Cum au făcut politicienii din biserică un cal de bătaie

Într-o societate aplecată mai degrabă spre știință și tehnică, peste 70% din români au încredere în biserică. Chiar dacă vorba populară „Fă ce spune popa, nu ce face popa“ stârnește invariabil zâmbete ironice și îndoieli evidente, credința enoriașilor în biserică rămâne neschimbată. Motiv pentru politicieni să curteze clerul în anii electorali și între timp să rectifice bugetele de stat pentru culte.

Colaborarea dintre politică și biserică a devenit o practică obișnuită din ’90 încoace. Nu mai miră azi pe nimeni când, în campaniile electorale, candidații la funcții din administrația centrală ori locală își etalează cuvioșenia în fața icoanelor și se laudă cu binefaceri, mai ales din bani publici.

„Biserica Ortodoxă Română exercită o influență substanțială asupra populației și liderilor politici, având un rol dominant. Liderii religioși ortodocși oficiază aproape în exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, multi lideri ortodocși au apariții publice cu lideri politici importanți, iar mesajele religioase conțin adesea atât promisiuni și obiective politice, cât și îndemnul la susținere pentru anumite poziții politice“, se arăta, în 2009, într-un raport al Departamentului de Stat american.

21.200 de lei pe lună este salariul patriarhului Bisericii Ortodoxe și este la fel cu cel al șefului Executivului

Partidele se întrec să aloce sume mari de bani publici pentru culte

Documentul dădea și exemple de sume oferite la acea vreme de Executiv în campanie electorală pentru susținerea bisericii. „Sunt alocate de către guvern, în martie și mai 2008, fonduri în valoare de 200 de milioane de dolari pentru construirea și repararea bisericilor, bună parte mergând către biserici ortodoxe.“
Se estimează că în ultimii 28 de ani s-au construit aproximativ 4.000 de lăcașe noi de cult, mai mult decât în orice altă țară europeană, și asta în timp ce biserici vechi, monumente istorice stau să se dărâme.

Concluzia raportului Departamentului de Stat al SUA a fost clară: „Puțini politicieni susțin măsuri legislative care ar nemulțumi BOR. Pentru că anul 2008 a fost un an electoral, partidele și politicienii s-au grăbit să facă legi care favorizează Biserica Ortodoxă. Unii critici au acuzat că acest lucru a fost făcut pentru a câștiga bunăvoința bisericii în timpul perioadei electorale“.

Gigi Becali este, poate, cel mai cunoscut susţinător al bisericii, prin donaţii importante şi prezenţa constantă la sărbătorile BOR

Politicienii bat mătănii în biserică în campaniile electorale

De-a lungul timpului, indiferent de doctrina politică, toți politicienii au trecut prin biserică. Președintele Traian Băsescu și-a înscris numele pe clopotul lăcașului de cult de la Cotroceni și a cheltuit un milion de euro pentru recondiționarea bisericii. În anul electoral 2014, el își exprima și nemulțumirile: „Biserica Ortodoxă e evident implicată, eu nu o critic, dar e evident ca s-a implicat în campanie în susținerea PSD. O spune un om care a ajutat-o în probleme mari. Am adus servicii mari BOR. Eu cred că s-a mers puțin prea departe, e adevărat că și Ponta nu a lăsat o icoană nepupată prin România“.

Ministrul PDL al dezvoltării regionale și locuinței de atunci, Vasile Blaga, a primit mesaj de mulțumire de la PS Vicențiu, episcop al Sloboziei și Călărașiului. „Acum mi-am dat seama de ceea ce înseamnă programul dumneavoastră de izolare termică a clădirilor. Vă promit că voi apela și sperăm să împlinim și aici acest program“, declara PS Vicențiu.

Crin Antonescu, președintele PNL și candidat la președinție, declara atunci despre PF Daniel că „patriarhul este un lider spiritual pentru cei mai mulți dintre români și poate acționa în conlucrare cu președintele României în acest sens. Mijloacele sunt diferite, scopul poate fi comun.“

În prima zi ca edil-șef al Capitalei, Sorin Oprescu a rostit o rugăciune alături de PF Daniel. Ulterior, a semnat un protocol de colaborare și cu pastorul adventist de ziua a 7-a, Cristian Modan. „Administrația Bucureștiului are datoria și posibilitatea să poată sprijini în general biserica, nu numai pe cea ortodoxă. Toți bucureștenii sunt contribuabili la bugetul local și la cel de stat. Este deci normal ca ei să primească, în schimb, aceeași atenție, indiferent de religia pe care o au.“

La alegerile din 2014, îndemnurile PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Maramureșului și Satmarului, a născut controverse când le-a cerut preoților să își ducă enoriașii la vot.

„Părinți, vă puneți în fruntea credincioșilor, așa v-am spus, da? De la biserică nu îi lăsați, nu doar că îi îndemnați. Vă puneți în fruntea credincioșilor și de la biserică direct la vot în haina preoțească.“

90% din români merg la slujbe în zilele de sărbătoare

Părintele Sebastian de la Mânăstirea Teghea din Satu Mare le-a spus credincioșilor, în biserică: „Este în jurul nostru și Mircea Govor (lider PSD, n.r.), care și el este ortodox, este împreună cu noi și ne îndeamnă și el să fim uniți și să votăm cu cei care sunt ortodocși, cu Victor Ponta, căci el poate să ne unească“.

Candidatul USL Galați, George Scarlat, a distribuit în campania din 2012 pliante de la sfințirea unei biserici, alături de PS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos, cu mesajul „Învingem împreună. Votăm George Scarlat – deputat“. Reprezentanții arhiepiscopiei s-au revoltat, iar candidatul a negat implicarea în tipărirea și distribuirea pliantelor.

Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, distribuia în Brașov, la alegerile din 2012, un calendar cu imaginea lui Iisus și mesajul „Te aștept la vot“. A spus, apoi, că este o greșeală a organizației PRM locale.

Purtătorul de cuvânt al patriarhiei, Vasile Bănescu, spunea anul trecut că, „prin hotărârea sinodală se spune că biserica, preoții, reprezentanții bisericii nu se implică în campania electorală sub nicio formă în orientarea credincioșilor spre un partid sau altul. Nu se face asta. E clar. Hotărârea sinodală impune neutralitatea clerului în campania electorală.“

176,8 milioane de lei în 2015, bani pentru culte

Salariul patriarhului, egal cu cel al prim-ministrului

Deși în proiectele de buget de la începutul anului guvernele prevăd bani puțini, ori chiar deloc, pentru biserică, la rectificări, cultele beneficiază de sume considerabile.

Guvernul Cioloș nu a prevăzut inițial niciun leu pentru biserică. În cele din urmă însă, aceasta a primit 120 de milioane de lei în 2016. Estimările făcute la acea vreme de Executiv spuneau că în 2017 cultele vor beneficia de 12 milioane de lei, în 2018, de 10 milioane de lei și în 2019 de 8,7 milioane de lei. Banii sunt doar pentru lucrări de construcție și restaurare a bisericilor.

Guvernul Grindeanu nu s-a hazardat să preconizeze câți bani îi vor reveni bisericii. La începutul anului, stabilea în proiectul de buget pe 2017 doar 20 de milioane de lei pentru culte, cu 83% mai puțin față de anul trecut. Contribuțiile pentru salarizarea personalului din unitățile de cult sunt cu 5,63% mai mari decât anul trecut, de la 340 la 359,19 milioane de lei. Au crescut cu 8,43% și fondurile destinate sprijinirii unor lăcașuri religioase din străinătate, de la 12,45 la 13,5 milioane de lei. Sumele vor fi suplimentate prin rectificările bugetare ce vor fi făcute de-a lungul anului.

Pe lângă banii acordați de Executiv, biserica va mai beneficia în 2017 de 55 de milioane de lei din bugetul Primăriei Capitalei.

120 de milioane de lei în 2016, bani pentru culte

În România sunt 18 culte religioase recunoscute, potrivit Recensământului din 2011

81,04% – ortodocși, 4,33% – romano-catolici, 2,99% – reformați, 1,80% – penticostali, 0,75% – greco-catolici, 0,56% – baptiști, 0,40 – adventiști de ziua 7-a, 0,32% – musulmani, 0,29% – unitarieni, 0,25 – Martorii lui Iehova, 0,21% – creștini după Evanghelie, 0,16% – creștini de rit vechi, 0,10% – luterani, 0,07% – ortodocși sârbi, 0,02% – mozaic, 0,00195 – armeni.

73% din români au încredere în biserică

Biserica, pe profit

21 de arhiepiscopii și episcopii ortodoxe din România au avut în 2014 venituri totale de 64,79 milioane de euro, scria forbes.ro. Sunt persoane juridice fără scop patrimonial ale căror venituri provin din donații, activități comerciale proprii, de la bugetul de stat și din bugetele locale.

Cele mai mari venituri le-a avut Arhiepiscopia Bucureștilor, peste 14 milioane de euro, urmată de Arhiepiscopia Iașilor. Din cele 21 de eparhii monitorizate de Forbes România, doar trei au înregistrat pierderi în 2014: Arhiepiscopia Craiovei – 2,37 milioane de euro, Episcopia Severinului și Strehaiei – 75.362 de euro și Episcopia Alexandriei și Teleormanului – 28.436 de euro.

Biserica Ortodoxă Română beneficiază de facilități fiscale din partea statului. Veniturile provenite din donații și din vânzarea de cărți, calendare și lumânări sunt scutite de impozit, dacă banii sunt folosiți pentru activitatea proprie.

Patriarhia Română a înregistrat în 2014 venituri în valoare de 15,70 milioane de euro.

70% din români contribuie cu bani

Preoți deveniți politicieni

Deși BOR a interzis, după 1990, preoților implicarea în politică, slujitori ai bisericii ortodoxe și-au exprimat de-a lungul timpului simpatiile politice, afinitățile electorale, desfășurând chiar și activități parlamentare.

„Alegătorii sunt împărțiți în cei care sunt membrii unor partide politice (cu ei nu vom avea treabă) și indecișii. Or, preotul este sfătuitorul dintotdeauna al enoriașilor lui. Și atunci, dacă această categorie, indecișii, îl întreabă pe preot: «Părinte, cu cine crezi că trebuie să votez?», el nu are voie să ridice din umeri și să spună că biserica nu face politică“, declara la acea vreme PS Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Nume grele din rândul clerului și-au exprimat atunci opțiunile în sensul politizării bisericii. Gherasim Pruteanul, episcop-vicar de Suceava, susținea propunerea de implicare a preoților în viața politică. „Deoarece biserica și statul nu au fost niciodată cu adevărat separate. Unde a fost conducătorul politic, acolo a fost și prelatul.“

Și după 2000 au existat preoți implicați politic. Ioan Aurel Rus a fost senator PRM. Ilie Sârbu a ajuns ministru al agriculturii. Ion Varan și Viorel Mitru au fost consilieri PRM la Caraș-Severin și, respectiv, Roman. Gheorghe Surpeală și Gheorghe Radu au fost consilieri PSD la Primăria Capitalei. Dumitru Nistor, Gheorghe Bărănescu și Petre Popa au devenit primari în Argeș.

S-a estimat că din 15.000 de prelați de la acea vreme câteva sute activau politic.

În urma deciziei BOR din 2004, 87 de preoți din Cluj au renunțat la politică, unul singur alegând parlamentul. În Constanța, nouă preoți au decis să renunțe la mandatele lor din consiliile locale. Deși au existat și slujitori ai bisericii care au ales politica, numărul lor a fost mic. Însă mulți dintre cei care apucaseră să fie aleși fie în administrația centrală, fie în cea locală nu au dorit să renunțe la mandatele lor.

Cuplul Firea-Pandele, pelerinaje și aducerea moaștelor de sfinți pe banii Primăriei Voluntari

De ani de zile, cuplul Firea-Pandele organizează excursii la moaște de sfinți. Edilul-șef al Capitalei postează frecvent pe rețelele de socializare icoane și poze de familie în biserică.

În octombrie 2016, circa 6.000 de locuitori din Voluntari au mers cu 120 de autocare la Iași, în pelerinaj la moaștele Sf. Parascheva. Excursia a fost plătită din banii Primăriei Voluntari, al cărei edil este Florian Pandele.

Gabriela Firea a mizat în culegerea voturilor din campania electorală pentru Primăria Bucureștiului și pe aducerea de peste hotare a unor moaște în comuna de reședință Voluntari. „Rugăciunile la Brâul Maicii Domnului sunt grabnic ajutătoare pentru sănătate, depășirea greutăților, liniște și pace sufletească. Și eu m-am rugat, în Grecia, la Brâul Maicii Domnului, acum câțiva ani, și rugăciunea mi-a fost ascultată. Acum avem o ocazie rară de a ne îndrepta rugăciunea la Brâul Maicii chiar pe meleagurile noastre! Să vă fie ascultată și îndeplinită rugăciunea!“, scria edilul-șef al Capitalei, în 2016, pe pagina sa de Facebook.

Catedrala Mântuirii Neamului – dimensiuni impresionante, adăposturi antiatomice, parcare subterană

– Va avea două hramuri: Înălțarea Domnului și Sf. Andrei.
– Este în construcție de șapte ani. Pe șantier muncesc, în ture, ziua și noaptea, 850 de persoane.
– Termenul de finalizare a lucrărilor este 30.11.2018, de ziua Sf. Andrei. Finisajele vor începe în 2018 și se estimează că vor dura șase ani.
– La slujbe vor putea participa 5.000 de persoane.
– Are 120 de metri înălțime, cu tot cu subsoluri, 120 de metri lungime, 3 metri grosime, 67 de metri lățime, o suprafață de 38.000 de metri pătrați, 5 etaje, dintre care trei subterane, 12 lifturi, 500 de locuri de cazare, parcare subterană de 250 de locuri.
– Altarul măsoară 350 mp.
– Turla centrală va avea 120 de metri înălțime. În vârf va avea o cruce de câțiva metri.
– A fost proiectată să reziste la cutremure de 8,5 grade Richter. La subsol vor fi șase adăposturi antiatomice, care pot găzdui, în total, 1.800 de persoane.
– Ansamblul arhitectural va mai cuprinde patru clădiri auxiliare.
– Cel mai mare dintre cele șase clopote ale catedralei are 25 de tone și este acum pe locul 1 din lume, depășindu-l pe cel al Catedralei Sf. Petru din Köln, turnat în 1923.
– Toate cele șase clopote au costat 555.000 de euro și cântăresc împreună 32 de tone, iar durata lor de viață este de circa 400 de ani și au fost realizate în Austria.
– Banii necesari construcției provin din sponsorizări, donații, de la buget și chiar de la Loteria Națională. S-au cheltuit până acum 60 de milioane de euro. 20% reprezintă donații. Pentru terminarea la roșu a edificiului se estimează că va mai fi nevoie de încă 20 de milioane de euro.
– Primăria Capitalei a decis în 2017 alocarea sumei de 15 milioane de lei pentru catedrală.

8% au încredere în parlament, 10% în Guvern și 14% în Președinție

Sute de biserici vechi sunt în paragină

Biserici vechi sunt în stare avansată de degradare, multe dintre ele chiar în pericol de prăbușire, în vreme ce unele au dispărut deja. Plimbate de la un minister la altul sau trecute în responsabilitatea consiliilor locale, ele fac parte din patrimoniul istoric, arhitectural și cultural al României, de care nimeni nu-și mai aduce aminte.
– 16 biserici și mânăstiri din județul Bacău sunt în paragină.
– 57 de biserici din județul Gorj necesită renovare.
– În județul Iași, 12 biserici, schituri, mânăstiri sunt într-o stare avansată de degradare. Două dintre acestea s-au prăbușit.
– 758 de monumente istorice sunt în județul Olt. Dintre acestea, 595 sunt opere de arhitectură, iar majoritatea necesită restaurare.
– 9 opere istorice din județul Sălaj, majoritatea biserici din lemn, sunt în paragină.
– Din cele 83 de biserici din județul Sibiu, 81 sunt monumente istorice. Majoritatea stau să cadă.
– În județul Timiș, 23 de biserici din lemn – monumente istorice – sunt în stare avansată de degradare.
– Din 420 de monumente istorice din Vrancea, 11 au dispărut. 75% din ele sunt în pericol de prăbușire, 35% sunt degradate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.