Ce regiuni va avea România

România va fi împărţită în opt regiuni. Proiectul regionalizării, obținut de Antena 3, arată că „vor fi opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfăşura o dată la patru ani, iar şeful regiunii, preşedintele, va fi ales pentru un mandat de patru ani”. Actualele județe vor fi păstrate. Liviu Dragnea a declarat miercuri că nu e un proiect de lege, însă nu a negat informațiile apărute, spunând că e vorba de „un document”.

 „Guvernul nu îşi asumă niciun fel de variate care circulă pe internet sau pe diverse surse. Cel apărut azi nu este proiect de lege, este un document care nu are nicio legătură cu proiectul oficial de regionalizare şi descentralizare al Guvernului României, prroces care este coordonat de ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, a spus Dragnea.

CAPITOLUL I
Principii şi consideraţii generale
SECŢIUNEA I. Regiunile si autonomia regională

Art.1
Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei regionale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice regionale.

Art.2
(1) Conform Constituţiei teritoriul naţional al României este împărţit in 8 regiuni, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe, acestea din urmă având delimitarea teritorială existentă la data intrării in vigoare a prezentei legi.
(2) Cele 8 regiuni au următoarea denumire şi componenţă:
a) Regiunea Bucuresti-Ilfov: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa in municipiul Bucureşti;
b) Regiunea Centru: judeţele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, cu reşedinţa in municipiul Alba Iulia ;
c) Regiunea Nord Est : judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava si Vaslui, cu reşedinţa in municipiul Piatra Neamţ ;
d) Regiunea Nord Vest : judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramureş, Satu Mare si Sălaj, cu reşedinţa in municipiul Cluj-Napoca ;
e) Regiunea Vest : judeţele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timiş, cu reşedinţa in municipiul Timişoara;
f) Regiunea Sud Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi si Gorj, cu reşedinţa in municipiul Craiova;
g) Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova si Teleorman, cu reşedinţa in municipiul Călăraşi ;
h) Regiunea Sud Est : judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa in municipiul Brăila.
(3) Delimitarea teritorială a regiunilor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
(4) Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.
(5) Localităţile de reşedinţă ale regiunilor prevăzute la alin.2 pot fi schimbate numai prin lege, la propunerea consiliului regional exprimată prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a 3 din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.
(6) Sediul consiliilor regionale este in situat in localităţile de reşedinţă ale regiunilor. Sediul consiliilor regionale poate fi schimbat in cadrul localităţii de reşedinţă prin hotărâre a consiliului regional adoptată cu votul a 3 din numărul de consilieri care constituie consiliul regional.

Art.3
(1) Obiectivele prioritare pe care regiunea le urmăreşte sunt:
a) dreptul la muncă şi protecţia adecvată a demnităţii lucrătorilor, dreptul de a avea locuri de muncă sigure şi accesul la educaţie pe tot parcursul vieţii;
b) dreptul la pluralismul, surse libere de informare şi comunicare şi accesul la cultura atât ca o necesitate individuală, cât şi ca un principiu în comunitate;
c) dreptul la asistenţă medicală;
d) dreptul la un tratament egal între bărbaţi şi femei şi de îmbunătăţire a diferenţelor de gen în viaţa socială, culturală, economică, religioasă şi politică;
e) conservarea şi punerea în valoare a familiei;
f) promovarea ştiinţei şi libertatea cercetării ştiinţifice în cadrul limitelor de respect pentru fiinţele umane;
g) respectarea echilibrului ecologic, protecţia mediului şi a patrimoniului natural, conservarea biodiversităţii;
h) protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului istoric, artistic şi peisajului;
i) promovarea dezvoltării economice într-un context care favorizează inovarea, cercetarea şi formarea ca factori ai competitivităţii, în conformitate cu principiile de coeziune socială şi dezvoltare durabilă;
j) consolidarea libertăţii publice şi private şi promovarea cooperării;
k) respingerea tuturor formelor de discriminare şi xenofobie;
l) recunoaşterea autonomiei comunităţilor locale, promovarea sistemului de autonomie, sporirea identităţi culturale, sociale şi economice pe întreg teritoriul regional, protecţia municipalitatilor mai mici şi a zonelor montane ;
m) dezvoltarea de relatii de buna vecinatate si promovarea cooperarii transfrontaliere si interregionale.

Art.4
(1) Administraţia publică în cadrul regiunii se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei regionale, subsidiarităţii, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice regionale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor regionale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.

……

Art. 7
(1) Prin autonomie regională se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice regionale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor regionale pe care le reprezintă, treburile publice, cu respectarea obiectivelor stabilite la art.3 şi în spiritul principiilor autonomiei locale, descentralizării şi subsidiarităţii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
(3) Prin colectivitate regională se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

………..

Art. 11
(1) În regiunile în care ponderea cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale este de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice regionale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

SECŢIUNEA II. Autorităţile administraţiei publice regionale
Art. 12
(1) În fiecare regiune se constituie un consiliu regional, ca autoritate a administraţiei publice regionale. Consiliul regional este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale si regionale.
(2) Consiliul regional este condus de un preşedinte, asimilat demnitarului, care nu are calitatea de consilier regional, fiind ales prin scrutin uninominal.
(3) Mandatul preşedintelui consiliului regional şi al consilierului regional este de 4 ani şi se exercită în condiţiile legii.

CAP. II
Consiliul regional
SECŢIUNEA I. Constituirea şi componenţa consiliului regional
Art. 13
(1) Consiliul regional este autoritatea administraţiei publice regionale, fiind compus din consilieri regionali, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condiţiile legii.

Art. 14
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu regional se stabileşte prin ordin al prefectului regiunii, în funcţie de numărul locuitorilor regiunii, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile regionale, după cum urmează:

Numărul Numărul
locuitorilor regiunii consilierilor
───────────────────────────────────────────────
– până la 2.000.000 – 20
– între 2.000.001-2.500.000 – 24
– între 2.500.001-3.000.000 – 28
– peste 3.000.000 – 32
───────────────────────────────────────────────
(2) Consiliul regional ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului regional, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.
(3) Candidaţii de pe lista fiecărei formaţiuni politice, dar care nu sunt declarati aleşi, au calitatea de consilieri regionali supleanţi si îi vor inlocui pe titularii cărora le încetează mandatul inainte de termen.

SECŢIUNEA II. Competenţele autorităţilor administraţiei publice regionale
Art.18
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi regionale exercită următoarele tipuri de competenţe:
a) Competenţe exclusive ale statului;
b) Competenţe partajate (stat-regiune), în cazul în care ambele niveluri pot legifera, dar legile naţionale prevalează în caz de conflict;
c) Competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale.

Art. 19
Competenţele exclusive ale statului vizează următoarele domenii: Constituţie; apărare; cetăţenie, imigraţie, emigraţie şi extrădare; finanţe şi sistem monetar; frontiere şi unităţi vamale; siguranţă naţională.

…..

Art. 21
(1) Competenţele exclusive ale autorităţilor administraţiei publice regionale includ următoarele domenii:
a) dezvoltarea regională;
b) planificarea regională;
c) pregătirea şi implementarea programelor co-finanţate din fondurile europene gestionate regional;
d) cooperarea între autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Competenţele exclusive urmăresc asigurarea creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile a regiuni de dezvoltare, îmbunătăţirea competitivităţii şi reducerea decalajelor economice şi sociale existente între România şi statele membre ale Uniunii Europene.
(3) Domeniile vizate prin termenul de dezvoltarea regională prevăzut la lit. a) au legătură cu regiunea sau teritoriu, în cel mai larg sens al termenului şi acoperă:
a) dezvoltarea economică (infrastructură şi servicii suport pentru afaceri, atragerea si promovarea de investitii, comerţ, cercetare-dezvoltare-inovare, turism);
b) dezvoltarea urbană şi amenajarea teritoriului pentru proiecte si areale definite ca fiind de interes regional;
c) agricultura şi dezvoltare rurală;
d) transport (infrastructura regională şi cea de transport în comun);
e) educaţie universitară, vocaţională şi tehnică, precum şi pregătirea profesională;
f) sănătate (spitale şi asistenţă socială);
g) mediul înconjurător şi eficienţă energetică;
h) ocuparea forţei de muncă;
i) locuinţe şi managementul terenurilor;
j) cooperarea interregională.
(4) Competenţa de planificare regională prevăzută la lit. b) alin.1) presupune că pentru fiecare din domeniile descrise la aliniatul 4 se realizează planuri şi strategii ca mijloace de identificare a obiectivelor de dezvoltare anuale şi multianuale, care vor fi incluse în Planul pentru Dezvoltare Regională elaborat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională.

…………

SECŢIUNEA III. Funcţionarea consiliului regional
Art. 25
(1) Consiliul regional se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Consiliul regional îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales
(3) Consiliul regional se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului regional. Consiliul regional se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar.
(4) Convocarea consiliului regional se face în scris, prin intermediul secretarului regiunii, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(5) Şedinţele consiliului regional se pot desfăşura la sediul consiliului regional, ori in orice altă localitate componentă a regiunii.

…………

CAPITOLUL V
Bugetul regional
Art. 44
(1) Fiecare regiune îşi stabileşte un buget multianual, care trebuie aprobat şi actualizat în fiecare an, şi care este elaborat având în vedere planificarea regională.
(2) Bugetul regional este constituit luând în considerare obligaţiile asumate de către regiune, implicaţii care au caracter multianual.
(3) Bugetul este alcătuit din următoarele categorii de venituri:
a) Venituri din taxe regionale, încasările de impozite sau taxe de la nivel central care sunt transferate către regiune;
b) Venituri din contribuţii şi transferuri directe ale statului;
c) Veniturile provenite din contribuţiile, proiectele, alocările de capital şi intrările de la Uniunea Europeană;
d) Venituri din valorificarea proprietăţilor şi participaţiile în asocieri comerciale;
e) Venituri din servicii publice regionale;
f) Venituri din exploatarea resurselor naturale transferate de guvern la regiune (fond forestier, izvoare de ape şi izvoare termale, etc.);
g) Venituri din vânzarea de active, prin transformarea de capital, de la colectarea creanţelor şi transferuri;
h) Venituri din credite ipotecare, credite şi alte operaţiuni de credit
(4) În cadrul bugetului la categoria cheltuieli vor fi cuprinse următoarele elemente:
a) Cheltuieli pentru alimentarea Fondului pentru Dezvoltare Regională;
b) Cheltuieli pentru activitatea de funcţionare a aparatului propriu;
c) Cheltuieli pentru dezvoltare regională;
d) Cheltuieli pentru activitatea de planificare si programare regională;
e) Cheltuieli pentru pregătirea şi implementarea programelor co-finanţate din fondurile europene gestionate regional;
f) Cheltuieli pentru activităţi de cooperare între comunităţile locale.

……….

Art.60
(1) Consiliul regional, in componenţa numerică prevăzută la art.14, va fi constituit astfel:

a) din preşedinţii de consilii judeţene care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori;
b) din primarii municipiilor care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori;
c) din primarii oraşelor care fac parte din Consiliile pentru Dezvoltare Regională, conform Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională din România, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia devenind membri de drept, fără a fi aleşi de către electori;
d) din membri aleşi, care reprezintă diferenţa dintre numărul prevăzut la art.14 şi totalul membrilor de la lit.a)-c) de mai sus.
(2) In situaţia in care presedintele consiliului regional, ales in condiţiile art.59, provine din una din categoriile de membri de la lit.a)-c) ale alin.1, locul său ca si consilier regional va fi ocupat de un membru ales.
(3) Consiliul regional in componenţa prevăzută la alin.1)-2) se completează cu preşedintele consiliului regional, ales conform prevedrilor art.59, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia.
Art.61
(1) Consilierii regionali sunt aleşi prin votul egal, direct, secret şi liber exprimat al tuturor consilierilor judeţeni, primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, in funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă.

Art.62
(1) Pentru calitatea de consilier regional poate candida orice primar de oraş sau municipiu, ori consilier judeţean, in funcţie, din unităţile administrativ teritoriale care compun regiunea respectivă si care nu sunt membri de drept in condiţiile lit.a)-c) ale art.60.
21

Art.63
(1) Numărul de candidaţi declarati aleşi, in ordinea descrescătoare a numărului de voturi primite, va fi cel necesar pentru completarea consiliului regional după stabilirea membrilor de drept conform prevederilor art.59.
(2) Candidaţii care nu vor fi declaraţi aleşi sunt consideraţi membri supleanţi ai consiliului regional.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.