Cum au ajuns românii să consume doar soia modificată genetic

”Nu mai există soia nemodificată genetic în piața de consum din toată Europa pentru că este permisă la consum”, a declarat pentru Cotidianul președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Nini Săpunaru.

De altfel, România și întreaga Uniune Europeană trăiesc ca într-o piesă de teatru absurd. Deși cultura soiei modificate genetic este interzisă, UE este unul dintre cei mai mari importatori și consumatori ai acestui aliment. Astfel 90% din producţia de soia din lume provine din plante modificate genetic și este folosită în cea mai mare parte în furajele păsărilor și porcilor.

România, dar și celelalte ţări europene consumă o cantitate enormă de soia modificată genetic, atât în stare naturală, dar mai ales prin șroturile realizate din această plantă care hrănesc aproape toate animalele din Europa.

15 din cele 28 de membre ale Uniunii Europene au anunțat Comisia Europeană că nu vor cultiva organisme modificate genetic. Printre statele care au decis interzicerea culturilor de OMG se află și principalele forțe agricole ale UE, Franţa, Italia, Polonia și Olanda, dar și Germania, Austria sau Bulgaria. Dar cu toate acestea toate cele 28 de state importă soia modificată genetic, în special pentru hrana animalelor care sunt ulterior consumate de oameni. Principalele surse sunt SUA, Brazilia și Argentina.

”Mâncăm soia modificată genetic din toate direcțiile. Porcii sunt hrăniți cu soia modificată genetic, păsările sunt hrănite cu soia modificată genetic (…) În salam este injectată soia modificată genetic și toată adusă direct din Brazilia”, a mai spus Săpunaru.

60% din hrana păsărilor crescute în România este furaj din Brazilia. Până în 2007, la intrarea în Uniunea Europeană, România era cel mai mare producător de soia modificată genetic de pe continent. Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților consideră că dacă România ar mai avea voie să cultive soia modificată aceasta ar aduce ”1 miliard și ceva de euro venit și profit în buzunarul agricultorilor din România, dacă ar putea să-și cultive furajul”. Acum România importă din Brazilia în jur de 500 de mii de tone pe an de furaj proteic. Prețul acestuia este extrem de ridicat deoarece ”kilogramul de furaj este egal la preț cu kilogramul de boabe de soia”, mai afirmă Săpunaru.

Furajul proteic este de fapt un reziduu. Acesta este obținut în urma extragerii uleiului de soia și este principalul aliment folosit pentru îngrășarea animalelor.

Se pare însă că la nivel european decizia privind OMG nu este una care să țină cont în special de argumentele privind sănătatea consumatorilor, cât mai mult una în care vor prima argumentele economice. ”Poate situația se va modifica căci am înțeles că Monsanto va fi probabil cumpărat de Bayer. Poate dacă îl cumpără Bayer începem să avem voie”, a mai spus Nini Săpunaru.

Fragment din interviul cu Nini Săpunaru, acordat Simonei Popescu, „Supermarketurile fac profituri uriașe pe spinarea românilor”

Citeşte şi „Începe bătălia producătorilor autohtoni pentru rafturile supermarketurilor”

Genetica, chimia și agricultura

Grupul german Bayer a făcut o ofertă surprinzătoare pentru preluarea companiei americane Monsanto, oferind, la finalul lunii mai a acestui an, 62 de miliarde de dolari. Prin această tranzacție Bayer AG vrea să creeze cel mai mare furnizor mondial de semințe modificate genetic și erbicide. Achiziționarea Monsanto va permite companiei europene să aibă acces la piețele din SUA, America Latină și India.

Dacă nemții vor reuși să cumpere gigantul american, Bayer va aduga în portofoliul său peste 2.000 de soiuri de grâu, porumb sau soia modificate genetic și va fi mai aproape de a deveni lider global în industriile farmaceutică şichimică, scriu cei de la Bloomberg.

Aceasta nu este singura mare tranzacție de pe piață. Industria agrochimică a fost martora mai multor astfel de tentative de consolidare generate de stocurile ridicate și prețurile scăzute ale materiilor prime. Astfel, în februarie 2016, China National Chemical Corp (ChemChina) a cumpărat firma elvețiană Syngenta AG, cu suma de 43 miliarde de dolari.

Pe piața mondială lider este Syngenta, cu o cotă de piață de 19%, urmată de Bayer cu 18%.

La rândul său, Monsanto este lider pe piața semințelor, cu o cotă de piață de 26%. Compania produce cel mai folosit soi de boabe de soia utilizat pentru cultura a 90% din soia în SUA și America de Sud. Locul secund este ocupat de DuPont, care, anul trecut, a acceptat să fuzioneze cu Dow Chemical.

În acest moment, Bayer este al treilea furnizor mondial pe segmentul semințelor

Momentan, Monsanto a declinat oferta Bayer pe motiv că aceasta ar subevalua compania dar a anunțat că menține deschise negocierile cu germanii, afirmă la rândul său agenția Reuters. Aceste fuziuni fac parte din competiția economic acerbă care are ca scop controlarea pieței de pesticide și semințe și implicit a unei mari părți din sistemul alimentar mondial.

Bayer și Monsanto au o prezență importantă în România

În ultimii 14 ani, în Uniunea Europeană doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru cultură, însă numai unul mai este cultivat în prezent, soiul de porumb MON810, dezvoltat de compania americană Monsanto, scrie Agerpres.ro

Sănătate sau lăcomie

UE a interzis cultivarea soiei modificate genetic pe tot cuprinsul său încă din 2015. Planta de soia cu caracteristici schimbate în laboratoarele de inginerie genetică se află în centrul unei controverse mondiale în principal din cauza imensului interes economic pentru aceasta.

Soia modificată sau nu este folosită pe scară largă în industria alimentară. Ea este consumată de oameni direct sub formă de ulei, lapte de soia, tofu sau șnițele și cârnați vegetali, dar se găsește în cantități mari și în alte multe produse alimentare, de la ciocolată până la mezeluri. Dar probabil cea mai rentabilă întrebuințare a sa este ca furaj pentru păsări și porci.

Din acest motiv cei care susțin producția de soia și alte plante modificate genetic spun că acestea vor salva oamenirea de la foamete. Cei care se opun însă spun că atât cultivarea cât și consumul acestei plante este un mare pericol pentru sănătatea populației. De mai bine de 20 de ani cele două tabere nu au reușit să ajungă la vreun consens, iar acum soia modificată este cultivată în 30 de state și consumată în 50 de țări.

Disputa care are totuși ca miză sănătatea consumatorilor a ajuns însă în ultima perioadă una mai mult economică. Susținătorii celor două tabere se acuză mai nou că de fapt miza acestei dispute se măsoară în bani.

Cei care sunt împotriva organismelor modificate genetic susțin că adversarii lor vor să controloze mare parte din industria alimentară mondială prin cultivarea unui singur tip de soia modificată produs doar de cei de la Monsanto.

La rândul lor, producători de OMG afirmă că adversarii lor nu ar fi îngrijorați de sănatatea oamenilor, ci ar fi interesați să controleze piața mondială agricolă și alimentară prin vânzarea de pesticide, erbicide și îngrășaminte de care soia nemodificată are nevoie de trei sau patru ori în timp ce cea modificată doar o data, ceea ce ar micșora costul de producție.

Fuziunea dintre Bayer și Monsanto ar putea însă unifica cele două tendințe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Mihai Boeru 40 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.