BNR estimează că, la finalul acestui an, rata anuală a inflaţiei ar putea fi sub nivelul prognozat, de 2,1%, în ciuda faptului că rata de creştere a preţurilor de consum va deveni din nou pozitivă în primul trimestru.
„Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, simultan cu reluarea creşterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20% a cotei standard a TVA, al excedentului de cerere agregată şi creşterii costurilor salariale unitare. Palierul pe care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se poziţioneze este totuşi inferior celui evidenţiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu”, a declarat guvernatului Băncii Centrale, Mugur Isărescu, la finalul ședinței Consiliului de Administraţie al BNR.
Banca Centrală a estimat în ultima prognoză că rata anuală a inflaţiei va fi de 2,1% la finalul acestui an, în interiorul intervalului ţintit, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%).
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de vineri, să menţină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%, decizia fiind în linie cu aşteptările analiştilor.
Conform BNR, rata anuală a inflației a scăzut în luna noiembrie 2016 la -0,7 la sută, ușor sub nivelul prognozat, după ce în luna octombrie ajunsese la -0,43 la sută. Readâncirea ratei anuale a inflației în teritoriu negativ s-a datorat, în principal, scăderii dinamicii prețului produselor din tutun și impactului reducerii tarifelor polițelor RCA.
Rata medie anuală a inflației s-a menținut în noiembrie 2016 la nivelul consemnat în intervalul anterior (-1,6 la sută), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,1 la sută (de la -1,2 la sută în octombrie 2016).
Creșterea economică a încetinit în trimestrul III 2016, temperarea fiind mai pronunțată decât cea previzionată. Dinamica anuală a PIB s-a redus la 4,4 la sută (6 la sută în trimestrul II), exclusiv ca urmare a decelerării creșterii cererii interne, pe seama ambelor componente, consum și investiții. Contribuția negativă a exportului net s-a restrâns semnificativ, pe fondul scăderii mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Din perspectiva ofertei, serviciile au redevenit cel mai dinamic sector, continuând să dețină cea mai mare contribuție la creșterea economică.
În trimestrul III 2016, majoritatea sectoarelor economice au înregistrat reduceri ale câștigurilor de productivitate în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a salariului mediu net s-a menținut înaltă, în jurul nivelului atins în trimestrul anterior.
Condițiile monetare reale și-au păstrat caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat ușor creșterea în primele două luni ale trimestrului IV, în principal pe seama celui acordat societăților nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să urce, atingând 56,9 la sută la finele lunii noiembrie 2016 , în condițiile în care componenta în lei și-a menținut dinamica ridicată, iar cea în valută și-a atenuat marginal variația negativă. Această evoluție certifică îmbunătățirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflației în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, simultan cu reluarea creșterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20 la sută a cotei standard a TVA, al excedentului de cerere agregată și creșterii costurilor salariale unitare. Palierul pe care rata anuală a inflației este așteptată să se poziționeze este totuși inferior celui evidențiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu.
Riscurile la adresa perspectivei inflației provin din mediul intern și extern. Pe plan extern, se remarcă riscuri legate de creșterea economică a zonei euro, problemele sistemului bancar european, negocierile pentru Brexit, precum și riscurile privind evoluția prețului petrolului și al altor materii prime.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.