Cum a căzut Institutul Cantacuzino, mândria cercetării românești

Institutul Catacuzino, unul dintre marii producători de imunologice din lume, a cunoscut în ultimii 8-9 un declin instituțional ce a fost generat de lipsa unei viziuni politice și de manifestarea unor interese financiare private care au pus țara noastră în imposibilitatea asigurării producției urgent de vaccinuri în cazul unor epidemii sau pandemii.

Singurul institut din țară care produce vaccinul antigripal a ajuns la un moment dat pe marginea prăpastiei, fiind la un pas de faliment iar România a ajuns să importe respectivul vaccin. Un raport al Curții de Conturi arată perfect modul cum acest institute a început să cadă odată cu anul 2009.

Conform documentului Curții, începutul declinulului instituţional a fost unul atipic, fiind marcat de pandemia din acel an. La finele anului 2009, institutul a încheiat un contract de finanţare cu Ministerul Sănătăţii, pentru producerea a 5.000.000 doze vaccin pandemic în valoare de 21.091.500 lei.

Dezvoltarea vaccinului pandemic a apărut ca urmare a pandemiei declarate la 11 iunie 2009, care a găsit institutul pregătit, acesta derulând un grant de dezvoltare vaccin pandemic (semnat la începutul anului cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii) şi un proiect european Flusecure, în care una dintre ţinte era elaborarea de reactivi.

Ca urmare, în iulie 2009, Institutul Cantacuzino a întrerupt producţia curentă, pentru a produce material suficient pentru noii candidaţi de vaccin. Din cheltuielile necesare, doar preţul materialului biologic a fost acoperit prin proiectul european Flusecure, diferenţa reprezentând cheltuieli efectuate de către institut.

Aceste cheltuieli, precum şi altele care au fost efectuate pentru dezvoltarea de vaccine pandemic nu au fost recunoscute ca fiind eligibile pentru decontare în contractul de finanţare încheiat cu Ministerul Sănătăţii în septembrie, atunci când faza de dezvoltare era destul de avansată. Totuşi, la sfârşitul anului 2009 institutul nu înregistra plăţi restante către Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor de Stat, deţinea în conturile curente disponibilităţi pentru reluarea activităţii în anul viitor, stocuri de produse finite şi mărfuri precum şi clienţi de încasat.

Anul 2010 a debutat cu producţia de vaccin pandemic care nu a fost finalizată până la sfârşitul anului 2009 şi a fost transferată în anul 2010 printr-un act adiţional, care prevedea prelungirea termenului de livrare pană în luna aprilie 2010.

În februarie 2010, Agenţia Naţională a Medicamentelor a ridicat autorizaţiile de fabricaţie pentru toate liniile de producţie, ca urmare a nerespectării angajamentului de reabilitare a lor din proiectul Avian Influenza Control & Human Pandemic Preparedness & Response Project (Proiectului privind prevenirea şi combaterea extinderii gripei aviare) – Împrumut al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), ratificat prin Legea nr. 57/2007.

După ridicarea autorizaţiilor de producţie pentru toate liniile de fabricaţie, cantităţile de vaccin pandemic în stadiul de producţie neterminată, ambalate în fiolă şi cutie, nu au primit autorizaţie de punere pe piaţă.

Din cele 5.000.000 doze vaccine pandemic a fost produsă în final o cantitate de 3.083.650 doze, fiind livrată cantitatea de 2.949.150 doze, iar pentru diferenţa de producţie nefinalizată şi nelivrată (2.050.850 doze), institutul a restituit banii la Ministerul Sănătăţii. În acest timp, au continuat investiţiile prevăzute în Proiectul privind prevenirea şi combaterea extinderii gripei aviare – Împrumut al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare nr. 4839- RO, iar pe termen scurt institutul a primit bani pentru amenajările necesare şi ulterior autorizaţii de punere pe piaţă doar pentru producţia de vaccin gripal.

Astfel, la sfârşitul anului 2010 institutul nu înregistra plăţi restante către Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor de Stat, deţinea în conturile curente disponibilităţi pentru reluarea activităţii în anul viitor, dar stocurile de produse finite erau reduse şi se înregistrau deja datorii restante, existau clienţi de încasat dar crescuseră şi soldurile datoriilor către furnizori.

În anul 2011 se înregistrează o scădere a veniturilor totale, datorită în primul rând scăderii veniturilor din activitatea de producţie, din cauza epuizării stocurilor de produse finite şi a retragerii de pe piaţă a vaccinului gripal sezonier.

În anul 2011 au fost încercări de reluare a producţiei de vaccin BCG şi Polidin, dar acestea au fost nereuşite, datorită încercării de a amenaja arii în timp scurt. Chiar şi în aceste condiţii, ponderea cea mai mare din total venituri a fost deţinută de veniturile din vânzarea produselor finite şi din activitatea comercială, în procent de 52,03%, respectiv veniturile din vânzarea produselor Verorab şi Favirab şi a vaccinului gripal sezonier vândut către Ministerul Sănătăţii şi către DSP-uri.

Valoarea vaccinului retras a fost de peste 2.959.000 lei. Veniturile din activitatea de cercetare reprezintă 18,33% din total venituri, iar activitatea de sănătate publică şi laboratorul de analize medicale un procent de 15,10%. La finele anului 2011, institutul nu înregistra datorii la Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, datoriile către furnizori erau mai mici decât în anul 2010, înregistra disponibilităţi băneşti, clienţi de încasat, stocuri puţine. În anul 2012, institutul nu a produs vaccin gripal sezonier, datorită faptului că aria de producţie a fost modernizată prin proiectele Băncii Mondiale.

Veniturile din activitatea de producţie şi activitatea comercială au fost reprezentate în special de vânzările de medii de cultură, sânge, seruri, reactivi de diagnostic. Veniturile din activitatea comercială au fost în valoare de 2.680.026 lei. În anul 2011, între institut şi Sanofi Pasteur se încheiase o eşalonare la plată pentru datoriile acumulate, termenele de plată ale acesteia nu au fost respectate în 2012 şi aceasta a fost una dintre cauzele care au contribuit la sistarea activităţii de comerţ.

La finele anului 2012, pe lângă datorii către furnizorii de materiale şi către furnizorii de utilităţi, institutul începe să acumuleze şi datorii către Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. În anul 2013, cifra de afaceri a fost de 11.395.971 lei, din care 20% (2.363.231 lei) venituri din vânzarea produselor finite (medii de cultură, seruri de diagnostic, sânge, seruri, SOD natural), 34% (3.833.568 lei) venituri din prestări servicii (analize medicale direct către populaţie prin laboratorul de analize medicale şi către persoane juridice prin laboratoarele centrelor naţionale de referinţă), 43% (4.970.212 lei) venituri realizate din contracte de cercetare încheiate cu ANCS şi proiecte de cercetare internaţionale, şi 8% (929.044 lei) venituri din vânzări cu amănuntul.

Cheltuielile de exploatare au reprezentat 27.520.429 lei. Pierderea înregistrată pentru activitatea curentă se datorează lipsei autorizaţiilor de fabricaţie pentru produsele injectabile, vaccinuri şi imunomodulatori, de produse finite şi mărfuri (Verorab şi Favirab) – stocuri generatoare de venituri şi încasări. Disponibilităţile băneşti reduse au fost orientate prioritar către plata salariilor.

Ca urmare, activitatea a fost grevată de lipsa de reactivi şi materiale consumabile. Activitatea de producţie a fost reprezentată doar de producţia de medii, seruri, suplimente nutritive, sânge şi seruri de animale, vânzări de animale de laborator, vânzări de furaje, iar prestările de servicii s-au făcut doar de câteva laboratoare. Blocajele în aprovizionare, urmare datoriilor mari către furnizori înregistrate de institut, au grevat aprovizionarea cu materii prime, materiale, servicii etc., necesare desfăşurării activităţii.

O parte din furnizori au livrat marfa doar cu plata în avans. Pentru a rezolva problema sustenabilităţii producţiei şi a centrelor de referinţă, prin HG nr. 320/2013 Institutului i-a fost încredinţat pe 10 ani, ca activitate distinctă, serviciul de interes economic general, constând în activitatea de prevenire a îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii, precum şi intervenţia rapidă şi eficientă în cazul constatării unor urgenţe majore de acest tip. Derularea serviciului de interes economic general a avut venituri din subvenţii de exploatare de 10.000.012 lei şi cheltuieli totale de 12.279.279 lei.

Institutul a primit cu titlu de compensaţie suma de 10.000.000 lei pentru îndeplinirea a 11 obiective, din care prin Obiectivul 4 (producere vaccin gripal) institutul avea obligaţia de a pune gratuit la dispoziţia Ministerului Sănătăţii 400.000 doze vaccine gripal sezonier.

Decontările au început din luna iunie 2013, primul virament a fost încasat de institut în luna august 2013 în valoare de 5.450.000 lei iar diferenţa de 4.550.000 lei a fost încasată în luna decembrie 2013. Ca urmare, blocajele menţionate au continuat până în august, ceea ce a condus la derularea dificilă a programului. În plus, au fost înregistrate depăşiri ale costurilor estimate iniţial.

Obiectivul 4 a fost de la început subfinanţat, deoarece suma alocată la numărul de doze solicitate genera un cost de 11 lei pe doză, estimat pe baza producţiei anterioare la un număr mai mare de doze (1.5 milioane). Eforturile de obţinere a autorizaţiilor au impus efectuarea unor validări şi teste suplimentare, iar exploatarea intensivă a generat cheltuieli neprevăzute de întreţinere şi reparaţii pentru unele echipamente esenţiale, care au generat costuri suplimentare.

Toate obiectivele serviciului de interes economic general încredinţat au fost îndeplinite, iar pe lângă cele 400.000 doze de vaccin gripal sezonier predate Ministerului Sănătăţii, din finalizarea Obiectivului 4 au mai rezultat peste 15.000 doze vaccine gripal sezonier în valoare de 284.215 lei (evidenţiate ca produse finite) şi producţie neterminată de vaccine gripal sezonier, în diverse faze de execuţie, în valoare de 830.686 lei.

Toate acestea s-au transformat în final în pierderi rezultate din depăşirea costurilor estimate iniţial pentru Obiectivul 4. În final, prin declararea neconformă a producţiei dozelor produse, de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, serviciul de interes economic general este în prezent suspendat, chiar dacă HG nr. 320/2013 este în vigoare. Pentru reducerea costurilor, conform hotărârilor Consiliului de administraţie, în cursul anului 2013 a început desfiinţarea Filialei Iaşi, finalizată la începutul anului 2014.

La 31.12.2014 institutul înregistra pierderi în valoare de 11.515.132 lei şi datorii totale în valoare de 22.566.215 lei, din care datorii către furnizori în valoare de 12.454.655 lei iar către ANAF în valoare de 10.111.560 lei, fără majorări şi penalităţi de întârziere. Acest deficit se datorează lipsei de finanţare cu care institutul s-a confruntat pe tot parcursul anului 2014 pentru activitatea de producţie vaccin gripal, precum şi pentru activitatea de sănătate publică. În anul 2014 institutul nu a produs vaccin gripal sezonier, iar costul menţinerii liniilor de producţie şi al personalului dedicat producţiei de vaccin gripal a influenţat negativ rezultatul economic.

În anul 2013 întreţinerea ariilor de producţie a vaccinului gripal sezonier, producţia de vaccin gripal sezonier şi activitatea de sănătate publică au fost definite ca activităţi aferente serviciului de interes economic general încredinţat prin HG 320/2013, dar pentru anul 2014 institutul nu a primit finanţare pentru aceste obiective.

În luna septembrie 2014 a început executarea silită împotriva institutului de către ANAF şi SC AVICOLA S.A. Bucureşti, prin poprirea conturilor curente, fapt care a implicat blocarea activităţii curente a institutului. În vederea suspendării executării silite, s-a înaintat o cerere de suspendare la executorul judecătoresc, pentru suspendare executare silită provizorie pe termen de 6 luni, termen de graţie de 2 ani pentru plata datoriilor către AVICOLA, precum şi contestare titlu executoriu. La finele anului 2014 au fost achitaţi în cea mai mare parte furnizorii de materiale şi servicii aferenţi proiectelor de cercetare precum şi contribuţiile la bugetul de stat pentru aceste proiecte, ceea ce a decapitalizat complet institutul. Reorganizarea institutului ca instituţie publică precum şi sumele allocate de la bugetul de stat au permis plata în lunile septembrie – octombrie 2015 a datoriilor acumulate în anii 2013-2015, iar la data misiunii de audit, institutul desfăşoară doar activitate de CDI. Cheltuielile se menţin la valori mari, deoarece în cursul anului, institutul a menţinut în stare de funcţionare departamentele implicate în producţia de vaccin gripal, a desfăşurat activitatea de sănătate publică şi a păstrat numărul de salariaţi (număr mediu de 523) în vederea reluării activităţii de producţie. Împotriva fostului director al institutului Radu Iordăchel s-a început urmărirea penală în dosarul deschis la Parchetul instanţei supreme, privind datoriile acumulate de Cantacuzino şi sistarea producţiei de vaccin antigripal. Iordăchel şi-a dat demisia în octombrie 2014 în urma protestelor angajaţilor şi a unor mişcari ale Executivului.

În timpul manageriatului acestuia, au avut loc câteva operaţiuni suspecte. Pe parcursul anului 2009, după o licitaţie, compania SC Cooline SRL a încasat un million de euro pentru achiziţia unor echipamente medicale. Jumătate din sumă s-a dus pentru amenajarea unor tavane false şi zugrăveli. Echipamentele s-au dovedit până la urmă a fi inutile prin neputinţa de a asigura condiţiile de bună practică în producţie GMP. În raportul întocmit de inspectorii ANM privind constatările re-inspecţiei de bună practică de fabricatie s-a menţionat că amenajarea camerei în care ar fi trebuit să funcţioneze linia BCG, institutul a acceptat şi platit 1.485 euro/mp doar pentru aplicarea zugrăvelilor şi a tavanului fals. O altă pagubă a reieşit din achiziţia de ouă pentru vaccinuri la preţ de 0,86 lei/buc., când pe piaţă un ou se comercializa cu 0,35-0,4 lei.

Totodată, furajele pentru animalele aflate la punctul de lucru Băneasa au fost achiziţionate la preţ dublu sau triplu. La finele lui 2014, încercând să mai salveze cât se mai poate salva, Guvernul trece Institutul din parohia Ministerului Sănătăţii în cea a Ministerului Educaţiei. Pe 22 ianuarie 2015, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF iar în vara anului trecut instituţia a primit la rectificare 44,5 milioane de lei, sumă care acoperă atât datoriile la stat, cât şi cheltuielile cu salariile şi cele de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul lui 2015.

Institutul Cantacuzino are ca domeniu de activitate sănătatea publică, pe care o promovează atât prin activităţi de cercetare-dezvoltare, cât şi prin oferta de produse şi servicii. Activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare se desfăşoară în domeniile: infecţii bacteriene, virale şi parazitare, biologiei celulare şi moleculare, imunologiei, biotehnologiei şi geneticii microbiene. Până în septembrie 2014, institutul a funcţionat în coordonarea Ministerului Sănătăţii, iar prin HG nr. 844/01.10.2014 a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale Institutul este evaluat cu calificativul A+, având activitate comercială, compartiment de marketing şi fiind focalizat pe activitatea de servicii şi vânzări directe.

În strategia de cercetare sunt formulate direcţii de cercetare care să răspundă cerinţelor legate de evoluţia ştiinţei pe de o parte şi de misiunea institutului în domeniul sănătăţii publice, pe de altă parte. În ceea ce priveşte baza materială, institutul are în administrare imobile constând în terenuri şi clădiri din domeniul public al statului. O parte din terenul aflat în Staţiunea Băneasa este în litigiu cu prinţul Paul de România/Dosar nr. 22071/3/2013. Pentru clădirile din Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 103, Sector 5 şi Str. Gheorghe Ionescu Şiseşti nr 14 A, Sector 1 există cadastru şi intabulare Pentru clădirea situată în Iaşi, Str. Codrescu Nr. 15 B există doar cadastru.

Cadastrul şi intabularea sunt în curs de obţinere pentru clădirile aparţinând Staţiunii Dârvari din Jud. Ilfov şi Jud. Giurgiu. Pentru aceste clădiri există planuri de amplasament şi delimitare, însă datorită faptului că institutul nu deţine acte de proprietate, cadastrul şi intabularea se desfăşoară greoi.

O parte din terenul aflat în localitatea Dârvari, com. Ciorogârla, a fost retrocedat în anul 2004. În anul 2014 în cadrul locaţiei din Iaşi, strada Codrescu nr. 6 A, din suprafaţa de totală de 3.145,28 mp, a fost restituită Consiliului Judeţean Iaşi suprafaţa de teren de 2.129,76 mp. Echipamentele utilizate în activitatea de CDI (cercetare, dezvoltare, inovare) sunt proprietatea Institutului Cantacuzino şi sunt achiziţionate în baza unor proiecte cu finanţare internă şi externă, fonduri nerambursabile sau finanţare BIRD. Inspectorii Curții au remarcat costul ridicat de întreţinere al facilităţilor pentru lucrul cu microorganism patogene, lanţuri de frig pentru stocarea materialului biologic sau al întreţinerii spaţiilor pentru serii experimentale şi pilot, o caracteristică particulară pentru cercetarea biomedicală de acest tip. În prezent, ca instituţie publică ce desfăşoară activităţi de interes strategic în domeniul asigurării protecţiei siguranţei stării de sănătate a populaţiei, Institutul Cantacuzino funcţionează în baza O.U.G nr. 23/29.06.2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei. Finanţarea activităţilor desfăşurate de institut se realizează din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat. Institutul Catacuzino își revine și va începe din acest an să facă o microproducţie de teste iar din 2017 va începe producţia de vaccin antigripal după cinci ani de la întreruperea fabricaţiei.

„Am zis ca anul acesta să facem o microproducție de teste care să ne asigure că la anul vom scoate exact ceea ce ne trebuie. La această microproducție de anul acesta vom aplica și o metodă nouă de distilare, care va elimina foarte multe impurități, sper să fie cea mai optimă formă de vaccin. Anul viitor sperăm să avem — suntem aproape siguri că vom avea — o producție de vaccin antigripal românească cu calitățile potrivite. Este vorba de vaccinul antigripal”, a declarat recent pentru Agerpres managerul institutului Adrian Ionel.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.