Mare agitaţie zilele acestea. O informaţie neconfirmată servită presei i-a pus pe jar atât pe ziarişti, cât şi partidele coaliţiei de guvernare. Știrea de ultimă oră ar fi că Ponta îşi va face partid. Noua Stângă s-ar numi acesta. Și ar mai sparge şi ALDE prin retragerea lui Daniel Constantin împreună cu toţi oamenii lui. De fapt, lucrurile sunt destul de clare. În România, lipseşte de ceva vreme un partid Bau Bau. O formaţiune politică de orientare ultranaţionalistă, care să canalizeze un segment destul de numeros de nostalgici comunişti dornici să ameninţe că, dacă noul partid va veni la putere, va îndepărta ţara de UE şi o va pune pe o orbită euroasiatică.
Miza ar fi relansarea bătăliei politice prin redirecţionarea acţiunilor împotriva a ceva rău, iar partidele existente şi-ar putea îmbunătăţi serios imaginea redevenind active într-o zonă rămasă latentă. Până nu demult a existat PRM, dar acesta a fost destructurat aşa cum a fost înfiinţat, prin ordin de zi. Nu mai folosea scopurilor iniţiale, devenite caduce după intrarea României în UE. Însă acum, având în vedere că încrederea în clasa politică este la cote incredibil de mici şi toată regia unei lupte politice ce ar fi trebuit să pară reală s-a prăbuşit, toate partidele parlamentare fiind proeuropene, procapitaliste etc., ceva trebuie să reaprindă focul pasiunii politice în electoratul nostru profund sictirit.
Acest lucru nu este o invenţie românească. Se întâmplă cam în toate ţările UE. Şi aşa au apărut astfel de mişcări şi candidaţi în Italia, Germania, Franţa, Olanda, Austria, etc. Partidele şi candidaţii sperietoare sunt la mare modă în Europa. Iar cum noi suntem foarte bine integraţi, nici nu ne dăm seama cât de mult, încercăm cu disperare să urmăm modelul licuricilor mai mari, mai deştepţi şi mai puternici. Dar, la noi, acest lucru merge destul de anevoios. Românii nu mai simpatizează extremismul în nici o formă a sa. Şi s-a văzut clar la vot, în ultimele cicluri electorale…
Viorel Ponta este candidatul perfect pentru conducerea noului partid Bau Bau. Este în relaţii excelente cu Erdogan, cu chinezii şi cu cine or mai hotărî şefii lui. Imaginea de rebel şi-o creează cu grijă şi perseverenţă. I se vor oferi şi membri, şi finanţări. Prima încercare, numită PRU, Partidul România Unită, a dat greş, datorită defectării lui Sebastian Ghiţă. A rămas totuşi o fundaţie peste care se poate construi în continuare. Vom vedea cum şi dacă se va reuşi resuscitarea politicii moarte româneşti prin acest artificiu tactic.
Dacă-i ordin, cu plăcere! Dar dacă partidul lui Ponta va ajunge un pericol real pentru interesele României? Dacă ne paşte o viitoare dictatură sub acoperire de genul celei din Turcia? Dacă vom pierde tot ce am obţinut cu mari sacrificii în ultimii 27 de ani? Vedeţi ce uşor se poate cădea în capcana drobului de sare? Deja ne putem imagina scenarii apocaliptice. Unii ar spune: să fim serioşi, să nu privim aceste încercări ca pe ceva periculos. Oricum suntem membri ai Uniunii Europene, ai NATO, deci nu vom fi lăsaţi să o luăm prea mult pe arătură. Şi să avem încredere în serviciile noastre secrete. Sau nu?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.