CSAT, o mașină de falsuri marca Traian Băsescu

„Binomul“ SRI – DNA s-a înființat și a funcționat ani la rând ca urmare a unor decizii luate sub înaltul patronaj al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo, în CSAT, s-au discutat și s-au elaborat documentele pe baza cărora s-au stabilit Strategiile naționale de apărare a țării, documente secrete care, cu timpul, au permis crearea acestui monstru despre care abia acum aflăm că a transformat România într-un „stat mafiot“.

Acum, toată lumea – inclusiv personaje politice importante care consideră că sunt protejate de secretul specific acestei instituții – se ascunde în spatele acestei instituții și aruncă vina asupra unor decizii luate, de-a lungul vremii, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Iar asta, în condițiile în care foarte mulți dintre cei ajunși acum la ananghie au făcut parte din CSAT și cunosc foarte bine acele decizii.

Ce este CSAT?

Competențele CSAT sunt definite în cuprinsul Legii nr. 415/27 iunie 2002, privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, publicată în M.O. nr. 494 din 10 iulie 2002.
Conform Cap. 1, art. 1 din această lege, „Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională“.

Atribuțiunile concrete ale CSAT sunt cuprinse în art. 4 din lege:

„a) analizează şi/sau propune, potrivit legii, promovarea:
1. strategiei de securitate naţională a României şi a strategiei naţionale de apărare a ţării;
2. strategiei militare a României;
3. strategiilor de ordine publică şi siguranţă naţională ale României, în raport cu răspunderile instituţiilor abilitate;
4. datelor, informărilor şi evaluărilor furnizate de serviciile de informaţii şi de celelalte structuri cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale“.

Tot Legea nr. 415/2002 este cea care, în cuprinsul Art. 5, stabilește și cine sunt cei care iau parte la elaborarea deciziilor CSAT:

„(1) Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) Prim-ministrul Guvernului României îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(3) Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul de Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Industriei şi Resurselor, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională“. Astfel se face că niciunul dintre cei care au participat la ședințele CSAT în cadrul cărora s-au pus bazele Strategiei de securitate naţională a României din anii 2005 și 20015, inclusiv președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis, nu are absolut niciun drept moral să discute despre deciziile care, în timp, au dus la preschimbarea României într-un „stat mafiot“. Nu au niciun drept, pentru că au participat în mod direct la elaborarea bazei sale legale.

Raportul CSAT din 2005

Problema corupției ca risc pentru siguranța națională a fost discutată în CSAT încă din anul 2005. La încheierea lucrărilor din acel an s-a întocmit ,,Raportul CSAT din anul 2005“, în care s-a decis introducerea corupției printre riscurile de siguranță națională:

„Având în vedere că fenomenul corupției are un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale, că distruge beneficiile potențiale ale pieței libere, (…) Consiliul a hotărât integrarea problemei corupției în structura strategiei de securitate națională ca factor de risc obiectiv de securitate, amplificarea măsurilor care se impun pentru stabilirea priorităților și identificarea mecanismelor adecvate în lupta împotriva corupției, fraudei, spălării banilor, precum și inițierea procedurilor de revizuire a Codului de procedură penală, pentru introducerea, ca prevedere legală, a sistemului de investigații preliminare“.

Acestea au fost prevederile avute în vedere de către CSAT încă din anul 2005. În deceniul trecut de atunci până acum, deciziile respective nu au fost respectate decât în măsura în care lupta anticorupție a putut fi utilizată ca armă îndreptată contra adversarilor politici. Iar pentru asta ar trebui să fie trași la răspundere toți cei care au trecut pe la cârma țării în tot acest timp, de la Traian Băsescu la Klaus Iohannis și de la premierii Călin Popescu Tăriceanu la Emil Boc și Victor Ponta. Lor li se adaugă și toți miniștrii Justiției, începând cu Monica Macovei, plus șefii serviciilor secrete. În felul lor, toți au participat la crearea ,,binomului“ SRI – Justiție. Iar acum, puși în fața acestei creații monstruoase, toți o critică și afirmă că, la timpul cuvenit, habar nu au avut despre ceea ce se petrecea cu adevărat.

CSAT are „orbul găinilor“?

În urmă cu un an, pe 18 ianuarie 2016, CSAT a anunțat că, în urma unei dispoziții date de președintele Klaus Iohannis în anul 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a verificat, „în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, prin instituţiile abilitate, la solicitările Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Ministrului Justiţiei, veridicitatea declaraţiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi, personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi Parchetelor, în sensul că cei în cauză nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii“. După verificările respective, efectuate de instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi Parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora. Concluziile acestei verificări au fost anunțate atunci și printr-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Această afirmație a președintelui Iohannis a fost contrazisă, chiar a doua zi, de către Dan Mihalache, fost consilier pe probleme de apărare. Acesta a afirmat atunci că „mi se pare puţin hazardat şi am sentimentul că cineva este într-o campanie electorală în Justiţie prin această temă. Există obligaţia legală, nu noi am introdus-o, cred că în anul 2005 sau 2006, ca CSAT să verifice aceste lucruri. (…) Dacă mă întrebaţi pe mine, este puţin complicat. Nu văd aici foarte bine rolul CSAT şi poate într-o zi această prevedere ar trebui regândită, pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi“.

Pe de altă parte, Dan Mihalache a afirmat că această atribuţie a CSAT ar trebui regândită, în sensul că acest organism poate doar să trimită declaraţiile pe proprie răspundere către instituţiile abilitate, pentru a vedea dacă în rândul judecătorilor sunt şi ofiţeri acoperiţi.

Generalul Coldea „a fost demisionat“

În plin scandal, SRI a oferit un comunicat de presă deosebit de ciudat, prin care a anunțat că, potrivit rezultatelor comisiei interne de investigare, înființată după apariția acuzelor lui Sebastian Ghiță, Florian Coldea nu a încălcat legea și normele interne. Totodată, SRI a mai anunțat anunțat că, după terminarea anchetei, Florian Coldea a fost repus în funcția de prim-adjunct al serviciului. Dar și că, scos „basma curată“ după anchetă, acesta și-a dat demisia din funcție, pe motive de „demnitate și onoare militară și de riscul afectării grave a activității instituției“. Potrivit aceluiași comunicat, Coldea a demisionat din funcție și s-a pus la dispoziția instituției, dar directorul SRI a decis să-i ceară președintelui Iohannis trecerea în rezervă a acestuia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.