”Ne-au promis 3 miliarde de euro și de atunci au trecut patru luni. Premierul este acum la Bruxelles. Sper să se întoarcă cu banii aceia”. Acestea au fost cuvintele președintelui turc Recep Tayyip Erdogan rostite luni, în timp ce la Bruxelles se desfășura summit-ul de urgență UE-Turcia dedicat crizei imigranților, cu participarea șefilor de stat sau de guvern din UE și prezidat de președintele Consiliului European.
Iar UE nu numai că va oferi Turciei cele 3 miliarde de euro promise, ci va dubla această sumă, dupa cum arată proiectul de declarație al summit-ului, citat de agențiile internaționale de presă. Potrivit Reuters, unele surse europene vorbesc despre solicitarea a nu mai puțin de 20 de miliarde de euro. Premierul Ahmet Davutoglu a explicat că țara sa a cheltuit până acum circa 10 miliarde de euro cu cei circa 2,7 de milioane de imigranți sosiți în Turcia. Peste 2 miliarde de euro din cele 3 promise inițial Turciei urmează să fie plătite de statele membre UE.
Davutoglu și-a îndeplinit, până la urmă obiectivul. În ianuarie, el spunea presei germane: ”Cele 3 miliarde de euro sunt doar pentru a arăta că există voință politică pentru împărțirea responsabilităților. Vom revizui mereu această sumă, pentru că nimeni nu știe cât de mult va dura”, a spus Davutoglu. ”Și nu cerșim bani de la UE. Însă dacă este o dorință reală de a împărți responsabilitatea, atunci va trebui să discutăm despre toate detaliile crizei”.
Apoi, scrie The Guardian, UE și Turcia au căzut de acord luni, 7 martie, să pună la cale o schemă prin care statele europene să primească cate un refugiat sirian pentru fiecare refugiat sirian ajuns pe insulele grecești care este primit înapoi de Turcia. Un diplomat european a declarat că acum tehnocrații de la Bruxelles de gândesc dacă acest lucru este ”posibil din punct de vedere legal și logistic”.
Și nu este tot. Turcia dorește liberalizarea regimului de vize cu țările UE, iar aceasta cât mai repede, în luna iunie, nu cu respectarea vechiului calendar stabilit în toamna anului trecut (ce presupunea doar o studiere a măsurilor pregătitoare în octombrie 2016. Un diplomat german a declarat pentru Reuters că liberalizarea atât de rapidă este posibilă doar dacă Turcia își schimbă politica de vize cu o serie de țări musulmane și dacă introduce pașapoarte biometrice. Și, mai mult, Turcia dorește să devină membră UE cât mai repede. ”Turcia este pregătită să fie membră UE. Sper ca summitul de astăzi se va axa nu numai pe criza imigranților, ci si pe procesul de aderare la UE”, a spus Davutoglu la Bruxelles.
Ce oferă Turcia președintelui Erdogan în schimb? În primul rând, trebuie spus că, așa cum președintele Erdogan arăta că UE nu a virat cele 3 miliarde de euro, nici Turcia nu a făcut nimic pentru a opri fluxul de imigranți care inundă Grecia. Luni, premierul Davutoglu a spus că guvernul sau este pregătit să-i primească înapoi pe toți imigranții care vin din Turcia și nu sunt primiti în Europa, totul începând cu o anumită dată care nu a fost stabilită. În plus, Turcia se angajează să-i primească înapoi pe imigranții care reușesc să se îmbarce pentru a traversa marea Egee spre insulele grecești. Deja ONG-urile au arătat că o asemenea politică de returnare în Turcia a imigranților ar contraveni Convenției de la Geneva.
Summitul de la Bruxelles de luni trebuia să dureze o jumătate de zi, însă s-a întins pe parcursul întregii zile, pentru că premierul Davutoglu a ținut să le prezinte liderilor UE noile sale idei pentru rezolvarea crizei imigranților si pentru ”a pune capăt tragediei din Marea Egee”.
Luni, Federica Mogherini, șefa diplomației UE i-a transmis premierului turc că guvernul trebuie să respecte cele mai înalte standarde ale democrației, statului de drept și libertății de expresie și a insistat ca guvernul să se angajeze în negocieri de pace cu grupările moderate ale kurzilor.
Însă trecute par a fi vremurile când la Bruxelles se blocau capitol după capitol în negocierile de aderarea ale Turciei fie din cauza opoziției Ciprului, fie din cauza nerespectării dreptului la liberă exprimare, fie din cauza politicii Ankarei față de comunitatea kurdă. Singurul gest critic la adresa Turciei nu a venit din partea liderilor europeni, ci a presei. Davutoglu a fost intampinat la Bruxelles de un editorial foarte critic la adresa puterii din Turcia publicat în presa europeană de corespondentul la Bruxelles a publicației Zaman, confiscată de stat si transformată în 24 de ore într-o publicație pro-Erdogan, alături de o agenție de știri și o televiziune.
Ideile premierului Davutoglu, atât aderarea Turciei la UE, liberalizarea vizelor, cât și modificarea politicii europene a imigratiei, vor fi greu de acceptat de țările central si est-europene, se tem diplomații europeni. Vicepremierul Austriei, Reinhold Mitterlehner s-a făcut portavocea guvernelor de la Bratislava și Budapesta și a spus că ”dacă este necesar trebuie să dăm un asemenea exemplu și să arătăm că o frontieră este o frontieră. Le vom închide, dar trebuie să fim atenți să folosim mijloace care să nu pună în pericol viețile oamenilor”.
Potrivit unor stenograme confirmate de președintele Erdogan și neinfirmate de Bruxelles, în timpul vizitei de pe 5 octombrie 2015, președintele Comisiei Europene i-a spus președintelui turc ca este tratat ”ca un prinț la Bruxelles”, scria corespondentul Zaman. Transformat în prinț de liderii Europei, Erdogan face orice pentru a elimina orice urmă de rezistență la adresa regimului său. ”Cruciada lui Erdogan nu este împotriva unui anumit grup sau ideologii. Oriocine încearcă să-l critice este o potențială țintă. Când vor vorbi cu Davutoglu, liderii UE trebuie să știe că urmează și confiscarea altor ziare în timp ce ei negociază cu guvernul Turciei fără principii”, scrie corespondentul Zaman.
Cu sau fără principii, negocierile UE-Turcia au devenit un ”bazar oriental” , după cum a spus eurodeputatul grec Miltiadis Kyrkos. ”Momentul crucial este să știm dacă Turcia este de partea noastră, pentru că pâna acum au spus ca sunt de partea noastră dar nu au făcut nimic”, a mai spus europarlamentarul grec.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.