Războiul mediatic dintre Rusia şi Ucraina a atins cote nebănuite în aceste zile în care fiecare dintre părţi atribuie celeilalte vina doborârii Boeingului 777 al Malaysian Airlines.
Între variantele vehiculate, cea mai şocantă mi se pare cea avansată de o sursă anonimă a agenţiei federale ruse de transport aerian „Rossaviatsia” citată de agenţia rusă de presă Interfax: avionul malaezian ar fi fost doborât de o rachetă sol-aer ucraineană sau o rachetă trasă de un avion care credea că va atinge aeronava prezidenţială rusă cu care Vladimir Putin revenea în ţară aproape în acelaşi timp cu tragicul accident al zborului comercial MH17. Reamintim că Putin efectuase un turneu în America Latină, participând şi la summitul BRICS din Brazilia. Nu este mai puţin adevărat că aeronava prezidenţială rusă, ca şi cea americană sau cele oficiale isrealiene – inclusiv avioanele de linie ale acestei ţări -, este dotată cu instalaţii ultrasofisticate pentru a contracara asemenea atacuri.
Până când vor fi elucidate cauzele tragediei aviatice de joi şi nu vor conta stările emoţionale sau luările de poziţii pătimaşe, să prezentăm felul cum acţionează o rachetă sol-aer, dat fiind că aceasta pare a fi teza acceptată a doborârii Boeingului 777.
Ce este deci o rachetă sol-aer?
Numită şi rachetă suprafaţă-aer sau rachetă antiaeriană, este un proiectil autopropulsat şi ghidat, destinat să atingă o ţintă aeriană fiind trasă de la sol. „Este o rachetă cu explozibilul în vârf”, a explicat un fost general de brigadă aeriană, acum director al institutului de cercetări IRIS din Paris, Jean-Vincent Brisset. Racheta poate avea diferite sisteme de ghidaj şi poate fi aproape complet autonomă (i se „arată” cu ajutorul unui radar, în infraroşu, unde se află ţinta, iar ea o atinge graţie unui sistem autodirector).
Toate rachetele pot atinge un avion ce zboară la peste 10.000 metri altitudine?
Rachetele uşoare ce pot fi trase de un singur om (Stinger, Mistral…) nu ajung la 10.000 metri înălţime. „Rachetele mai sofisticate sunt cele care ajung mai sus şi mai departe (250-300 km), precum SA-5, care o pot face”, a subliniat gen. francez Jean-Vincent Brisset. Acest tip de armament este montat „în baterie” şi se compune din cel puţin un radar pentru a repera ţintele, un post de comandă şi un vehicul trăgător. El mobilizează zece militari ale căror cunoştinţe tehnice sunt superperformante.
Ce este o rachetă Buk?
Racheta care a doborât zborul MH17 pare că provenea dintr-un sistem antiaerian Buk, aşa cum declara Anton Gheraştcenko, consilier al ministerului ucrainean de Interne. „Nu e greu să pui în cauză acest tip de rachete dat fiind că sunt cele mai răspândite în regiune”, a comentat Jean-Vincent Brisset. Lansatorul de rachete Buk, conceput de sovietici în anii ’70, face parte din dotarea armatei ruseşti, dar şi ucrainene, şi a fost exportat în China, India şi Georgia, subliniază site-ul Slate.fr. Rebelii proruşi din estul Ucrainei posedă şi ei aşa ceva după ce, la finele lui iunie, au preluat controlul unei unităţi militare în care se găseau rachete Buk.
Care este specificul acestora?
„Un Buk înseamnă patru rachete aflate pe un mic blindat, cu radar ce permite să tragă la distanţă scurtă şi să ghideze racheta până la ţintă. Pentru un tir la distanţă mare este nevoie de un regiment de vehicule ce funcţionează în reţea”, a adăugat gen. francez citat. Specialistul respectiv arată că încărcătura unei rachete Buk este de 50 de kg, ceea ce este „arhisuficient pentru a distruge un avion”. El precizează că „ideea nu este aceea de a provoca explozia avionului, ci de a-l distruge. Racheta nu percutează obligatoriu ţinta, ci se poziţionează alături de ea şi-şi detonează încărcătura, compusă din bile şi bare de oţel, care creează un fel de disc ce taie avionul în două”.
Cine a putut trage cu Buk?
„Când nu aparţine unei armate, funcţionarea are loc în mod degradat, ceea ce face ca, din punct de vedere tehnic, capacitatea de a doborî un avion să fie foarte limitată”, subliniază Jean-Vincent Brisset. Specialistul francez crede că eroarea este pista cel mai puţin probabilă. „Armata ucraineană a doborât deja din greşeală un avion rusesc. Evenimentul a avut loc în timpul unor manevre din 2001 şi s-a datorat lipsurilor de ordin tehnic ale operatorilor ei. Este posibil ca acest lucru să se fi produs acum, poate în cursul unui antrenament de urmărire a unui avion”. O eventualitate ce pare de neconceput, dar care a avut loc în Franţa, la regimentul 3 RPIMA din Carcassonne, în 2008, când o puşcă FA-MAS a fost încărcată cu gloanţe adevărate, şi nu cu gloanţe oarbe. „Acest lucru se poate întâmpla şi cu rachetele Buk”, a conchis Jean-Vincent Brisset.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.