În comentariile la diverse articole, sau în opinii exprimate indiferent unde, apar grele – în opinia emitenţilor – acuze de băsism sau de pontism, într-o falsă situare a celor două ilustre personaje la polii opuşi pe eşichierul politic. Ca şi cum, vezi Doamne, răspopitul sau răsfesenisitul Băsescu ar reprezenta dreapta, cu valorile ei bine cunoscute – dar în alte părţi, nicidecum la noi! Iar Ponta ar fi socialistul, reprezentantul eminent al unei stângi ce nu are în vedere decât interesele boborului, degrabă vărsătoriu de buletine de vot în favoarea PSD-ului, atunci când ajunge la urne.
Să mori de râs, nu altceva. Dacă i-ai lua la bani mărunţi pe cei doi, nu prea cred că ar fi capabili să spună despre cele două ideologii mai mult de două sau trei poante răsuflate, necum să cunoască vreuna din tacticile sau strategiile lor. Băsescu e la fel de dreptaci pe cât a fost de stângaci pe vremea în care a preluat cu mijloace de el ştiute şefia PD-ului, în care a înglobat apoi foarte rapid partidul securistului Virgil Măgureanu. O singură oportunitate de moment, aceea că locul pe partea stângă era deja ocupat temeinic de Ion Iliescu şi gaşca lui de activişti şcoliţi la Moscova şi în laboratoarele tainice ale KGB-ului, îl făcuse atunci să le arate dosul foştilor lui ciraci. Iar Ponta, pontissimul zbanghiu care, se spune, în afară de orgiile lui în arenele sexului sau banului, care, şi el, e tot un fel de sex, până la urmă, nu are niciun alt Dumnezeu decât Bombonel şi Securitatea în nenumăratele-i chipuri în care ni se arată astăzi, pe ici-colo, când îşi dezvăluie rânjetul diafan.
Asta în materie de ideologie. Căci de moravuri, mai bine să nu mai vorbim. Dar, având în vedere modul în care cei doi sunt sanctificaţi fie de o parte, fie de alta, nu avem ce face şi trebuie să pomenim, în treacăt măcar, Flota, casa de pe Mihăileanu şi afacerile căşunene sau naniene ale unuia, stropite din belşug cu parfum udrenesc, şi aventurile pariziene, desfătările oculte la aşternut, socrii şi ascunsele, dacă nu şi lepădatele între timp, grade de pe umeri ale altuia, plus, desigur, cireaşa de pe tort a cazului Panait, care dospeşte încă şi iar dospeşte, până când va face explozie, precum bine-cunoscuta noastră mămăligă, stropindu-i pre mulţi cu al său rahat.
După asemenea pomelnice hagiografice, să lăsăm vieţile sfinţilor în pace şi să ne ocupăm totuşi de ceea ce reprezintă preacuraţii noştri aflaţi de la bun început într-o duioasă şi amarnic de dulce competiţie, începând cu guvernarea comună în care au fost înjugate partidele lor de către naşul aflat la locul cel mai cald în sufletele unora care împărţeau, ce altceva, decât dreptatea. Băsescu a venit la putere cu un puternic slogan împotriva „sistemului ticăloşit” al lui Adrian Năstase, după ce el însuşi intrase în noua respublică iliescană cu o dotă de peste un milion de verzişori, adunată prin afaceri necurate. Ajuns pe cai mari, a adaptat acelaşi sistem ticăloşit la nevoile personale, adjudecându-şi totodată justiţia şi finanţele ţării, de care a profitat cum a dorit.
A fost apoi rândul lui Ponta să-şi pună la botişor megafonul antisistem, uitând pentru moment că el însuşi fusese deja călare pe el şi continuă să-l slujească, foarte curând din privilegiata poziţie de prim-ministru, după ce şi-a apărat funcţia, în genunchi, în faţa barrosienelor 12 puncte pe la Bruxelles, când cu lovitura de stat, a cărei victimă e gata el însuşi să se autoproclame acum.
Una peste alta, dacă ar fi să tragem o concluzie, mai ales după celebrul pact de coabitare ce n-a făcut decât să le dea ocazia de-a se bălăcări reciproc cum le venea la gură, dar oprindu-se totuşi la timp pentru a nu depăşi limitele, ambii reprezintă acelaşi sistem, astfel că a devenit absurd să spui ceva împotriva unuia scăldându-l totodată în apă de trandafiri pe celălalt.
Românul are o vorbă memorabilă pentru o asemenea situaţie: Tot un drac!
Cât de împieliţat, o ştim cu toţii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.