Cum a reuşit să câştige Suedia la Viena

România nu a convins, piesa celor de la Voltaj are la activ două recorduri negative. Unde s-a produs detaşarea piesei Suediei. Cine ne-a dat cele mai puţine puncte din ultimii 11 ani.


Suedia la al 6-lea succes

Suedia a câştigat la Viena pentru a 6-a oară trofeul Eurovision. Dacă la alte ediţii, au existat piese câştigatoare care au generat discuţii, speculaţii sau chiar proteste, acum, despre piesa „Heroes” interpretată de Måns Zelmerlöw nu se poate spune că a obţinut premiul nemeritat. Piesa este una bună. Este adevărat şi piesele clasate pe locurile 2 şi 3, sunt şi ele bune, existând voci care susţin că piesa Italiei ar fi sensibil, sau „la mustaţă” peste cea a Suediei, iar a Rusiei, cel puţin egală cu cea a Suediei. Şi nu spunem asta pentru că din Romania, punctajul plecat spre Viena arăta astfel: Italia – 12 puncte, Rusia – 10 puncte, Suedia – 8 puncte (La cât îi iubesc românii pe ruşi, dacă au acordat 10 puncte piesei interpretate – foarte bine – de doamna Gagarina, atunci înseamnă că ea este una bună). Dar chiar dacă am avut parte de un Eurovision bun din punct de vedere al calităţii pieselor (doar 6 venite din a doua semifinală şi cea a Germaniei nu prea aveau ce căuta în finală) şi de un show general penru care organizatorii merită felicitări, punctul culminant al finalei l-a constituit anunţarea punctelor de către purtărorii de cuvânt de la cele 40 de televiziuni publice participante. Au fost momente de suspance, cu răsturnări de situaţii şi curse de urmărire. După primele 5 „jurizări” era clar că bătălia de dă în trei, între Rusia, Italia şi Suedia. Până la al 11-lea juriu, trendul era în favoarea Italiei. De la al 13-lea juriu se întrezărea o cursă în doi: Rusia şi Suedia. La jumătatea „jurizărilor”, Rusia avea un avantaj de 28 de puncte faţă de Suedia, iar Italia deja era priponită pe locul 3. În mod normal, cine conduce cu o astfel de diferenţă după anunţarea a 50% din puncte, este greu de crezut că mai poate pierde. Totuşi în aer plutea sentimentul că „finala se joacă”. În plus, publicul în sală era clar de partea Suediei. După numai alte 6 „jurizări”, Suedia a preluat conducerea şi nu a mai cedat-o până în final, fiind matematic câştigătoare când mai urmau să se pronunţe 4 jurii.Totuşi să vedem ce a contat la departajare.

De ce a câştigat Suedia

La Eurovision, de regulă, cînd două sau trei piese sunt de valoare apropiată, atunci se clasează mai bine piesa din ţara care are mai mulţi „sateliţi” geo-politici. Dacă cele două sau trei piese de valoare apropiată sunt şi cele mai bune sau printre cele mai bune din concurs, atunci câştigă piesa ţării care mai beneficează de puncte şi din zona de influenţă a adversarului şi, poate şi mai important, piesa care obţine cele mai multe puncte din zona ţărilor „neutre”, ca să spunem aşa. De exemplu, la finala din acest an, faţă de cele trei ţări care s-au bătut pentru trofeu, Australia, Israelul, Ungaria sau România ş.a. au facut parte din „zona neutră”. La Viena, Italia a fost inferioară Suediei şi Rusiei la toate cele trei „criterii”. Deci locul 3 este „normal”, chiar dacă foarte multă lume consideră „Grande Amore” cea mai bună piesă. Diferenţa dintre Suedia şi Rusia s-a făcut în special la punctele primite de la ţările arondate adversarului. Mai trebuie să menţiomăm că din blocul ex sovietic Lituania nu a dat niciun punct Rusiei, iar Georgia i-a dat dar sub nivelul punctelor „mari” 12, 10 şi 8, de care am ţinut cont în calculele noastre. Să vedem cum au obţinut punctele „mari” primele 3 clasate:

Suedia de la ţările nordice şi prietene: 70 de puncte

  • 12 puncte: Danemarca, Norvegia, Islanda, Finlanda, Polonia
  • 10 puncte: Olanda

Suedia de la ţările apropiate ex sovietice: 50 de puncte

  • 12 puncte: Letonia
  • 10 puncte: Lituania, Estonia, Belarus
  • 8 puncte: Moldova

Suedia de la ţări „neutre”: 160 de puncte

  • 12 puncte: Elveţia, Belgia, Slovenia, Marea Britanie, Australia
  • 10 puncte: Israel, Germania, Olanda, Ungaria, Malta, Cehia
  • 8 puncte: România, Serbia, Spania, Portugalia, Franţa

Rusia din blocul ex sovietic: 68 puncte

  • 12 puncte: Belarus, Azerbaijan, Armenia, Estonia
  • 10 puncte: Moldova, Letonia

Rusia de la ţările nordice: 18 puncte

  • 10 puncte: Danemarca
  • 8 puncte: Finlanda

Rusia de la ţări neutre: 140 de puncte

  • 12 puncte: Germania
  • 10 puncte: Belgia, Serbia, România, Portugalia, Spania, Franţa, Irlanda, Australia
  • 8 puncte: Grecia, Albania, Austria, Cehia, Irlanda, Israel

Italia de la ţări vecine : 52 de puncte


  • 12 puncte: Grecia, Malta
  • 10 puncte: San Marino, Austria
  • 8 puncte: Slovenia

Italia de la ţările nordice şi ex sovietice : 24 de puncte

  • 8 puncte: Georgia, Letonia, Azerbaijan

Italia de la ţări neutre: 84 de puncte

  • 12 puncte: Spania, Portugalia, Israel, România, Albania, Cypru
  • 8 puncte: Belgia, Marea Britanie, Australia

Suedia pragmatică sau lipsă de fair-play?

Cele 3 mari favorite au avut o politică diferită de notare. Italia a dat 22 de puncte contracandidatelor, Rusia a dat 20, iar Suedia 14 puncte. Rămâne de apreciat conduita nordicilor: au dat dovadă de pragmatism, sau de lipsă de fair-play. În raport cu celelalte două, a doua variantă este mai aproape de adevăr.

  • Italia: 12 puncte pentru Suedia şi 10 puncte pentru Rusia
  • Rusia: 12 puncte pentru Italia şi 8 puncte pentru Suedia
  • Suedia: 8 puncte pentru Italia şi 6 puncte pentru Rusia

Clasamentul Final Eirovision 2015

  1. Suedia: Måns Zelmerlöw – „Heroes” (365 puncte)
  2. Rusia: Polina Gagarina – „A Million Voices” (303 puncte)
  3. Italia: Il Volo – „Grande Amore” (292 puncte)
  4. Belgia: Loïc Nottet – „Rhythm Inside” (217 puncte)
  5. Australia: Guy Sebastian – „Tonight Again” (196 puncte)
  6. Letonia: Aminata – Love Injected” (186 puncte)
  7. Estonia: Elina Born & Stig Rästa – „Goodbye to Yesterday” (106 puncte)
  8. Norvegia: Mørland & Debrah Scarlett – „A Monster Like Me” (102 puncte)
  9. Israel: Nadav Guedj – Golden Boy” (97 puncte)
  10. Serbia: Bojana Stamenov – „Ceo Svet Je Moj” (53 puncte)
  11. Georgia, Nina Sublatti – „Warrior” (51 puncte)
  12. Azerbaijan: Elnur Huseynov – Hour Of The Wolf” (49 puncte)
  13. Muntenegru: Knez – „Adio” (44 puncte)
  14. Slovenia: Maraaya – Here for You” (39 puncte)
  15. România, Voltaj – „All Over Again” (35 puncte)
  16. Armenia: Genealogy – „Face The Shadow” (34 puncte)
  17. Albania, Elhaida Dani – „Në Jetë” (34 puncte)
  18. Lituania: Monika Linkytė and Vaidas Baumila – „This Time” (30 puncte)
  19. Grecia: Shaya Hansen – „Sunshine” (23 puncte)
  20. Ungaria: Boggie – „Wars For Nothing” (19 puncte)
  21. Spania: Edurne – „Amanecer” (15 puncte)
  22. Cipru: Giannis Karagiannis – One Thing I Should Have Done” (11 puncte)
  23. Polonia: Monika Kuszyńska – In The Name Of Love (10 puncte)
  24. Marea Britanie: Electro Velvet – „Still in Love with You” (5 puncte)
  25. Franţa: Lisa Angell – „N’oubliez pas” (4 puncte)
  26. Germania: Ann Sophie – „Black Smoke” (0 puncte)
  27. Austria: The Makemakes – „I Am Yours” (0 puncte)

Piese bune slab clasate

Analizând clasamentul rezultat după pronunţarea a 40 de jurii de specialitate şi 40 de televotinguri, trebuie să spune, că s-au înregistrat o serie de surprize. În primul rând, avem Austria – piesa era clar de top 10 – cu zero puncte !!! şi piesa din Marea Britanie şi ea codaşă, cu foarte puţine puncte, deşi şi aceasta era de top 10. Ar putea exista o explicaţie: cele două ţări nu au fost deloc interesate să „să ajungă în faţă” şi probabil nu şi-au promovat piesele, iar şefii delegaţiilor nu au negociat deloc obţinerea de puncte. O dovadă în acest sens: Germania nu a dat niciun punct Austriei, Irlanda, o tradiţională donatoare de puncte Marii Britanii, nu i-a dat decât 1 punct. Şi exemplele ar putea continua. De asemenea, piesele Ungariei (cea mai bună decând Ungaria participă la Eurovision) Armeniei, Muntenegrului şi Albaniei erau şi ele de top 10. În schimb, piesele Belgiei, Letoniei şi Norvegiei au ocupat locuri nemeritat de bune.

România sub aşteptări

România s-a clasat pe un loc modest, dar credem că acolo îi era locul. Piesa celor de la Voltaj nu a rupt deloc gura târgului, interpretarea nu a excelat nici ea, iar evoluaţia scenică şi „decorul” au fost de un cenuşiu supărător. Mai dureros este faptul că România a bătul un recor şi a egalat altul. Ambele negative:

Cel mai mic punctaj din epoca „modernă”

  1. Mihai Trăistariu: „Tornero” (loc 4) – 172 puncte – 2006 (36 de ţări au dat note)
  2. Paula Seling & Ovi: „Playing with Fire” (loc 3) – 162 puncte – 2010 (39 ţări)
  3. Luminiţa Anghel & Sistem: „LetMe Try” (loc 3) – 158 puncte – 2005 (39 ţări)
  4. Todomondo: „Liubi, Liubi, I Love You” (loc 13) – 84 puncte – 2007 (42 ţări)
  5. Hotel FM: „Change” (loc 17) – 77 puncte – 2011 (43 ţări)
  6. Paula Seling & Ovi: „Miracle” (loc 12) – 72 puncte – 2014 (37 ţări)
  7. Mandinga: „Zaleilah” (loc 12) – 71 puncte – 2012 (42 ţări)
  8. Cezar: „It’s My Life” (loc 13) – 65 puncte – 2013 (39 ţări)
  9. Nico & Vlad: „Pe-o margine de drum” (loc 20) – 45 puncte – 2008 (43 ţări)
  10. Elena: „The Balkan Girls” (loc 19) – 40 puncte – 2009 (42 ţări)
  11. Voltaj: „All Over Again” (loc 15) – 36 de puncte – 2015 (40 de ţări)

Cel mai mic număr de ţări care ne-a dat puncte

2006 – 35 de ţări au dat puncte României

2010 – 29 ţări

2005 – 27 ţări

2007 – 16 ţări

2012 – 14 ţări

2011 – 14 ţări

2014 – 13 ţări

2013 – 13 ţări

2009 – 9 ţări

2008 – 8 ţări

2015 – 8 ţări

România a primit puncte de la:

  • 12 puncte – Moldova
  • 5 puncte – Israel, Spania, Belgia
  • 4 puncte – Portugalia
  • 2 puncte – Danemarca
  • 1 punct – Cypru, Ungaria

Notă: o amplă analiză privind prezenţa şi prestaţia României la Viena, peste câteva ore în Cotidianul.ro

Toată jurizarea integral AICI

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.