Cum a pierdut statul român bani și prestigiu în interiorul UE

Băsescu a făcut din mandatul de reprezentare a României la UE o armă de luptă în politica internă. Utilizarea pârghiilor diplomatice cu Bruxelles-ul s-a făcut nu în avantajul României, ci în avantajul său personal, pentru intimidarea și chiar pedepsirea propriilor adversari politici.
Aparatul de propagandă băsist a intoxicat mediile europene privind miza schimbării politice de la București la referndumul din vară. A hiperbolizat miza unei eventuale înlăturării lui Băsescu de la Cotroceni pe lângă instituții internaționale. Au fost puse în funcțiune pe bani publici mecanisme de diversiune prin intermediul cărora Occidentul, și instituțiile europene în ansamblul lor, trebuiau convinse că o venire a USL la putere ar reprezenta o reîntoarcere la barbaria neocomunistă, o re-plasare a României în sfera de influență a Moscovei, ar echivala cu o părăsire a responsabilităților statului român față de angajamentele luate față de UE și NATO. Aceste atitudini și declarații iresponsabile nu au făcut decât să ofere o justificare demult așteptată celor de la Bruxelles ca să mențină sine die faimosul Mecanism de Cooperare și Verificare. Le-a servit la momentul oportun motive să pună cu botul pe labe o Românie angajată eventual prea impetuos la masa negocierilor europene. MCV a devenit din instrument tehnic necesar refromării României, un semn al rușinii. Prin acest MCV, i s-a indus statului român un imens și nejustificat complex de culpabilitate. În clasa cu cei 27 de elevi europeni, România este elevul tuns chilug. Nu pentru că ar fi vinovată de ceva anume, ci pentru că și-a asumat un rol nefast de catalizator al tuturor umilințelor și discriminărilor din UE.

Incapacitatea guvernelor Boc și MRU (guverne coordonate de la Palatul Cotroceni) de a absorbi fonduri europene, o administrație coruptă care a deturnat bani europeni, dar și seria de infringementuri din timpul guvernărilor portocalii, prin intermediul cărora România risca să ajungă în fațăa Curți Europene de Justiție, au slăbit credibilitatea și puterea statului român la masa negocierilor de la Bruxelles. Practic, prin atitudinile sale iresponsabile din ultimii patru ani, regimul băsist a oferit cele mai bune motive eurocraților să trateze România ca pe un stat vulnerabil, care poate fi marginalizat din diverse considerente și căruia trebuie să i se ceară aproape inchizitorial ce să facă. O imagine mai proastă a României în UE – ca în ultimii patru ani – nu a mai existat.
Politica băsistă a austerității, bazată pe tăieri de pensii și salarii, practicată pentru a da satisfacție Germaniei merkeliste și echipei Barroso (uite, ce bine se conformează România la politica de austeritate pe care am trasat-o!), a însemnat sacrificii inutile. Capitalul de suferință socială a românilor, acumulat în timpul politicii de austeritate băsiste, nu și-au adus roadele. Pe eurocrați i-a durut în pix cât au suferit românii din cauza acestei politici trasate de Bruxelles. Nu s-au sfiit – avându-l pe Băsescu complice – să taie din bani care trebuiau alocați României câteva miliarde. Aceste miliarde puteau fi esențiale în procesul nostru de relansare economică.

Deși a fost tot timpul yes-manul din Est al politicii de austeritate concepută de Merkel și Barroso, servitutea voluntare și interesată a lui Băsescu față de eurocrați nu a adus și avantaje românilor. Dimpotrivă. Eurocrații de la Bruxelles din familia popularilor europeni au considerat că pot reduce fără probleme cu 20% din banii europeni pe care îi promiseseră inițial României. Doar la București se află Băsescu, și el își poate asuma o asemenea pierdere, așa cum și-a asumat și austeritatea. Practic, cu Băsescu încă la Cotroceni, echipa Barroso a avut și are garanția că România poate accepta orice din partea UE. De aceea, guvernatorul este și susținut de către Bruxelles, prin diverse strategii, ca un lider-marionetă.
Diplomația europeană în timpul regimului băsescu a ratat două dosare strategice ale politicii noastre europene: aderarea la Schengen și, dacă nu eliminarea totală, înainte de 2014, a restricților pe piața muncii europeană, cel puțin eliminarea gradului mare de discriminare a unor statelor membre UE față de românii care muncesc pe teritoriile lor. Românii stabiliți în divere țări europene au fost folosiți ca masă de manevră electorală de către regimul băsescu, dar lăsați de izbeliște în fața unor tratamente umilitoare din partea autorităților din aceste țări. Românii au continuat să fie tratați nu ca cetățeni europeni, ci ca un grup etnic infracțional. Au ajuns să fie tratați mai rău decât imigranții extra-europeni. Banii cheltuiți de Băsescu pe uriașa campanie de presă la nivel internațional – prin SIE și ICR – ca să își slaveze scaunul de președinte ilegitim, ar fi trebuit investiți în campanii de combatere a discriminării românilor în interiorul UE.

Politica europeană României în timpul regimului Băsescu a fost într-o perpetuă derivă. Statul român a fost supus unui grad maxim de euro-conformizare față de orice deciziei care a venit de la Bruxelles. O asemenea conformizare nu a adus însă și avantaje de imagine României în UE. O acceptare necritică a politicilor trasate de Comisia Europeană a slăbit puterea de negociere a statului român în interiorul blocului comunitar. Cu un Băsescu care acceptă orice din partea echipei Barroso, doar ca să își mențină scaunul de președinte al României, fie el și ilegitim, România nu poate cere să fie tratată pe picior de egalitate. Românii au simțit acest lucru. În acest sens, printre dezastrele regimului băsist în relațiile României cu Bruxelles-ul se numără și stimularea unor atitudini eurosceptice printre români.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.