Culisele tranzacției penale în cazul „Roșia Montană”

O parte din banii investiți de Gabriel Resources în proiectul aurifer Roșia Montană au tranzitat conturile unei firme fantomă, deținută de un sârb dependent de droguri, dar manevrată de un interlop român, apoi SRL-ul unui chinez din complexul Dragonul Roșu, pentru ca, în final, să ajungă sub formă de „veste promoționale” în curțile localnicilor din Apuseni, potrivit riseproject.ro.

Dezvăluirile integrale ale celor de la RISE Project

„Totul s-a întâmplat exact înaintea referendumului „pro sau contra” privind exploatarea minieră.

Acesta a fost traseul sinuos a 300.000 de dolari, situație care a dus la blocarea conturilor bancare ale Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), ca măsură asiguratorie într-un amplu dosar penal de spălare de bani în care sunt implicați, de-a valma, politicieni și interlopi. 

Ancheta penală a ajuns recent și pe bursa din Toronto unde este listată compania Gabriel Resources care deține peste 80% din subsidiara românească RMGC.  În raportul către investitori, conducerea companiei canadiene a menționat doar că a cumpărat haine de banii respectivi, fără să spună ce a făcut cu ele.

Secretul afacerii este descris în amănunt de procurori: întreaga operațiune s-a desfășurat cu câteva zile înainte de referendumul local pentru aprobarea proiectului minier, organizat în zona Roșia Montană în decembrie 2012, iar hainele erau, de fapt, „veste promoționale” pe care RMGC le-a împărțit localnicilor.

Pe veste erau imprimate inițialele ”RM” – o simplă coincidență cu Roșia Montană. În realitate, erau veste „Rich Moda” – marcă înregistrată în România de un chinez implicat în mai multe SRL-uri cu standuri în complexul comercial „Dragonul Roșu” din Capitală, potrivit documentelor obținute de RISE Project. 

Referendumul a eșuat, dar RMGC s-a ales cu un dosar penal și cu conturile bancare blocate, după ce anchetatorii au descoperit plata celor 300.000 de dolari către firma Kadok Interprest SRL, anchetată pentru evaziune și spălare de bani în Prahova.

În acte, firma este deținută de un cetățean sârb de negăsit la el acasă, în Zaecar, Valea Timocului, despre care rudele susțin că-i dependent de droguri și că n-a avut în viața lui afaceri în România.

DOSARUL În dosarul de spălare de bani, procurorii din Ploiești investighează peste 140 de firme românești, printre care și RMGC, un consilier de la Secretariatul General al Guvernului, un baron local, un deputat, mai mulți interlopi și afaceriști pe bani publici. Anchetatorii au analizat operațiunile “fantomei” Kadok și a altor câteva SRL-uri cu patroni și administratori sârbi – firme care nu funcționau la sediul declarat, în timp ce reprezentanții lor erau de negăsit. 

Circuitul banilor era parcă inspirat din filmele cu gangsteri. Companii de construcții și firme de consultanță plăteau sume consistente „fantomelor”,  dar tranzacțiile n-aveau bază economică reală iar zeci milioane de lei erau scoși, în numerar, cu sacoșa, de la casieriile băncilor.

Doar în cazul Kadok, suma totală ridicată în cash “a fost de aproape 14 milioane de lei, de multe ori cu mențiunea „restituire creditare firmă”.

Toate aceste companii, inclusiv RMGC, au fost puse sub acuzare pentru complicitate la spălare de bani. Perchezițiile și audierea martorilor au condus procurorii la concluzia că “firma fantomă” Kadok Interprest era manevrată de Răzvan Alexe, o figură cunoscută în lumea interlopă ploieșteană, apropiat de familia președintelui Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma – anchetat în același dosar.

Tranzacția cu RMGC a fost considerată relevantă pentru cauza penală, potrivit actului de acuzare: „Folosirea acestei societăți comerciale (n.r.-Kadok Interprest) în cadrul lanțului ilicit de spălare a banilor și evaziune fiscală este relevantă în relația comercială cu SC Roșia Montană Gold Corporation, constând în achiziționarea a circa 35.000 de scurte de fâș promoționale pentru referendumul organizat în anul 2012 în zona Roșia Montană, relație finalizată prin intermediul martorului (…)”.

DEPOZIȚIA UNUI MARTOR-CHEIE În cadrul investigației penale, anchetatorii l-au audiat pe cel care a intermediat efectiv tranzacția dintre RMGC și firma Kadok Interprest. Acesta le-a povestit procurorilor, în detaliu, cum s-a derulat afacerea și unde au ajuns, în final, banii:

„În anul 2012, în perioada noiembrie – decembrie, am fost contactat de către un reprezentant al RMGC care mi-a spus că firma este interesată de achiziționarea a 10.000 de veste de fâș, ca obiect promoțional. Am încercat să găsesc stocuri la furnizorul meu (…) dar acesta nu avea posibilitatea să-mi livreze în două trei zile respectiva cantitate. Știind că există cineva din Ploiești care a livrat materiale promoționale în acea perioadă (n.r. – era chiar perioada campaniei pentru alegerile parlamentare) l-am contactat telefonic pe Răzvan Alexe, întrebându-l dacă poate  să livreze companiei Roșia Montană Gold Corporation cele 10.000 de veste promoționale. Acesta mi-a recomandat o persoană Ana de la Complexul Comercial Dragonul Roșu. M-am întâlnit cu reprezentantul RMGC în fața sediului companiei din București, iar împreună ne-am deplasat la un depozit din spatele complexului Dragonul Roșu, loc indicat de Răzvan Alexe, unde ne aştepta o persoană de sex feminin ce părea de cetăţenie chineză, care era strigată Ana. Tot atunci s-a comunicat preţul de achiziţie/bucată, aproximativ de 5 euro.

Această persoană ne-a prezentat stocul de veste aflat într-un depozit şi reprezentantul RMGC a luat două mostre. Ne-am întors împreună la sediul RMGC din Bucureşti unde l-am lăsat pe reprezentantul acestei companii.

La o zi, două, am  fost din nou contactat telefonic de către reprezentantul RMGC care a spus că sunt interesaţi şi de acord să cumpere vestele respective, iar eu, la rândul meu,  l-am contactat telefonic pe Alexe Răzvan ca să-mi trimită pe email un draft de contact şi ca acesta să vorbească cu persoana care deţinea  firma KADOK INTERPREST SRL  pentru a livra într-un timp cât mai scurt cantitatea de 10.000 veste.

M-am asigurat prin menţinerea legăturii permanente atât cu reprezentantul RMGC, cât şi cu Alexe Răzvan care m-a asigurat că oamenii sunt serioşi şi marfa va ajunge la timp, iar reprezentantul RMGC mi-a comunicat că va efectua plata. (…)”

Martorul acuzării mai susține că vestele au fost livrate la timp, iar apoi reprezentantul RMGC a cerut suplimentarea stocului. Așa s-a ajuns la cantitatea finală de 35.000 de veste promoționale împărțite moților.

Referendumul pentru proiectul minier de la Roșia Montană a fost organizat în peste 30 de localități din Apuseni în data de 9 decembrie 2012, în aceeași zi cu alegerile parlamentare. Biroul Electoral Alba l-a invalidat pentru că prezența la urne nu a atins pragul legal.


DE UNDE VIN BANII 
Suma plătită de RMGC pentru vestele promoționale a fost de aproape trei ori mai mare decât încasările companiei din acel an. Pentru fiecare leu cheltuit de RMGC, compania statului, Minvest, va deconta aproape 20 de bani – reprezentând cota sa de pierderi și beneficii din afacere. Mecanismul financiar prin care societatea de stat va suporta o cincime din cheltuieli își are originea în pierderile generate de lipsa de activitate a RMGC.

Practic, RMGC cheltuie din banii pe care îi primește sub formă de împrumuturi, cu dobândă, de la compania mamă, Gabriel Resources – listată pe bursa canadiană. Până acum, filiala românească a primit împrumuturi de aproape 500 de milioane de dolari de la compania canadiană – pentru care calculează anual dobânzi.

CE SPUNE RMGC Corporația minieră susține că a oferit autorităților absolut toate informațiile legate de tranzacția cu firma “fantomă” din Ploiești. Mai jos, punctul oficial de vedere al companiei:

Între RMGC şi Kadok Interprest SRL a existat un raport de natură comercială, care s-a derulat în condiţii legale. Informațiile referitoare la produsele achiziționate de către RMGC de la societatea Kadok Interprest SRL au fost puse la dispoziţia autorităţilor competente. Produsele au fost achiziţionate în scop promoţional, la preţul pieţei şi au fost distribuite în anul 2012 cu ocazia unor acţiuni de promovare și informare cu privire la activitatea minieră în zona Munţilor Apuseni.

Pentru stabilirea caracterului real al  operaţiunilor comerciale desfăşurate la sfârşitul anului 2012 cu societatea Kadok Interprest SRL, RMGC a cooperat deplin cu autorităţile competente și a pus la dispoziția acestora toate documentele care atestă caracterul real al tranzacţiilor efectuate cu această societate (contract, acte adiţionale, facturi fiscale, procese verbale de predare primire a mărfurilor, ordine de plată prin care s-au achitat sumele de bani cu titlu de preţ etc.). Considerăm că RMGC nu i se poate imputa vreo faptă de evaziune fiscală sau de spălare de bani și înţelegem să utilizăm toate mijloacele de acţiune prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor RMGC.

Vă asigurăm de faptul că RMGC derulează doar operațiuni comerciale licite și avem încredere că în urma derulării și finalizării investigației se va releva faptul că RMGC nu a încălcat legea penală.”

Corporația minieră a făcut afaceri și cu Glar Construct, o altă firmă prahoveană, controlată de familia deputatului PSD, Sebastian Ghiță, care a construit case pentru sătenii din Roșia Montană relocați în Alba Iulia”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.