Scandalul care a zguduit Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, în urma căruia a demisionat și ministrul, are, pe lângă o mulțime de întrebări, câteva date certe, pentru care și alte instituții ar avea de oferit explicații și pe care nu se grăbesc să le dea.
Ultimii doi șefi ai „Doi și-un sfert”, acuzați de DNA în noul dosar de deturnare de fonduri, au aterizat în curtea serviciului MAI direct din ograda SRI, unde au deținut funcții de conducere.
Unul numit în fruntea DIPI de guvernarea Ponta-Gabriel Oprea, altul de către guvernarea Cioloș.
Rareș Văduva, ultimul șef al „Doi și-un sfert”, a fost pus la conducerea serviciului secret al MAI în februarie 2016 de către premierul Dacian Cioloș după ce acesta deținuse funcții de conducere și de execuție în cadrul Serviciului Român de Informații în perioada 2006-2014.
Nicolae Gheorghe, predecesorul său, a fost numit în noiembrie 2014 de premierul de atunci Victor Ponta, după un interimat de câteva luni, în contextul în care acesta a avut la rândul său funcții de conducere și de execuție în cadrul SRI în perioada – atenție – 1995 – 2014.
Ambii au fost transferați de la SRI în 2014 și numiți adjuncți ai șefului „Doi și-un sfert”, când ministru de Interne era „interesul național” Gabriel Oprea, pentru ca, apoi, Ponta și Cioloș să-i desemneze în fruntea serviciului.
Tocmai ei, ofițeri de frunte ai SRI, aduși în curtea MAI, ar fi comis găinării la „Doi și-un sfert”, potrivit acuzațiilor DNA. În guvernarea SRI-istă de la DIPI s-ar fi produs cea mai mare parte a potlogăriilor și asta în contextul în care serviciile secrete românești, și în special oamenii SRI, și-au făcut un titlu de glorie din „performanțele” lor și din buna colaborare cu partenerii externi.
Reglare de conturi sau nu între instituțiile de forță ale statului, cert este că „partenerii exerni” au aflat acum de la DNA că: „În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe și-a însușit mai multe sume de bani, în total 10.000 lei, iar pentru acesta, în patru rapoarte, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Printr-o dispoziție emisă în anul 2015, în mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecința vătămării intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislației privind informațiile clasificate și de păstrare a documentelor financiar-contabile justificative”. Nicolae Gheorghe a fost trimis în judecată și într-un alt dosar alături de Gabriel Oprea.
De asemenea, „partenerii externi” au aflat că: „În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Văduva Rareș a schimbat destinația legală a sumei totale de 13.476,22 lei, alocată instituției pentru cheltuieli operative, banii fiind îndreptați către cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în fals. În acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitată printr-un raport, de suspectul Zărnică Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Văduva Rareș a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice”.
Totodată „partenerii externi” au luat probabil la cunoștință că: „În cursul anului 2016, suspectul Văduva Rareș, în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu încălcarea legii, declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosarul nr. 20/P/2016, al Direcției Naționale Anticorupție, în scopul excluderii probelor care dovedesc vinovăția persoanelor inculpate în respectiva cauză penală”.
De asemenea, „partenerii externi” au aflat despre predecesorul celor doi, fostul șef al DIPI Gelu Oltean, un cunoscut al lui Virgil Ardelean, că: „În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.„.
Procurorii susțin că la DIPI au fost cumpărate căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă și s-au organizat mese festive ale ofițerilor neoperativi ai serviciului.
Suma deturnată din fondurile operative ale DIPI pentru cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției, în perioada 2014-2015, depășește 220.000 lei, iar suma însușită în interes personal depășește 70.000 lei, susține DNA.
În total, 24 de persoane, între care șase cu funcții de conducere din DIPI, au calitatea de suspect în dosar și nimeni nu se grăbește să explice cum s-a ajuns aici.
În schimb, după izbucnirea scandalului, DIPI s-a ales marți cu o nouă conducere numită de Dacian Cioloș, despre care nu se cunosc prea multe date.
Cotidianul.ro a solicitat vineri precizări de la Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă în legătură cu numirea lui Mihai Mărculescu, Marius-Haientz Patriche și Cătălin Gâdici în fruntea serviciului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.