Nevoia de legitimare publică a Securităţii, fostă şi viitoare, ridică mari probleme, şi nu doar de natură morală. Instituţional, sistemic, România şi-a atins limita de posibilă dezintegrare. Vocile venind dinspre servicii par a fi de la o federaţie de fotbal, în momente critice ale competiţiilor. Toţi patrioţi, unul şi unul, constituiţi într-un cor al martirilor pe altarul cauzei. Sistemul comunist a fost însuşi apogeul Securităţii, iar kilometrii de dosare de la CNSAS îi arată obiectul muncii. În continuarea acestora, astăzi, în societatea românească se derulează acelaşi film. Incriminată, hulită, demnă de trimitere în faţa unui Tribunal Internaţional, fosta Securitate se reface din raţiuni pe care le trâmbiţează tendenţios antidemocratic. Siguranţa românilor pare ultimul lucru pe care să îl aibă în vedere. Valorile statului democratic, Constituţia, integritatea persoanelor şi siguranţa publică nu mai fac parte din atribuţiile celor care le au drept obligaţii de serviciu. În schimb îi regăsim printre marii patrioţi, oameni ai marilor sacrificii, bătându-se cu pumnul în piept. Patriotismul de acum câteva decenii, din odiosul stat comunist, a generat aceeaşi maşinărie a mizeriei manipulatoare.
Prăbuşirea situaţiei sociale a românilor se accentuează cu fiecare mall care se deschide, cu fiecare arestare în numele dreptăţii, cu fiecare apariţie nouă pe firmamentul partidelor. Fermentul de zeci de ani, cu ierarhii imposibil de pus legal în discuţie, al fostei Securităţi îşi dovedeşte forţa şi capacitatea de perturbare. Chiar dacă se află printre cei sancţionaţi de Justiţie, această anexă a subteranei influenţei şi deciziei are controlul. Paralelismul din societatea românească, formă de manifestare a încălcării egalităţii constituţionale, se consolidează prin eliminarea socială a tuturor vocilor critice. Fosta Securitate, subiectul redundant al majorităţii românilor, pe urma extremismului ideologic, din vârful piramidei financiare este încă subiectul şi predicatul. Jumătate dintre funcţionarii de la Bruxelles provin din mediul securistic, iar mediul politic îi calcă pe urme. A doua, a treia generaţie cu determinări strict financiare au ajuns să calce în picioare minimele probleme pe care au obligaţia să le gestioneze.
Mai nou, constatăm, fără dubiu, că România este o ţară condusă de la distanţă precum un satelit. „Patrioţii” noştri, cei care ocupă scena, împreună cu toţi colegii lor, deplâng soarta ţării pe toate terminalele. Aflate mână în mână cu delapidatorii de aici sau de aiurea, serviciile noastre secrete nu se dovedesc a fi decât nişte paravane pentru situaţiile pe care le incriminează în campania electorală. E grav, ameninţător când instituţii militarizate se află în asemenea cârdăşii. Culpa Serviciilor este fatală pentru ţară. Însumând virusarea Justiţiei, presei şi a clasei politice, şi a tot ce se poate, sub manipulatoarea idee a cauzei naţionale, serviciile pot fi declarate o formă de distrugere a României. Până la monştrii din exterior, clarificarea problemelor noastre interne ar putea face un fel de curăţenie planetară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.