Cum a pierdut Monica Macovei un dosar al mineriadei din 13-15 iunie 1990

Fostul ministru al Justiţiei şi actuala europarlamentară PDL Monica Macovei are trecutul profesional pătat. „Specialista” apropiată Palatului Cotroceni a dat dovadă de o crasă neglijenţă, pierzând, pur şi simplu, un dosar referitor la evenimentele din 13-15 iunie 1990, cunoscute mai degrabă ca mineriada din 13-15 iunie. Dezvăluirea a fost făcută de jurnalistul Ovidiu Ohanesian, pe blogul său, care citează un material apărut în cotidianul „Gorjeanul”.

„Cotidianul «Gorjeanul» a intrat în posesia unui document senzaţional, care dovedeşte că «specialista» pedeleului în drept, justiţie, mineriade şi alte cele a dat dovadă de neglijenţă crasă la locul de muncă, pierzând un dosar pe când era procuror-şef de birou la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti. Aflată probabil într-o avansată stare de beatitudine, Macovei a rătăcit dosarul nr. 1539/P/1991, referitor la evenimentele din 13-15 iunie 1990, mai precis despre prima mineriadă de la Bucureşti”, scrie Ohanesian pe blog.

Ca urmare a dispariţiei dosarului sus-menţionat, procurorul Popescu Alexandru emite o ordonanţă la data de 12 iulie 1993, cu următorul conţinut: „Având în vedere dispariţia dosarului nr. 1539/P/1991, privind pe inculpatul – GAIU FLORIN, cercetat sub aspectul săvârşirii infr. Prev. de art. 2 şi 3 Decretul-lege nr. 88/1990;

CONSTAT

La data de 31.05.1991, cu referatul nr. 157561, Inspectoratul General al Poliţiei – Direcţia Cercetări Penale a trimis dosarul nr. 1539/P/1991, privind pe inc. GAIU FLORIN cu propunerea de scoatere de sub urmărire penală a acestuia în baza disp. art. 10 lit.e c.pr.pen.-

După înregistrarea dosarului în evidenţele Secretariatului Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti, acesta a fost preluat de proc. şef birou MONICA MACOVEI. în vederea repartizării sale procurorului pentru soluţionare, dată de la care dosarul nu s-a mai regăsit în evidenţele secretariatului, iar verificările ulterioare au stabilit faptul că dosarul respectiv nu a fost repartizat, în vederea soluţionării lui, vreunui procuror. Având în vedere faptul că de la data preluării sale de către proc. şef birou MONICA MACOVEI, dosarul nu a mai putut fi găsit, în vederea soluţionării acestuia şi a scăderii lui din evidenţele unităţii, se impune reconstituirea sa de către Inpectoratul General al Poliţiei – Direcţia Cercetări Penale –

Văzând şi disp. Art. 509 c.pr.pen. şi art. 51 a1.2c.pr.pen.

DISPUN:

1. Reconstituirea dosarului nr. 1539/P/1991, privind pe inculpatul GAIU FLORIN, cercetat sub aspectul savîrşirii infr. prev. de art. 2 si 3 din Decretul-Lege nr.88/1990.

2. Reconstituirea dosarului va fi efectuată de către Inspectoratul General al Poliţiei – Direcţia Cercetări Penale, căreia i se va trimite prezenta ordonanţă.”

Ohanesian scrie, ca o concluzie, următoarele: „Marea specialistă în drept, moralista Monica Luisa Macovei, dând dovadă de înalt profesionalism şi responsabilitate, a rătăcit definitiv un dosar, preluat personal de la Secretariatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti. Nu numai că nu a păţit nimic, ci a fost promovată mai departe în „sistemul ticăloşit”, până a ajuns ministru al Justiţiei şi europarlamentar PDL în regimul lui Traian Băsescu. Asta ca să vedeţi cine a condus ani la rând Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki şi pe cine a uns drept ministru al Justiţiei camarila lui Băsescu”.

Ce conţinea dosarul rătăcit 1539/P/199?

„La data de 15 iunie 1990, procurorul Emil Dinu emite mandat de arestare preventivă pe numele lui Florin Gaiu, acuzat de pătrundere fără drept în sediul unor instituţii de stat şi distrugere în dauna avutului obştesc. S-a reţinut ca situaţie de fapt că, la data de 13 iunie 1990, inculpatul a pătruns fără drept, împreună cu alte persoane, prin violenţă, în sediul unei instituţii de stat, provocând distrugeri. Măsura arestării preventive a fost prelungită de două ori cu câte 30 de zile, iar la data de 7 septembrie 1990 aceasta a fost revocată prin ordonanţă, inculpatul fiind pus în libertate. Comparând situaţia de fapt cu actele existente la dosar, se constată că învinuirii formulate îi lipseşte în totalitate suportul probatoriu. Astfel, la data luării măsurii de arestare preventivă, dosarul cuprindea doar declaraţii ale inculpatului, încălcându-se dispoziţiile legii. Din conţinutul acestor declaraţii nu rezultă săvârşirea vreunei infracţiuni de către inculpat, care a negat în mod constant participarea sa la violenţele din data de 13 iunie 1990, precizând şi modul în care şi-a petrecut ziua respectivă. Inculpatul a fost reţinut de forţele de ordine la data de 14 iunie 1990, în zona Cercului Militar Bucureşti, fără a exista vreun act de constatare, fără ca inculpatul să fi fost depistat într-o anume activitate infracţională. Din declaraţiile sale, care nu au fost infirmate de nici o altă probă, rezultă că acesta intenţiona să intre la cinematograf dar, nefiind crezut, a fost ridicat şi dus la sediul, poliţiei militare, unde a fost bătut, fiind transportat apoi la UM Măgurele. Fiind întrebat despre participarea sa la manifestaţia din Piaţa Universităţii, inculpatul a precizat că s-a deplasat de câteva ori în Piaţă, pentru a vinde ziare. Nu există nici un mijloc de probă, nici măcar declaraţiile inculpatului, care să ducă spre săvârşirea vreunei infracţiuni. De altfel şi redarea situaţiei de fapt reţinută în mandatul de arestare este imprecisă, dovedind nesiguranţă şi lipsa de probaţiune. Faţă de cele menţionate, în cauză s-au încălcat dispoziţiile legii, arestarea fiind netemeinică şi nelegală, imputabilă procurorului.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.