui prin mijlocirea unui şef al filialei ungare a fundaţiei sale şi, cum a fost sedus de aceşti băieţi decişi, a oferit Fidesz 4,7 milioane de forinţi (643.000 de euro, azi), sperând că acesta, ajuns premier, „va conduce ţara într-o direcţie bună“.

Dar speranţele lui Soros s-au năruit și relaţiile sale cu Orban şi ai lui s-au deteriorat masiv, pe măsură ce tânărul politician budapestan a optat decisiv pentru dreapta. „În epocă, Fidesz se bătea pentru democraţie şi împotriva organismelor fantoşe ce serveau statul-partid. El primea bani de aici şi din afară. Fără Soros, Fidesz nu ar fi avut nici măcar xeroxuri pentru afişele sale“, scria într-un articol o fostă camaradă de tinereţe a lui Orban, azi membră a partidului de opoziţie Egyut. Schimbarea de poziţie a lui Orban faţă de Soros a devenit evidentă.

În 2011, un prim text de lege adoptat în Ungaria ataca implicit finanţarea din străinătate a ONG-urilor şi lipsa lor de transparenţă. Trei ani mai târziu, au avut loc percheziţii la unele dintre acestea, iar în aprilie 2014, în ofensiva antiteroristă s-a evocat un amendament la lege ce putea obliga asociaţiile să divulge provenienţa patrimoniului şi a subsidiilor lor.

În iulie 2014, la Băile Tuşnad, într-unul din voiajurile sale „de lucru“ prin Transilvania, unde cabinetul şi partidul său organizează diverse sindrofii politice, Orban a lansat doctrina „ileberalismului“, nu înainte de a denunţa acele ONG-uri formate, spunea el, din „activişti politici care doresc să impună interesele exterioare Ungariei“, idee prin care îi copia pe Putin şi Erdogan.

Analiştii susţin că, în realitate, el se inspira dintr-un precedent demers israelian anti-ONG-uri, ratificat în iulie 2016 de Knesset. Cuiul lui Pepelea este finanţarea externă a acestora, Orban dorind să supervizeze atari investiţii externe, fără ca noua Administraţie din SUA să aibă o reacţie dură, ştiut fiind că între Orban şi Trump există o apropiere ideologică. În plus, în toamnă, premierul ungar a fost singurul lider european care şi-a anunţat susţinerea pentru candidatul republican la preşedinţia SUA! Ca urmare, lui, ONG-urile locale nu-i puteau striga să plece, dat fiind că, amănunt foarte important, au relaţii proaste şi cu opoziţia.În fine, poziţia faţă de ONG-uri a guvernului Orban are mare trecere la electorat, care respinge finanţările lor externe, iar premierul se prevalează de ideea că „societatea civilă suntem noi!“, care are mare trecere populară.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.