Cui i-e frică de Marilena Rotaru?

„Aflăm cu indignare că  ediţia din 16 noiembrie 2013 (realizată de Marilena Rotaru) a emisiunii “Ora regelui”, difuzată de postul TVR1,  a fost sancţionată,  la grămadă cu alte două emisiuni, de  către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA),  prin Decizia nr. 144 din 04.03.2014 privind amendarea cu 70.000 lei a SOCIETĂŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE  pentru posturile de televiziune TVR 1 şi TVR INTERNAŢIONAL(textul integral în Anexa A), pentru că: „nu a asigurat o separare clară a opiniilor de fapte şi nu a oferit publicului o pluralitate de idei, prin prezentarea punctului de vedere opus, pentru asigurarea imparţialităţii şi favorizarea liberei formări a opiniilor, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 66 şi 67 din Codul audiovizualului.”

CNA a invocat, în luarea Deciziei 144/2014,  Codul audiovizualului, care la art. 66 alin. (1), punctul a)  şi la art. 67 spune:

„Art. 66 (1)  În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
 a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică; …

Art. 67: În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.”

În  „Scrisoare deschisă Consiliului Naţional al Audiovizualului – Despre corecta informare” (http://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-adresata-consiliului-national-al-audiovizualului-233802/ ) (sau Anexa B), remarcabila realizatoare de televiziune Marilena Rotaru aduce argumente foarte pertinente prin care contestă Decizia 144/2014.

Ştim cu toţii  foarte bine că monarhia constituţională  şi capitalismul, existente în România  în urma unui proces continuu, au fost înlocuite în  dec.1947-1948, violent,  prin forţa tancurilor sovietice, cu republica  şi  socialismul (comunismul), pentru ca în dec. 1989-1990, tot violent (în România), de data  aceasta prin forţa  schimbărilor din Europa  de est ale anilor 1989, să revenim la capitalism, dar ciudat,  nu şi la monarhia constituţională.

Pentru explicarea  deplină a acestor  evenimente ar trebui să mergem înapoi în istorie

cel puţin  la:  originile comunismului (comunism care nu a fost condamnat în Uniunea Europeană! ), la  revoluţia  rusă din 1917 (revoluţia din februarie 1917 şi revoluţia din octombrie (noiembrie) 1917),  la  Conferinţa de la Yalta (4-11 februarie 1945)  privind reorganizarea Europei după cel de-al doilea război mondial (între Franklin D. Roosevelt (SUA), Winston Churchill  (UK)  şi  I.V. Stalin (US) )  şi la  summitt-ul de la Malta  (2-3 decembrie 1989, între  George H.W. Bush (SUA) şi   Mihail Gorbaciov (URSS))  – dar nu o vom face acum şi aici.

Se pune însă întrebarea următoare:  în problema  monarhie constituţională  versus republică, în România,  au fost asigurate de către Televiziunea Română (acum Societatea Română de Televiziune), „imparţialitatea, echilibrul şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică”    în perioada comunistă,  în perioada  1990-1991 (când s-a votat Constituţia  republicană  din 1991 şi când a fost referendum-ul pentru Constituţia din 1991),  în perioada  2002-2003 (când s-a votat Constituţia republicană  revizuită din 2003 şi când  a fost referendum-ul pentru Constituţia din  2003),  sau acum, în  perioada 2013-2014,  când se dezbate public  revizuirea  Constituţiei  republicane  din 2003  şi aprobarea ei prin referendum  (fără a se discuta  niciodată, în opoziţie,  problema unei Constituţii noi, monarhice)? Categoric NU. 

Emisiunea „Ora regelui”, care a debutat în 2012, este o încercare absolut remarcabilă a TVR1 şi a  realizatorilor săi (Marilena Rotaru, Camelia Csiki  şi  Bogdan Şerban Iancu)  de a  compensa  acest imens dezechilibru produs din 1948 încoace – când s-a vorbit  (dacă s-a vorbit)  permanent  mincinos  şi calomnios (la Televiziunea Română) despre monarhia constituţională  şi despre Regele Mihai (să ne amintim cum însuşi preşedintele republicii, domnul Traian Băsescu,  l-a făcut „trădător” pe Regele Mihai ?).

În ediţia din 16 noiembrie 2013, incriminată de CNA, doamna Marilena Rotaru   analizează   republica din România, în general, şi   problema  crucială a  legitimităţii ei, în special, şi îşi expune  opiniile, apăsat, cu mult curaj,  ca nimeni altcineva, altundeva; domnia sa nu denigrează  România şi nici republica în general.

Ne expunem şi noi aici opinia  că doamna Marilena Rotaru are dreptate când spune: „Televiziunile organizează dezbateri despre oportunitatea monarhiei. De ce nu invers? Despre oportunitatea republicii. Pentru că republica proiectată de steluţa roşie de pe Kremlin şi adusă cu violenţă pe tancurile sovietice a distrus ordinea şi prosperitatea pe care numai monarhia constituţională le-a instaurat vreme de aproape un secol. Republica a sădit buruiana comunismului la umbra căreia n-a mai crescut nimic. Republica a umplut închisorile cu elitele societăţii româneşti. Republica a distrus familia şi valorile culturale naţionale. De ce nu sunt operele lui Brâncuşi şi ale altor mari artişti de origine română în România? Din cauza republicii. A vrut poporul român republică? A votat-o? Niciodată. Republica din România este ilegitimă. De 66 de ani. Cum să condamni comunismul şi să nu condamni republica? Procesul comunismului în România trebuie să înceapă cu restaurarea monarhiei pentru că alungarea Regelui Mihai a avut urmări catastrofale în fiinţa acestui popor. Niciun preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim. Toate legile, toate Constituţiile impuse după 30 decembrie 1947 sunt ilegitime. Nu poţi legifera un furt, o hoţie. Poate în România. Republica română este o hoţie. Clădită, vorba lui Alexandru Paleologu, „pe un turbion de minciuni”. Acceptând această ilegitimitate, politicienii de astăzi acceptă minciuna. Nu?”

Am adăuga că întreg occidentul, acceptând această ilegitimitate, acceptă minciuna – în România  şi nu numai aici; aşa cum a acceptat,  în mod laş,  traiul nostru  mizerabil  timp de 45 de ani aici, după cortina de fier, iar acum, cu dispreţ,   ne  pune la colţ şi  ne arată cartonaşe  galbene  sau roşii.

Pretenţia CNA (la mingea ridicată la fileu de o reclamaţie oarecare) ca  şi în ora dedicată argumentelor pro-monarhice (cum este emisiunea „Ora regelui” de sâmbătă ora 13,00 pe TVR1, singura emisiune de acest fel)  să  fie aduse pentru echilibru şi argumente pro-republică,   este o  dovadă  de  parţialitate,  dezechilibru şi de obstrucţionare a  liberei formări a opiniilor; este pe scurt o mare nedreptate.

Deci, cui i-e frică de Marilena Rotaru ?

Noi suntem solidari cu domnia sa.  Trăiască Regele !

Bucureşti, 14 martie 2014

Dr. Ioana Bogdan Cătăniciu,  arheolog, cercetător ştiinţific gr I.

Dr. Afrodita Iorgulescu,  matematician, profesor emerit, A.S.E. Bucureşti

Dr. Nicolae Manolache, matematician, cercetător ştiinţific gr. I

Ing. Constantin  Neculai  Sofronie

Dr. Sergiu Rudeanu,   matematician,  profesor emerit, Universitatea din Bucureşti

Dr. Dragoş  Vaida, matematician, profesor universitar, Universitatea din Bucureşti

————————————————————————————————-

Anexa A

Decizia nr. 144 din 04.03.2014

06.03.2014

 privind amendarea cu 70.000 lei a SOCIETĂŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE
 cu sediul în BUCUREŞTI, Calea Dorobanţi nr. 191, sector 1, CUI R 8468440

 pentru posturile de televiziune TVR 1 şi TVR INTERNAŢIONAL

 Întrunit în şedinţă publică în ziua de 04 martie 2014, Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis sancţionarea radiodifuzorului SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE, după ce, în şedinţa publică din 27 februarie 2014, a analizat rapoartele întocmite de Direcţia Monitorizare, în baza reclamaţiilor înregistrate la CNA cu nr. 12410/13.11.2013 şi 13047/26.11.2013, cu privire la emisiunile „Preţuieşte viaţa”, ediţiile din 20 şi 27 octombrie 2013 şi „Ora regelui”, ediţia din 16 noiembrie 2013, difuzate de postul TVR 1.
 În aceeaşi şedinţă publică a fost reanalizat şi subiectul discutat în şedinţa din 27 februarie 2014 cu privire la întreruperea difuzării de către postul TVR INTERNAŢIONAL cu structura de programe pentru Republica Moldova, a producţiei „Moştenirea Clandestină” din 07 februarie 2014.
 Postul public de televiziune TVR 1 aparţine SOCIETĂŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE (licenţa audiovizuală nr. TV 340.1/03.11.2005 şi decizia de autorizare nr. 1268.0/15.03.2007).
 Postul public de televiziune TVR INTERNATIONAL (TVR) aparţine SOCIETĂŢII ROMÂNE DE TELEVIZIUNE (licenţa audiovizuală nr. S-TV 21.2/11.03.1999, decizia de autorizare nr. 1271.0/15.03.2007 şi reautorizare nr. 1271.0-2/15.03.2007).

 În urma analizării rapoartelor de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a încălcat prevederile articolelor 3, 66 alin. (1) lit. a), 67 şi 81 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 2 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 412/2007 privind obligaţiile ce revin radiodifuzorilor la înregistrarea programelor de radio şi de televiziune.

 Potrivit dispoziţiilor invocate din Codul audiovizualului:

• art. 3 alin. (1): Minorul are dreptul la protejarea imaginii şi a vieţii sale intime, private şi familiale.
   (2) Condiţiile de participare a minorului la un program audiovizual trebuie să ţină seama de sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifice vârstei, în general, şi de personalitatea minorului, în particular.
   (3) Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situaţii dificile.
   (4) În producţiile audiovizuale minorul nu poate fi folosit sau expus de către părinţi, rude, reprezentanţi legali, avocaţi sau alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lui, în scopul de a obţine pentru ei avantaje de orice fel sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.
• art. 66 alin. (1): În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
   a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;
• art. 67: În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.
• art. 81: Radiodifuzorii au obligaţia de a respecta programul anunţat; fac excepţie situaţiile de forţă majoră.

 Conform art. 2 din Decizia nr. 412/2007, radiodifuzorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, la cerere, înregistrările în următoarele formate:
 a) pentru programele de televiziune, înregistrare analogică pe casete VHS, cu viteză normală ori „longplay”, sau înregistrare digitală pe suport CD/DVD, într-un format uzual, cum ar fi AVI, MPEG-2, MPEG-4;

 Consiliul a constatat că ediţiile emisiunii „Preţuieşte viaţa”, din 20 şi 27 octombrie 2013, precum şi emisiunea „Ora regelui”, ediţia din 16 noiembrie 2013, au fost difuzate de postul TVR 1 cu încălcarea prevederilor privind protecţia copiilor în cadrul serviciilor de programe şi, respectiv, a asigurării informării corecte a publicului.
 

Astfel, în emisiunea „Preţuieşte viaţa”, prezentată de Andreea Marin şi difuzată, în direct, în fiecare duminică, au loc discuţii despre anumite fapte şi evenimente petrecute în societate.

 Din echipa ediţiei din 20 octombrie 2013 au făcut parte: Eliza Rogalski – specialist în comunicare şi strategie de afaceri, primul român în juriul Festivalului de Publicitate de la Cannes, Sorin Duţoiu – jurnalist, fondatorul primei Agenţii de Presă Mondenă şi al primei Agenţii Celebrity PR din România, Ramona Lăcătuş – life coach, trainer şi mentor, specialist în dezvoltare personală, Sorin Păun – chirurg, urolog, doctor în Medicină, doctorand în Drept, master în Criminologie şi Dana Barbu – jurist, mediator, licenţiată în Drept la Bucureşti şi Sorbona, protagonişti fără nume sonore, al căror destin a fost marcat de o provocare dificil de depăşit şi care au ştiut să se ridice şi să meargă mai departe, devenind prin curajul şi tăria lor de caracter, exemple pentru cei din jur (conform http://www.tvrplus.ro/emisiune-pret…).
 În cadrul acestei ediţii, difuzată şi, în reluare, în data de 22 octombrie 2013, în intervalul orar 09.10-12.18 a fost discutat cazul Georgianei, o fetiţă din comuna Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa, foarte deşteaptă, olimpică, dar care trece printr-o perioadă dificilă din viaţa ei. După ce Georgiana şi mama ei au fost invitate în platou, Andreea Marin a prezentat spectatorilor din platou şi telespectatorilor drama prin care trece această familie.
 Actorul Gabriel Coveşeanu i-a făcut o surpriză Georgianei oferindu-i un abonament pe un an de zile la Teatrul Ion Creangă, unde poate veni cu mama şi cu fratele ei.
 Cu lacrimi în ochi, mama Georgianei a recunoscut că este foarte mândră de fiica ei şi a relatat că, în ceea ce o priveşte, nu a avut şansa de a învăţa, că are doar 7 clase şi că vrea să lupte pentru ca Georgiana să aibă mult mai mult faţă de cât a avut ea. A mai spus că, recent, s-au mutat de la ţară în Bucureşti unde stau cu chirie (în prim-plan, pe obrajii Georgianei se prelingeau lacrimile), dar că aici este mai grea şcoala.
 După acest moment, asistenta Camelia Căpitanu a coborât din culise ţinând în mână un desen făcut de Georgiana care reprezenta familia ei (mama, fratele şi ea), dar şi înscrisurile Eu şi familia! şi Vreau să fiu fericită!
 Camelia Căpitanu a întrebat-o pe Georgiana de ce nu este şi tatăl ei în platou, moment în care Georgiana a început să plângă, şi-a acoperit ochii cu mâna şi şi-a rezemat capul de umărul mamei ei (au fost difuzate imagini în prim-plan cu fetiţa). Andreea Marin a povestit că a cunoscut-o pe Georgiana din imaginile difuzate la un post de ştiri. Au fost prezentate câteva imagini înregistrate cu Georgiana, fratele şi mama acesteia, cu casa în care locuiau, dar şi câteva declaraţii ale Georgianei cu privire la tatăl ei. „Georgiana (plângând): De tati nu pot să spun multe. De fiecare dată când îmi amintesc de el încep să plâng.”

 După prezentarea acestor imagini, s-a revenit în platoul emisiunii, moment în care mama Georgianei a relatat că în urmă cu doi ani de zile soţul ei a avut un accident de maşină în urma căruia a rămas cu tulburări psihice, că devenise foarte violent cu copiii, că nu o suferea deloc pe Georgiana, deşi tatăl fusese un model pentru fiica sa şi că cei doi avuseseră o relaţie extraordinară. „Elena: După accident n-o mai suferea, n-o mai iubea, o certa, o bătea, era s-o lovească cu o cărămidă, s-o omoare. (imagini în prim-plan cu Georgiana ţinându-şi capul aplecat şi suspinând).” Elena a mai spus că Georgiana a trecut printr-o perioadă dificilă din momentul în care tatăl său a avut accidentul, că a devenit închisă în ea, că nu mai comunica, nu mai învăţa şi nu se mai juca. De asemenea, a relatat că rudele din partea soţului ei, respectiv cumnaţii, au lovit-o şi i-au spus să-şi ia copiii şi să părăsească casa pentru că vor avea ei grijă de fratele lor. Întrebându-şi fiica dacă doreşte acest lucru, aceasta a răspuns afirmativ, spunând că pentru a fi fericite este de acord să meargă şi să stea chiar sub poduri, pentru a nu mai îndura traumele la care a fost supusă familia ei. Elena a mai povestit că au ajutat-o cele două surori ale ei să treacă peste acest eveniment din familia ei, că stă cu chirie şi că în acest moment lucrează. A precizat că face eforturi mari pentru Georgiana la şcoală pentru că învăţământul diferă între oraş şi provincie, că Georgiana face meditaţii şi că a vorbit cu profesoara ei pentru a înţelege situaţia familială a acesteia.
 Asistând la discutarea acestui caz, cei 5 specialişti din echipa emisiunii au oferit câteva soluţii în ceea ce priveşte situaţia Georgianei şi a familiei acesteia pentru ca viaţa lor să se schimbe, exprimându-şi dorinţa de a le ajuta. De exemplu, cu privire la „violenţa în familie”, consilierul juridic Dana Barbu şi-a exprimat opţiunea de a o ajuta pe Elena în rezolvarea problemelor juridice, afirmând că există soluţii concrete, cum ar fi ordinul de protecţie prin care se pot lua diverse măsuri şi care poate fi obţinut printr-o cerere adresată judecătoriei.

 Redăm din raport: „Dana Barbu: Din câte am înţeles de la tine vorbim de violenţă în familie. Andreea Marin: Dar într-o situaţie specială în care soţul e bolnav. Nu e un om violent dintotdeauna. Da? (…) D-na Ramona Lăcătuş a afirmat că o să facă tot ce poate pentru a o ajuta pe Georgiana să fie fericită împreună cu mama şi frăţiorul ei şi i-a oferit un pachet de dezvoltare personală pentru părinţi şi copii cu scopul de a-şi mări creativitatea, inteligenţa şi încrederea în ea, dar şi o bibliotecă nouă cu cărţi. Doctorul Sorin Păun i-a invitat pe cei trei membri ai familiei, săptămâna viitoare, pentru un set complet de analize la o clinică medicală. De asemenea, doctorul Sorin Păun a menţionat că doctorii stomatologi Ştefan şi Gabriela Pantelimon au oferit tratament gratuit familiei. D-na Eliza Rogalski a precizat că a creat un plan simplu în trei paşi pentru redresarea familiei. Astfel, pentru Robert s-a găsit un loc gratuit la grădiniţa nr. 44, iar firma Magipi i-a oferit un loc de muncă Elenei. Aceasta a mai primit un curs de calificare în make-up artist oferit de Avon, un set de produse cosmetice şi o maşină de spălat.
 Prezentatoarea Andreea Marin a afirmat că pentru următoarea jumătate de an, Carrefour i-a oferit Elenei 50 de milioane de lei vechi pentru chirie, iar firmele Olympia şi Alka i-au pus la dispoziţie produse alimentare. De asemenea, o companie mare, Avon, i-a oferit Elenei un curs de specializare în vânzări directe şi o oportunitate de dezvoltare în industria cosmetică. Dl. Sorin Duţoiu i-a spus Georgianei că a fost înscrisă gratuit la „Atelierul de inventat poveşti şi scriere creativă” din cadrul Fundaţiei „Calea Victoriei” şi i-a făcut cadou o chitară.
 În cadrul ediţiei din 27 octombrie 2013, difuzată şi, în reluare, în data de 28 octombrie 2013, în intervalul 09.10 – 12.23, prezentatoarea Andreea Marin a readus în discuţie drama prin care trece familia Georgianei, afirmând că tatăl acesteia „… a fost victima unui accident de maşină, a declanşat o durere de nedescris în această familie. Bărbatul, altădată modelul în viaţă pentru fetiţa sa, s-a ales cu grave tulburări de personalitate, devenind violent, un cu totul alt om decât tatăl şi soţul de odinioară.”
 În public, au fost prezenţi, Elena, mama Georgianei, Georgiana şi fratele acesteia, Robert Feraru. Prezentatoarea a vrut să afle ce schimbări s-au produs în viaţa familei Feraru. Emisiunea i-a avut ca invitaţi pe aceiaşi specialişti prezenţi şi în ediţia din 20 octombrie 2013.
 Cu privire la situaţia Georgianei, d-na Ramona Lăcătuş, life coach, specialist în dezvoltare personală, a relatat că aceasta a fost puţin reticentă şi a aflat că soţul Elenei „… era violent şi înainte de accidentul pe care îl avea…”.
 Au fost difuzate câteva secvenţe din emisiunea anterioară cu imagini în care Georgiana plângea (prim-plan). Dl. Sorin Duţoiu a vorbit despre înscrierea Georgianei la „Atelierul de inventat poveşti şi scriere creativă”, despere necesitatea fetiţei de a se concentra pe emoţii pozitive pentru a putea trece peste problemele din trecut şi despre faptul că Georgiana a început să citească din cărţile primite. Georgiana a arătat prima carte aleasă şi anume „Enciclopedia copilului deştept”. Întrebată de ce a ales această carte, Georgiana a răspuns, plângând, că o va ajuta mult la şcoală.

 Cităm din raport: „Andreea Marin: Draga mea, te rog din suflet să nu mai plângi. Georgiana, plângând: Sunt lacrimi de fericire. Andreea Marin: Sunt lacrimi de fericire! (râsete şi aplauze) Iubita de ea!”
 Unul dintre specialiştii emisiunii, d-na Dana Barbu, a afirmat că mama Georgianei, Elena, a ales, ca prim pas, medierea, ca urmare a încheierii contractului de asisteţă juridică cu doamna avocat Pleşa.

 Cităm din raport: „Dana Barbu: Săptămâna aceasta m-am întâlnit într-adevăr cu doamna Feraru şi i-am făcut şi cunoştinţă cu doamna avocat Pleşa, astfel că ele au şi încheiat contractul de asistenţă juridică şi pentru că doamna Feraru are un suflet foarte mare şi îşi doreşte înţelegere a ales ca prim pas medierea. Doamna Feraru a aflat ce înseamă mediere… Andreea Marin: Poate ar fi bine să explicăm asta în câteva cuvinte tuturor celor care ne urmăresc, să aducem această informaţie atât de importantă. Ce e medierea, Dana? Dana Barbu: Este un alt mod de a rezolva neînţelegeri între vecini, în familie şi presupune costuri mult mai mici, presupune timp mult mai scurt faţă de instanţă şi ce-i cel mai important faptul că decizia aparţine celor implicaţi. Mediatorul nu dă soluţii, nu este un judecător, mediatorul ajută pe cei implicaţi să-şi găsească singuri soluţia, de aceea… (neinteligibil) Andreea Marin: Adică să se împace. Practic să se apropie cele două dorinţe, da?, ale celor două părţi, în aşa fel încât să se ajungă la o soluţie comună, nu una impusă cum e în cazul judecăţii. Dana Barbu: Exact, pe care o vor agrea ambele părţi.” (…) Doctorul Sorin Păun a relatat că familia Feraru a fost la controlul medical, dar şi la medicul stomatolog, iar d-na Eliza Rogalski a menţionat că Elena a semnat contractul de muncă la firma unde va lucra, iar Robert va merge la grădiniţă chiar din ziua următoare. De ziua lui, Robert a primit cadou o maşină cu telecomandă şi un tort.

 Vizionând înregistrarea ediţiilor emisiunii „Preţuieşte viaţa”, din 20 şi 27 octombrie 2013, transmise şi în reluare, în zilele de 22 şi 28 octombrie 2013, la ore la care minorii au acces neîngrădit la vizionare, membrii Consiliului au constatat că ambele ediţii au fost difuzate cu încălcarea prevederilor privind protecţia copilului în cadrul serviciilor de programe.
 Membrii Consiliului apreciază că, prin expunerea minorei în public şi prin modalitatea de desfăşurare a discuţiilor, aceasta a fost pusă într-o situaţie dureroasă legată de evenimentele violente suferite în familie, situaţie care i-a accentuat şi mai mult suferinţa şi a determinat-o să-şi rememoreze evenimentele prin care a trecut, prelugindu-i astfel trauma.
 Consiliul consideră că, dată fiind situaţia familială dificilă în care se afla minora în acel moment, radiodifuzorul avea obligaţia de a lua toate măsurile legale, astfel încât aceasta să nu fie expusă niciunui risc fizic, psihic ori moral.
 Din acest punct de vedere, membrii Consiliului apreciază că radiodifuzorul nu a ţinut cont de sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifică vârstei şi personalităţii minorei, ţinând cont de faptul că aceasta nu are capacitatea de a înţelege complexitatea consecinţelor unor astfel de fapte pe care le-a trăit.
 Or, potrivit dispoziţiilor invocate din Codul audiovizualului, în orice program audiovizual, minorul are dreptul la protejarea imaginii, a vieţii sale familiale, dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează necesităţii unei informări a publicului.
 De asemenea, Consiliul consideră că expunerea în mod public a minorei, cu intenţia de a-i ajuta familia, nu îl exonerează pe radiodifuzor de respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe.

 În aceeaşi şedinţă publică, Consiliul a analizat şi raportul de monitorizare cu privire la emisiunea „Ora regelui”, ediţia din 16 noiembrie 2013 şi a constatat că aceasta a fost difuzată cu încălcarea prevederilor privind asigurarea informării corecte a publicului. Astfel, în debutul emisiunii prezentate de Marilena Rotaru, publicul a putut viziona evenimentele legate de ziua onomastică a Majestăţii Sale Regele Mihai, recitalul aniversar al maestrului Dan Grigore, pianist al Casei Regale, porţi deschise la Palatul Elisabeta, performanţe industriale în timpul monarhiei, societatea Astra Română, partea a II-a, marşul regal „Monarhia pentru viitor”.
 Cu menţiunea Palatul Elisabeta, 5 noiembrie 2013 a fost difuzat un scurt material de la sărbătorirea zilei de naştere şi a numelui M.S. Regelui Mihai la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile şi câţiva dintre membrii Consiliului Regal (n.n. aşa cum a precizat A.S.R. Principele Radu în discursul de deschidere al evenimentului). A fost prezentat momentul în care a fost dezvelit bustul
 M.S. Regelui Mihai realizat de sculptorul român Silvia Radu. Apoi, cu menţiunea Palatul Elisabeta, 7 noiembrie 2013 a fost difuzat un scurt material cu masa festivă organizată în cinstea M.S. Regelui Mihai la care au participat înalţi reprezentanţi ai statului român dar şi ai Republicii Moldova.
 În continuare a fost difuzat recitalul susţinut de maestrul Dan Grigore. Au fost difuzate imagini cu oamenii adunaţi în curtea Palatului Elisabeta care au venit să-l felicite pe M.S. Regele Mihai cu ocazia zilei onomastice. Au fost prezentate şi câteva interviuri cu participanţi la eveniment, atât politicieni cât şi oameni obişnuiţi.
 De asemenea, a fost difuzată partea a II-a a documentarului „Societatea Astra Română, un exemplu strălucit de performanţă industrială pe timpul monarhiei şi de dezastru desăvârşit în republică”, iar apoi imagini de la Marşul regal „Monarhia pentru viitor”. S-au auzit lozincile strigate de manifestanţi şi au fost prezentate mesaje şi interviuri ale câtorva dintre participanţi.
 În acest context, prezentatoarea a făcut afirmaţii defăimătoare şi jignitoare la adresa formei de organizare statală actuală a ţării, în speţă republica, afirmând că republica a distrus familia şi valorile culturale naţionale, că este ilegitimă că niciun preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim, că toate Constituţiile impuse după 30 decembrie 1947 sunt ilegitime şi că Republica română este o hoţie.

 Redăm din raport: „Marilena Rotaru: Televiziunile organizează dezbateri despre oportunitatea monarhiei. De ce nu invers? Despre oportunitatea republicii. Pentru că republica proiectată de steluţa roşie de pe Kremlin şi adusă cu violenţă pe tancurile sovietice a distrus ordinea şi prosperitatea pe care numai monarhia constituţională le-a instaurat vreme de aproape un secol. Republica a sădit buruiana comunismului la umbra căreia n-a mai crescut nimic. Republica a umplut închisorile cu elitele societăţii româneşti. Republica a distrus familia şi valorile culturale naţionale. De ce nu sunt operele lui Brâncuşi şi ale altor mari artişti de origine română în România? Din cauza republicii. A vrut poporul român republică? A votat-o? Niciodată. Republica din România este ilegitimă. De 66 de ani. Cum să condamni comunismul şi să nu condamni republica? Procesul comunismului în România trebuie să înceapă cu restaurarea monarhiei pentru că alungarea Regelui Mihai a avut urmări catastrofale în fiinţa acestui popor. Niciun preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim. Toate legile, toate Constituţiile impuse după 30 decembrie 1947 sunt ilegitime. Nu poţi legifera un furt, o hoţie. Poate în România. Republica română este o hoţie. Clădită, vorba lui Alexandru Paleologu, „pe un turbion de minciuni”. Acceptând această ilegitimitate, politicienii de astăzi acceptă minciuna. Nu? Veţi vedea ce-o să vă spună sâmbăta viitoare şi Bogdan Şerban Iancu. Trăiască Regele!”

 În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul nu a asigurat informarea corectă a publicului, întrucât prezentatoarea Marilena Rotaru a susţinut o pledoarie pentru monarhie sprijinită pe o ofensivă contra formei de organizare statală actuală a republicii, fapt de natură să creeze un dezechilibru în formarea liberă a opiniilor publicului. Astfel, Consiliul consideră că exprimările prezentatoarei, precum: republica a distrus familia şi valorile culturale naţionale, republica este ilegitimă şi Republica română este o hoţie, reprezintă, fără echivoc, o defăimare la adresa formei de organizare a României.
 Sub acest aspect, Consiliul consideră că prezentatoarea nu a asigurat o separare clară a opiniilor de fapte, în condiţiile în care, atât organizarea referendumului din 1991 prin care s-a votat Constituţia României, cât şi cel din 2003, când s-a revizuit Constituţia, reprezintă fapte şi nu opinii. De asemenea, nici exprimările enunţate, precum: “niciun preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim” sau “toate legile… sunt nelegitime” nu reprezintă opinii ale prezentatoarei, ci fapte care atestă că toţi preşedinţii României ce au ocupat funcţiile după anul 1990 au fost aleşi în mod democratic, de popor, iar legile au fost votate de Parlamentul României, ales, tot în mod democratic, de către popor.

 Or, în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii, astfel cum dispun prevederile art. 67 din Codul audiovizualului.
 Având în vedere subiectul prezentat, membrii Consiliului consideră că radiodifuzorul avea obligaţia să ofere publicului o pluralitate de idei, prin prezentarea şi punctului de vedere opus, pentru a se asigura imparţialitatea, echilibrul şi favorizarea liberei formări a opiniilor, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizualului.

 De asemenea, Consiliul a luat în discuţie şi situaţia întreruperii şi respectiv încetarea difuzării de către postul TVR INTERNAŢIONAL cu structura de programe pentru Republica Moldova, a producţiei „Moştenirea Clandestină” din 07 februarie 2014 şi a constatat că radiodifuzorul SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a încălcat dispoziţiile art. 81 din Codul audiovizualului potrivit cărora radiodifuzorii au obligaţia de a respecta programul anunţat; fac excepţie situaţiile de forţă majoră.
 Astfel, membrii Consiliului consideră că, nefiind o situaţie de forţă majoră, pentru a fi exceptată de la respectarea prevederilor invocate, radiodifuzorul avea obligaţia de a difuza respectivul documentar în integralitatea lui, astfel cum a fost programat.
 Deşi CNA a solicitat radiodifuzorului să-i pună la dispoziţie înregistrarea documentarului menţionat, acesta nu s-a conformat dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Decizia nr. 412/2007 privind obligaţiile ce revin radiodifuzorilor la înregistrarea programelor de radio şi de televiziune.

 Faţă de toate aceste aspecte, ţinând cont de criteriile legale de individualizare a sancţiunii prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, Consiliul a decis sancţionarea radiodifuzorului SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE cu amendă de 70.000 lei.
 Supusă la vot, propunerea de amendare a radiodifuzorului SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 În temeiul dispoziţiilor art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

 DECIZIE:

 Art. 1: Radiodifuzorul SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE, având licenţa audiovizuală nr. TV 340.1/03.11.2005 şi decizia de autorizare nr. 1268.0/15.03.2007, pentru postul de televiziune TVR 1 şi licenţa audiovizuală nr. S-TV 21.2/11.03.1999, decizia de autorizare nr. 1271.0/15.03.2007 şi reautorizare nr. 1271.0-2/15.03.2007 pentru postul de televiziune TVR INTERNATIONAL (TVR), se sancţionează cu amendă în cuantum de 70.000 de lei pentru încălcarea prevederilor articolelor 3, 66 alin. (1) lit. a), 67 şi 81 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 2 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 412/2007 privind obligaţiile ce revin radiodifuzorilor la înregistrarea programelor de radio şi de televiziune.

 Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

 Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, radiodifuzorul SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, în intervalul orar 18.00 – 22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

 „Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune TVR 1 cu amendă de 70.000 de lei, întrucât în cadrul ediţiilor emisiunii „Preţuieşte viaţa” din 20 şi 27 octombrie 2013, o minoră în vârstă de 9 ani a fost pusă într-o situaţie dureroasă cu privire la evenimentele violente suferite în familie, fapt ce contravine prevederilor art. 3 din Codul audiovizualului.
 De asemenea, prezentatoarea emisiunii „Ora regelui”, difuzată în data de 16 noiembrie 2013, nu a asigurat o separare clară a opiniilor de fapte şi nu a oferit publicului o pluralitate de idei, prin prezentarea punctului de vedere opus, pentru asigurarea imparţialităţii şi favorizarea liberei formări a opiniilor, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 66 şi 67 din Codul audiovizualului.
 Sancţiunea a fost aplicată şi pentru că postul de televiziune TVR INTERNAŢIONAL cu structura de programe pentru Republica Moldova, a încetat difuzarea producţiei „Moştenirea Clandestină” din 07 februarie 2014, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 81 din Codul audiovizualului.

———————————————————————————————–

Anexa B

Marilena Rotaru 
 

Scrisoare deschisă Consiliului Național al Audiovizualului

Despre corecta informare

    De 43 de ani, de când practic jurnalismul de televiziune, m-a preocupat rostirea adevărului, corecta informare, modul în care, prin misiunea acestei meserii, trebuie să educ, să formez, să modelez publicul. Cu această convingere am reușit să realizez, în condițiile cenzurii de dinainte de decembrie 1989, interviul cu Sergiu Celibidache (1979), trei documentare dedicate pictoriței Margareta Sterian (între 1979 și 1984; unul dintre ele premiat de ACIN și la un Festival Internațional de Film, deși nu fusese difuzat), Centenarul Cellei Delavrancea (spectacol cu public, în decembrie 1987), Dan Grigore și invitații săi (spectacol la Sala Radio în mai 1988). Toate acestea au văzut lumina ecranului numai după 1989. În 1985 mi se topeau șpalturile unui roman în curs de apariție: „La Est de Firenze”, carte în care prim planul îl constituie cenzura din televiziunea acelor ani și din întreaga viață a românilor acelei epoci. Și această carte a fost tipărită după 1989, în 1995…
    A venit libertatea, a căzut comunismul. Nu? Mă simțeam și mă credeam liberă și am început să fac ceea ce visam de mult: serialul de televiziune „Memoria exilului românesc”. Tot în clandestinitate. Nimănui nu-i plăcea, la începutul anilor 1990 și destulă vreme și după, acest serial. Documentare consacrate personalităților de prim plan ale exilului (Atenție! Nu „diasporă”, „exil”!): Vintilă Horia, Sergiu Celibidache, Camilian Demetrescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma (în filmoteca TVR sunt 100 de episoade dedicate valorilor exilului românesc). Nici unul din aceștia nu făcuseră vreo plecăciune puterii postdecembriste. Cum să placă?! Serialul se difuza (când se difuza) după 1 noaptea. Ca și „Memorialul Durerii” al Luciei Hossu Longin. Telespectatorii își puneau ceasul și se sculau să vadă emisiunile. În 31 octombrie 1991 TVR-ul (pe atunci singura televiziune din România) m-a concediat pentru opiniile promonarhiste, critica puterii acelui moment, exprimate într-un miting al Alianței Civice (Niet comunism!) și într-un articol publicat înCotidianul, intitulat „Libertatea de a fi mințiți”. După zece luni am câștigat procesul cu televiziunea și m-am întors în TVR. Dar, între 1992 și 1996, postul meu public de televiziune s-a aflat în Piața Palatului, nu în Calea Dorobanților 191, fiind nevoită să-mi proiectez interviurile cu Regele Mihai la mitingurile organizate de opoziție și de Liga Studenților cu ocazia zilelor de 10 Mai, 25 octombrie, și de Ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil la 8 noiembrie. Trebuie să spun că douăzeci de interviuri, reportaje și documentare cu și despre Regele Mihai și Familia Regală (realizate între anii 1991 și 2005), precum și zece episoade din „Memoria exilului românesc” le-am făcut pe cont propriu și cu ajutorul câtorva români din țară și străinătate.

   În octombrie 2003 mi s-a acordat „Diploma de excelență pentru întreaga activitate” a Consiliului Național al Audiovizualului. Motivul exprimat în Laudatio rostit de maestrul Dan Grigore: curajul de a spune adevărul și de a face cunoscute valorile culturii și istoriei naționale. 
    Și am ajuns la Decizia nr. 144 din 04.03.2014 care m-a aruncat în urmă cu un sfert de secol, când toate redacțiile și condeiele erau terorizate de Cabinetul nr.2. Zilnic cădeau capete pentru câte un cuvânt folosit. Zilnic mi se comunica un nou cuvânt pe care nu mai aveam voie să-l folosesc. Zilnic harta limbii române era ciopârțită, din directive de partid pentru „corecta informare a publicului”. Se poate alcătui o istorie cu accepția acestei sintagme de-a lungul epocilor, în slujba diferitelor puteri, cu misiunea de a falsifica, uneori total, alteori parțial, adevărul. „Corecta informare a publicului” poate avea sensuri antagoniste în epoci antagoniste. Adevărul, însă, este unul singur. Așadar, care este adevărul României? 
    Din 1944 Armata Roșie intensifică politica de sovietizare a României. Regele Mihai luptă pentru menținerea unui regim democratic din afara sferei de influență a URSS. Dar comunismul nu se putea instaura deplin decât dacă Regele și instituția monarhică dispăreau. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai, șantajat cu executarea a peste o mie de studenți anticomuniști din arest, sub amenințarea eliminării fizice, semnează abdicarea. Făcut sub presiunea șantajului, actul este nul. După cum nulă este și abolirea monarhiei, pentru că Regele nu avea dreptul să semneze abdicarea decât în nume propriu nu și în numele urmașilor săi, iar abdicarea Regelui nu presupune implicit schimbarea formei de guvernământ. În aceeași zi de 30 decembrie, Consiliul de Miniștri emite Decretul 2299 de promulgare a Legii 363, iar Parlamentul, convocat în grabă, pentru proclamarea republicii, nu a avut cvorumul necesar. O nouă ilegalitate. Practic și legal, abolirea monarhiei nu a fost aprobată niciodată de Parlamentul României și nici nu a fost supusă unui referendum național. Republica, în România, a fost instrumentul prin care s-a instaurat regimul comunist. Republica Română a fost un produs comunist. Ea a făcut parte din același sistem.
    „Nu încape îndoială – se menționează în Raportul Tismăneanu din 2006 – că România după 1945 ar fi putut să se dezvolte ca un stat democratic şi pluralist, dacă nu ar fi existat intervenţia sovietică şi disponibilitatea comuniştilor de a servi necondiţionat interesele Kremlinului. Distrugerea continuităţii constituţionale a statului român prin abdicarea forţată a Regelui Mihai în decembrie 1947 rămâne unul din marile abuzuri ale comunismului în România. Înfeudat intereselor sovietice, fidel opţiunilor sale staliniste de primă oră, chiar şi după îndepărtarea de Moscova, regimul comunist din România a avut un caracter antinaţional, în pofida necontenitelor profesiuni de credinţă naţionaliste”. Același raport consideră că una din principalele trăsături ale regimului comunist din România este ”lichidarea monarhiei constituţionale, distrugerea statului de drept şi impunerea dictaturii proletariatului, în fapt dictatura unei caste parazitare (nomenklatura), exercitată prin utilizarea celor mai brutale metode teroriste.” 

   Ce a făcut republica de esență comunistă în România? Exact ce am spus în emisiunea din 16 noiembrie 2013: „A distrus ordinea și prosperitatea pe care monarhia constituțională le-a instaurat vreme de aproape un secol. Republica a sădit buruiana comunismului la umbra căreia n-a mai crescut nimic. Republica a umplut închisorile cu elitele societății românești. Republica a distrus familia și valorile culturale naționale.”

   Vă amintiți seara zilei de 22 decembrie 1989? Domnul Ion Iliescu l-a acuzat vehement pe Nicolae Ceaușescu pentru că ”a întinat idealurile socialismului” și propunea să ne numim „Republica Română”. „Sună ca dracu” a replicat atunci domnul Petre Roman. Ca să sune bine a rămas „România”, dar au fost 25 de ani cum a spus Petre Roman. La o distanță de 45 de ani se încerca legalizarea ilegalității din 1947. De ce?

   Să deschidem din nou Raportul Tismăneanu: 
  „Marile speranţe din decembrie 1989 au fost însă rapid urmate de frustrări în raport cu ceea ce s-a dovedit a fi refuzul aparatului comunist şi securist de a ceda puterea. Chipurile vechi au îmbrăcat măşti noi, însă comportamentele au fost prea puţin diferite. Au existat aşadar marile şi micile regrupări nomenklaturiste, resurecţia birocraţiei sub forma fesenismului. Condamnarea comunismului a fost întârziată tocmai pentru că o mare parte din clasa politică postdecembristă a preferat să se aştearnă o ciudată tăcere peste un trecut cu care nu aveau motive a se mândri. Însă o democraţie nu se poate întemeia pe amnezie”. Îmi permit o completare adusă Raportului Tismăneanu. Condamnarea comunismului în România nu poate fi făcută fără condamnarea republicii care a făct parte integrantă din sistemul totalitar. Este vorba de acea republică, nu de republică în mod general, formă de guvernământ respectabilă acolo unde ea împlinește dorințele reale ale unor popoare. 
    Ca să se legitimeze după 1989 ilegitimitatea din 1947 s-a creat o stemă în care coroana de pe capul acvilei a fost smulsă (România renunțând astfel la simbolul suveranității și, deci, și la suveranitate) și o nouă constituție republicană pentru care poporul român a fost chemat la vot în 8 decembrie 1991. Documentele vremii conțin această informație:
    Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare de pe buletinul de vot: „Aprobați Constituția României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991?” 
   Așadar, românii nu aveau un buletin de vot pe care să fie scris și cuvântul „monarhie”. Li se impunea din nou republica. Deși opoziția de atunci, PNȚCD-ul și PNL-ul au boicotat referendumul, deși electoratul, după 45 de ani de spălare a creierelor cu istoria lui Roller, respirând un aer compus din oxigen, azot și foarte multă frică, era, biologic și mental, altul decât cel din 1947, s-a aprobat constituția republicană, cu aproximativ 40% voturi. Numai puterea fesenistă de atunci știe cât a ostenit pentru acest scor. Nu era normal pentru o democrație veritabilă ca în această chestiune să hotărască 50% plus unu? Mai mult. Ca să ne intre bine în cap că această țară nu este a „urmașilor și a urmașilor urmașilor noștri” s-a introdus în articolul 152 sintagma „republica, formă de guvernământ nerevizuibilă”. Eternizarea republicii. În vecii vecilor, amin! Cum să emiți astfel de documente, care refuză generațiilor viitoare dreptul de a-și hotărî soarta? Care națiune își condamnă la moarte viitorul?! Este limpede că momentul adoptării constituției din 1991 nu este decât o prelungire a celui din decembrie 1947. O prelungire a ilegitimității. Un reflex comunist. Suntem în situația acelui șef de trib de canibali care declara: „Nu mai avem canibali. Pe ultimul l-am mâncat eu”.

   Toate aceste adevăruri nu au fost și nu sunt spuse numai de mine. Ele se regăsesc în cărțile tipărite în acești ani, în opiniile istoricilor, jurnaliștilor și a tuturor românilor preocupați, și mai ales, îngrijorați de soarta țării. Pentru asigurarea unei corecte informări. Pentru triumful adevărului.    Nu am auzit ca CNA-ul să fi amendat vreuna din multele zeci de emisiuni în care s-au rostit și se rostesc jigniri la adresa Regelui Mihai și minciunile securisto-comuniste despre plecarea din țară cu trenuri încărcate cu bogății. Cum stăm aici cu „corecta informare”? Nu am auzit vreun protest al CNA-ului la valul de vulgaritate și agresivitate de pe posturile de televiziune. Îmi amintesc observația amară a lui Woody Allen: „Nu aruncați gunoiul. Din el se fac emisiuni de televiziune”. Nu este o consolare că se întâmplă astfel și pe alte meleaguri. La noi, însă, ele au protecția CNA-ului. Ce ne mai poate aștepta?! Poate obligativitatea homosexualității. Ca să nu se simtă discriminate persoanele gay. Ca să se simtă discriminată majoritatea populației. A amendat CNA-ul proliferarea mediocrității pe ecranele de televiziune? La ce bun? Este doar zona din care se extrag VIP-urile actualei societăți române. Nu a dat CNA-ul nici o amendă pentru sluțirea limbii române pe posturile de televiziune, prin gura moderatorilor și a politicienilor. Să fi dat Academia Română liber la „ora doisprezece”, „din cauza la”, „care” în loc de „pe care”, sau „avem decât talk-show-uri”???!!! A amendat CNA-ul Societatea Română de Televiziune pentru închiderea Canalului TVR Cultural?! Reacțiile CNA-ului sunt dictate în cea mai mare parte, numai de comandamente politice. Comandamente care transformă CNA-ul într-o instituție care, luptând împotriva adevărului, degradează și distruge această națiune. La peste o sută de ani de când au fost scrise, cuvintele lui Titu Maiorescu se răsucesc într-o rană vie a ființei noastre naționale: 
„Căci fără cultură poate încă trăi un popor cu nădejdea că în momentul firesc al dezvoltării sale se va ivi şi această formă binefăcătoare a vieţii omeneşti; dar cu o cultură falsă nu poate trăi un popor, şi dacă stăruieşte în ea, atunci dă un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: că în lupta între civilizarea adevărată şi între o naţiune rezistentă se nimiceşte naţiunea, dar niciodată adevărul”.

10 martie 2014

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.