Cultura, bunul cel mai de preţ la export

România la Târgul de Carte de la Göteborg

Cel mai mare eveniment cultural din nordul Europei, “Târgul de Carte” de la Göteborg atrage anual în jur de 100.000 de vizitatori. În fiecare an sunt acreditaţi la manifestare aproximativ  1.500 de jurnalişti din toată lumea, iar evenimentul şi ţara invitată sunt, pentru o săptămână, principalul subiect al publicaţiilor suedeze şi al emisiunilor culturale radio-TV.            

În perioada 26-29 septembrie, va avea loc “Târgului de Carte” de la Göteborg la care România este ţară invitată de onoare. „Suntem mândri că vom juca rolul principal pe cea mai importantă scenă literară a Suediei”, declara Dan Shafran, Directorul ICR Stockholm.

Programul României la Târg include seminarii pe teme relevante pentru literatura şi cultura română precum şi din domeniul filozofic, istoric, social şi lingvistic, menite să ofere publicului suedez o imagine concludentă despre România. Totodată, standul României va găzdui o expoziţie dedicată artei cărţii, expoziţie ce va prezenta cele mai frumoase apariţii editoriale din producţia românească de carte din ultimii doi ani, de la cartea pentru copii la albume de artă, de la cartea ştiinţifică la cea de beletristică. Selecţia este asigurată de Daniel Nazare, Director al Bibliotecii Judeţene Braşov.

Dan Shafran, Directorul ICR din Stockholm. un prestigios traducator al literaturii romane

Printre invitaţii la cea mai importantă manifestare literară din Scandinavia se numără atât scriitori români consacraţi, precum Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flămând, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea, Felicia Mihali, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Kányádi Sándor, Varujan Vosganian, cât şi un număr mare de scriitori, traducători, critici, editori, profesori universitari şi publicişti cunoscuţi din Suedia.

Mulţi dintre scriitorii prezenţi la Târg se bucură de apariţii editoriale recente în Suedia, operelor lor fiind publicate la edituri suedeze de prestigiu. Printre apariţiile editoriale din acest an amintim: prima antologie de nuvelă românească, “Viaţă de aruncat”, care include 11 autori contemporani, apărută la Editura “2244” şi tradusă de Janna Jarlsbo şi Anna Hedman, romanul “Vizuina” de Norman Manea, apărut la Editura “2244”, în traducerea lui Peter Handberg şi Dan Shafran, romanul “Travesti” de Mircea Cărtărescu, publicat la editura Bonniers, în traducerea lui Inger Johansson, romanul “Cartea şoaptelor” de Varujan Vosganian, publicat la Editura “2244”, în traducerea lui Inger Johansson, romanul “Iacob se hotărăşte să iubească” de Cătălin Dorian Florescu, tradus de Ulrika Junker Miranda şi publicat la Editura “2244”.

Poezia românească se bucură la rândul ei de succes în rândul publicului suedez prin apariţiile volumelor de poezie “Austerloo” al Danielei Crăsnaru, publicat la Editura “Ellerströms”, în traducerea lui Dan Shafran, “Floarea de menghină”, volumul semnat de Svetlana Cârstean şi publicat de Editura “Ramus” în traducerea Athenei Farrokhzad, şi “Cerul din burtă”, volum semnat de Ioana Nicolaie şi apărut la Editura “10TAL” în traducerea lui Inger Johansson.

Pe perioada Târgului vor fi organizate două expoziţii cu tematică românească: expoziţia „Memoria ca formă a dreptăţii”, cu participarea lui Romulus Rusan, unul dintre membrii fondatori ai “Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei”, precum şi expoziţia de ilustraţie de carte „Se vede ce facem! Clubul Ilustratorilor români povesteşte”.        

Participarea României în calitate de țară invitată la Târgul de Carte “Bok& Bibliotek” de la Göteborg se bucură de sprijinul următorilor parteneri: Ministerul Afacerilor Externe din România, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Târgul de Carte “Bok&Bibliotek”, Ambasada Elveţiei în Suedia şi “Pro Helvetia”, Editurile “2244”, “Ellerströms”, “Albert Bonniers”, “Pionier Press”,  “Norstedts”, “10TAL Bok”, “Rámus” şi “Podium”, “AIEQ” (Association des études québécoises), Anticariatul “Spättans”, “Clubul Ilustratorilor” din România, “Institutul Camões”, “Biblioteca Regală” a Suediei, Ambasada Austriei la Stockholm, “Uniunea Scriitorilor” din Suedia, “Federaţia Internaţională a Femeilor Imigrante” (RIFFI), Biblioteca de Bandă Desenată “Serieteket”, “Asociaţia Creatorilor de Bandă Desenată” din Suedia, precum şi cotidienele “Aftonbladet” şi “Dagens Nyheter”.

Romania are cuvantul

România are cuvântul!

La inaugurarea oficială a Târgului de Carte de la Göteborg, cunoscuta dansatoare şi coregrafă scandinavă Virpi Pahkinen transpune în dans o poezie de Mircea Cărtărescu, iar Dana Dragomir va interpreta la nai muzică românească.

Discursurile de inaugurare vor fi susţinute de Dan Shafran, directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, Maria Källsson, manager general al Târgului de Carte de la Göteborg, Androulla Vassiliou, Comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, E.S. Răduţa Dana Matache, ambasadorul României în Regatul Suediei.

Interesantă se anunţă şi confeirnţa de presă cu scriitorii români, având ca temă “Prin ce este unică literatura română?”

Presedintele ICR, Lilian Zamfiroiu

Mircea Cărtărescu are puţin în comun cu Norman Manea, iar Norman Manea cu Dinu Flămând. Şi aşa este normal să fie, vocile marilor artişti sunt întotdeauna unice. Dar pentru cine vrea să aibă o vedere de ansamblu asupra literaturii române de-a lungul timpurilor, obişnuiesc să apară câteva concepte care se repetă: avangardă, umor negru, exil. De aceea este relevant să-i întrebăm, totuşi, pe aceşti scriitori, fiecare unic în felul său, dacă există elemente de fond care aparţin literaturii, istoriei şi societăţii româneşti şi care fac ca operele lui Cărtărescu, Manea şi Adameşteanu să sune exact aşa cum sună. Marius Chivu, unul dintre cei mai importanţi critici literari români, participă de asemenea la discuţie. Moderator: Jonas Ellerström, editor.

O oră de poezie românească

Mircea Dinescu (recită în limba suedeză Bengt Berg), Bengt Berg, Marius Chivu (recită în limba suedeză Cecilia Hansson), Mircea Cărtărescu (recită în limba suedeză Inger Johansson)

O plutitoare lume de cuvinte: limba minorităţilor în literatura globalizată

Scriitori şi traducători din mai multe ţări europene aduc în discuţie importanţa limbilor minorităţilor pentru identitatea culturală şi rolul globalizării în domeniul traducerilor. Participă traducătorii Laimantas Jonušys, Lituania, Dorota Joana Cirlic, Polonia, şi Tora Hedin, Suedia, precum şi scriitorii Florina Ilis, din România, Pa el Zajíče, din Cehia, Mícheál Ó Conghaile, din Irlanda, şi Afonso Cruz, din Portugalia. Moderator: Gunnar Bolin, corespondent cultural al postului naţional de radio din Suedia pentru Europa.

Nopţi de literatură europeană

În anul 1903, Biblioteca Naţională a Suediei a primit prin donaţia Prinţului Eugen un număr de 30 de fotografii realizate de Carol Popp de Szathmari (1812–1887), artist cunoscut internaţional şi primul fotograf de război din lume. Dan Shafran prezintă şi povesteşte despre această colecţie.

Organizator: Biblioteca Naţională a Suediei

De ce se scriu şi se citesc nuvele?

La începutul acestui an, publicaţia “The New York Times” proclama nuvela ca fiind genul literar ideal în noua lume digitală. Este o tradiţie care îşi are rădăcinile în Grecia Antică şi care a avut de atunci mulţi adepţi printre prozatori. Unii, cum ar fi Hemingway, Carver, Borges sau Munro, s-au specializat în formatul scurt şi au ridicat nuvela la rang de artă. Ce diferenţiază nuvela de alte genuri literare şi cum influenţează formatul acesteia conţinutul? Răspunsurile la aceste întrebări sunt date de scriitorii români Gabriela Adameşteanu, Daniela Crăsnaru şi Dan Lungu, prezenţi şi în antologia de nuvele “Skräpliv” („Viaţă de aruncat”). Moderator: Jens Liljestrand, scriitor şi critic literar.

Scena de bandă desenată

Ilustratorul român Alexandru Ciubotariu discută cu Anders Lundgren de la Biblioteca de Bandă Desenată “Serieteket” despre prezentul şi trecutul benzii desenate în România. Ciubotariu este cunoscut în România pentru “Pisica Pătrată”, un animal urban adorat de toţi, pe care îl poţi admira pe străzile din Bucureşti, precum şi în prima publicaţie de street art din România, apărută în anul 2010.

Pasiunea lui Ciubotariu faţă de istoria benzii desenate româneşti s-a concretizat în crearea unui Muzeu al benzii desenate în anul 2011, găzduit o vreme de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti şi care a continuat sub formă de proiect personal.

Gastronomie şi literatură

Poetul român Mircea Dinescu, câştigător în România a numeroase premii literare, realizator al emisiunii TV „Politică şi delicateţuri”, va găti vizitatorilor târgului o apetisantă mâncare tradiţională românească, la Standul României..

Scriitorul Norman Manea

Întâlnire cu Norman Manea la sediul ICR Stockholm

În continuarea programelor literare din cadrul Târgului de Carte de la Göteborg, ICR Stockholm organizează la sediul său discuţii cu autorii câtorva dintre titlurile apărute în traducere suedeză anul acesta.

Primul eveniment este cel dedicat lui Norman Manea şi romanului său “Vizuina”, apărut în toamna acestui an. Întâlnirea cu autorul, în dialog cu criticul literar suedez Annina Rabe, va avea loc luni, 30 septembrie, la ora 18:30. Cu această ocazie actorul suedez Björn Granath va lectura pasaje din roman.

“Vizuina” este cel de-al doilea roman semnat de Norman Manea publicat în limba suedeză. După primirea entuziastă de care s-a bucurat din partea criticii literare suedeze, “Întoarcerea huliganului”, în traducerea lui Lars-Inge Nilsson şi a lui Dan Shafran, nici primele recenzii la “Vizuina” nu dezamăgesc: Leif Zorn, critic literar la cotidianul naţional “Dagens Nyheter”, afirmă: „Mă întreb dacă a mai scris cineva cu aceeaşi empatie furioasă despre exil ca rană sufletească. Să-l citeşti pe Manea în traducerea fidelă a lui Peter Handberg şi Dan Shafran este ca şi cum ai pătrunde într-un labirint fără a putea zări, însă, nicio deschidere, fie spre trecut, fie spre promisiunile la care invită noua ţară: publicitate, libertate personală, schimbul de identitate”.

Criticul Ulf Eriksson remarcă, în recenzia romanului din ziarul “Göteborgs-Posten”: „Proza bogată a lui Manea transmite pe mai multe frecvenţe şi invită la o lectură lentă. În acelaşi timp, autoironia cameleonică te aduce adesea în pragul râsului”.

Într-o emisiune dedicată noilor apariţii editoriale, Anna Tullberg, realizator al postului de radio naţional suedez, consideră “Vizuina”drept ”o descriere a ceea ce înlocuieşte un cămin într-o ţară nouă şi, mai presus de toate, un roman despre un adăpost cu «pereţi de hârtie». Despre cărţile care au fost citite şi pe care le porţi mereu cu tine indiferent daca eşti prins într-o dictatură în Bucureşti sau dacă eşti un om liber la New York, despre cărţile care deschid porţi spre magic şi incontrolabil şi care ne fac ceea ce suntem”.

Norman Manea este unul dintre cei mai importanţi autori români contemporani. Născut în 1936 într-o familie de evrei din nord-estul României, acesta s-a confruntat atât cu dictatura fascistă, cât şi cu cea comunistă. Forţat să emigreze, scriitorul trăieşte din 1986 în afara graniţelor României şi începând cu 1989 la New York. Norman Manea continuă să scrie în română. Operele sale, publicate în limba engleză şi traduse în multiple limbi de circulaţie internaţională, s-au bucurat de succes atât în Statele Unite cât şi în Europa. Romanul “Vizuina” poartă cititorul prin România comunistă şi postcomunistă, în America de dinainte şi de după 11 septembrie 2001 şi are în centru trei intelectuali români în exil la New York, personaje ce negociază permanent cu sistemul adoptiv şi ”tirania pragmatismului”. De-a lungul carierei sale literare, Norman Manea a fost distins cu numeroase premii internaţionale, dintre care amintim “Prix Médicis Étranger” în 2006, Premiul “Nelly Sachs” în 2011, Premiul “Josep Palau i Fabre International” pentru eseu în 2012.

Evenimentul este organizat de ICR Stockholm în colaborare cu Editura “2244”.

Stefan Constantinescu, Sase pesti mari

Ştefan Constantinescu la Muzeul de Artă

Sâmbătă, 21 septembrie, se deschide la Muzeul de Artă din Göteborg expoziţia individuală a artistului şi regizorului Ştefan Constantinescu, ce prezintă trilogia de filme “Troleibuzul 92” (2009), “Cină în familie” (2012) şi “Şase peşti mari” (2013). Expoziţia este inaugurată de Isabella Nilsson, directorul muzeului, iar curatorul Johan Sjöström va prezenta lucrările, în prezenţa artistului. Expoziţia este organizată în paralel cu participarea României ca ţară invitată de onoare la ediţia din acest an a Târgului de Carte de la Göteborg.

Prezentate în contexte artistice internaționale de renume – “Troleibuzul 92” a fost prezentat la Pavilionul României de la Bienala de la Veneţia în 2009, iar “Cină în familie” s-a aflat în competiţia oficială de scurtmetraje la Cannes în 2012 –, cele trei filme vorbesc despre responsabilitate, moralitate, identitate şi relaţii în Europa contemporană.

Artistul şi regizorul suedez de origine română, Ştefan Constantinescu, născut în 1968, în România, a absolvit în 1998 “Institutul Regal de Artă” din Stockholm. A expus intens în Suedia, inclusiv la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm, iar în 2009 s-a bucurat de recunoaştere internaţională prin participarea la “Bienala de Artă” de la Veneţia. În cele trei filme se regăsesc concentrate teme recurente în opera lui Ştefan Constantinescu. Prin reprezentarea acţiunilor şi alegerilor individuale, artistul cercetează scene cotidiene prin prisma unor concepte precum lipsa de empatie, egoism, alienare şi agresivitate pe diferite nivele.

În “Troleibuzul 92” (8 min, România, 2009), pasagerii dintr-un troleibuz bucureştean devin involuntar ascultătorii unei conversaţii telefonice în care un bărbat îşi ameninţă soţia cu moartea. “Cină în familie” (15 min, Suedia, 2012) se desfăşoară în apartamentul ordonat şi steril al familiei Christiansson din Göteborg şi descrie momentul în care imaginea familiei perfecte este pe punctul de a se destrăma. În “Şase peşti mari” (14 min, Suedia, 2013) doi studenţi suedezi aflaţi cu bursă în România se confruntă cu o dilemă morală atunci când vecinul lor le oferă o plasă cu şase peşti vii.

Filmele sunt prezentate în trei săli de cinema special construite în sala de expoziţie a “Muzeului de Artă” din Göteborg de către Alex Axinte, unul dintre membrii biroului de arhitectură “studioBASAR”, care a făcut, printre altele, şi designul Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia din 2009. Prin această formă de prezentare, expoziţia artistului Ştefan Constantinescu evidenţiază şi problematizează interesul tot mai mare al artiştilor pentru sălile de cinema, ca loc de întâlnire între public şi artă. Lucrările de artă video sunt concepute atât ca proiecţii de film, cât şi ca instalaţii în expoziţii, sunt prezentate în festivaluri şi au diferite modalităţi de distribuţie.

Pentru această expoziţie Muzeul de Artă din Göteborg a tipărit un catalog ilustrat în limbile engleză şi suedeză care cuprinde un text semnat de criticul român Simina Neagu.

Expoziţia este realizată de Muzeul de Artă din Göteborg, cu sprijinul Wallenstam, Fondului Anna Ahrenberg, Institutului Cultural Român de la Stockholm şi Iapsis – Programul suedez de rezidenţe artistice. Expoziţia este deschisă până pe data de 2 februarie 2014.

Matei Bejenaru în dialog cu Maria Lind, la Bienala de Artă

Institutul Cultural Român de la Stockholm şi “Bienala Internaţională de Artă” de la Göteborg organizează joi 26 septembrie, ora 17.30, o dezbatere pe tema iniţiativelor de artă periferice, la care participă artistul Matei Bejenaru (Iaşi) şi curatorul Maria Lind (Stockholm). Discuţia „A trecut timpul bienalelor periferice? Reflecţii despre “Bienala Periferic” (1997-2008)” face parte din seria de dezbateri „Perspective noi asupra practicilor curatoriale” din cadrul bienalei şi reprezintă prima colaborare a institutului cu Bienala de la Artă de la Göteborg.

Pornind de la analiza condiţiilor socio-culturale şi politice în care “Bienala Periferic” şi-a început activitatea în Iaşi, la sfârşitul anilor ’90, Matei Bejenaru, fondator şi director al “Bienalei Periferic” (1997-2011), va discuta cu Maria Lind, curator şi director al “Centrului de Artă Tensta” din Suedia, despre rolul pe care acest gen de eveniment îl are în dezvoltarea scenei artistice locale. Totodată cei doi participanţi vor analiza situaţia iniţiativelor independente de artă în contextul est-european după 2009, anul declanşării crizei mondiale.

În 2001, Matei Bejenaru, împreună cu mai mulţi artişti şi filosofi din Iaşi, a fondat Asociaţia “Vector”, instituţie care sprijină scena de artă contemporană emergentă. În 2013 el a înfiinţat, alături de curatorul Cristian Nae, “Centrul de Fotografie Contemporană” din Iaşi. În 2011-2012 Bejenaru a fost profesor invitat la Universitatea Québec, Montreal, Canada, iar în prezent predă fotografia şi arta video la Universitatea de Artă „George Enescu” din Iaşi.

În practica sa artistică, Bejenaru analizează felul în care globalizarea afectează muncitorii din ţările post-comuniste, documentând schimbările de mentalitate şi stil de viaţă. Din 2010 dezvoltă “Cântece pentru un viitor mai bun”, o serie de performance-uri corale despre percepţia viitorului în diferite context sociale şi culturale.

Maria Lind, în perioada 2008-2010, a fost directorul programului de studii curatoriale din cadrul “Bard College” (SUA). Anterior, Lind a deţinut funcţia de director la “Iaspis” (Stockholm) şi la “Kunstverein” München, şi a fost curator la “Moderna Museet” (Stockholm) şi co-curator pentru “Manifesta 2”. Maria Lind a contribuit cu texte critice în numeroase ziare, reviste, cataloage şi alte publicaţii, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi curatori suedezi. Dintre publicaţiile recente la care a fost co-editor amintim “Contemporary Art and Its Commercial Markets: A Report on Current Conditions” şi “Future Scenarios and Performing the Curatorial: With and Beyond Art”, ambele apărute la “Sternberg Press”.

Bienala Internaţională de Artă din Göteborg se desfăşoară anul acesta în perioada 7 septembrie – 17 noiembrie. Curatorii acestei ediții sunt Katerina Gregos, Joanna Warsza, Claire Tancons şi Ragnar Kjartansson, în colaborare cu Andjeas Ejiksson. Bienala include mai multe expoziţii, serii de seminarii, precum şi un program satelit, prin care îşi extinde colaborările cu un număr mare de actori locali şi regionali de pe scena artei contemporane.

Curatorul suedez Maria Lind

Secventa din filmul Periferic

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.