Cum întoarcem România de pe marginea prăpastiei

Românii sunt mai obosiți, mai frustrați și mai furioși decât multe alte popoare europene. România, a șaptea țară din UE ca populație, e ultima când vine vorba de aproape orice măsură de dezvoltare umană din Europa. Cei mai săraci cetățeni români plătesc cel mai scump pentru greutățile fiscale actuale și anii de creștere economică negativă sau lentă. La cinci ani după aderarea la Uniunea Europeană, speranțele românilor au fost nimicite, promisiunile făcute le-au fost încălcate repetat, iar dorința de a avea o poziție demnă în țară și în străinătate le-a fost refuzată.

Duminică, președintele României, Traian Băsescu, a supraviețuit cu greu unui referendum pentru demiterea sa, în ciuda faptului că peste 80% dintre votanți au fost în favoarea destituirii. Salvarea lui a fost o manevră legală de ultim moment introdusă de Curtea Constituțională și acceptată de Parlament, prin care referendumul devine valid doar dacă participă o majoritate absolută din cetățenii cu drept de vot. Deși au votat împotriva lui peste șapte milioane de oameni – mai mulți decât cei care l-au ales în cursa strânsă din turul doi al alegerilor prezidențiale din 2009 –, aceștia nu au constituit peste 50 la sută din electorat.

Pentru a complica și mai mult situația, Curtea Constituțională a amânat până pe 12 septembrie formularea deciziei cu privire la validitatea referendumului, fapt care a aruncat țara într-o perioadă prelungită de instabilitate politică.

Rivalitatea care a atins apogeul în referendumul de duminică a fost abordată cu stângăcie de toate părțile implicate. Majoritatea parlamentară, constând dintr-o alianță între Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, a fost înfuriată de amestecul președintelui Băsescu în procesul legislativ și a lansat un blitzkrieg, schimbând legi și conducerile unor instituții și înlocuind președinții ambelor camere ale Parlamentului. Având în vedere că mai sunt doar câteva luni până la alegerile parlamentare, tulburările tot mai intense au pus sub semnul întrebării stabilitatea democratică, economică și politică a țării.

Greutățile prin care trece România se află în strânsă legătură cu problemele actuale ale Europei. Cetățenii din întreaga Europă, aflați în mijlocul unei crize economice și politice pe care nu au creat-o ei și pe care nu o pot controla, se simt înșelați. Guvernele pe care le-au votat nu i-au apărat.

În timp ce președintele Băsescu susținea argumentul austerității fiscale ca dovadă a devotamentului României față de Uniunea Europeană, țara se adâncea în sărăcie și haos. Austeritatea alimentează extremismul, atât de dreapta cât și de stânga, iar acum, mediul politic plină de rivalitate și ranchiună îi face pe pe partenerii europeni ai României să se îndoiască de atributele ei democratice și să-i pună la îndoială hotărârea de a susține valorile europene comune.

Vocile stridente atrag toată atenția, timp în care corpul principal al democrațiilor europene luptă din greu cu criza datoriilor. Frustrați de limitele propriilor politici, oficialii europeni au reacționat hotărât în fața încercărilor stângace ale Parlamentului de a crea o scenă politică bine stabilită. Europa vrea să descurajeze tendințele antidemocratice, dar nu e drept ca cetățenii României să fie obligați să suporte costul eșecurilor democratice din alte părți ale Europei. Crearea unui grup artificial de țări ostracizate la periferia geografică și politică a continentului ne împinge spre panta alunecoasă care duce la o Europă din nou separată.

Criza a mocnit mulți ani, ani în care cei mai mulți observatori au ignorat-o. Criticii s-au concentrat mai ales pe corupție și sistemul judiciar, dar rareori s-au aplecat asupra problemei esențiale a României: procesul politic profund disfuncțional.

Timp de două decenii, politicienii români au făcut echilibristică între prioritățile publice și interesele economice. Multe firme caută să obțină contracte cu statul și prea mulți politicieni nu sunt interesați decât de profituri – practică dăunătoare procesului politic. Alegerile boicotate, câștigate sau pierdute cu un număr mic de voturi, și suspiciunile de fraudă au fost emblematice pentru ultimul deceniu.

S-a dezvoltat un mediu politic toxic, din care lipsește dezbaterea reală. Sunt învinuite partidele politice, fapt care ascunde realitatea sistemului politic corupt, infestat de nepotism și baroni care își protejează interesele și nu au nimic de-a face cu prioritățile cetățenilor. Sistemul judiciar nu poate fi independent atâta timp cât forțele politice îl folosesc sistematic pe post de câmp de bătălie și instrument de sporire a influenței. Unele segmente din media și din organizațiile non-guvernamentale au devenit vulnerabile din punct de vedere economic și tot mai partizane politic.

Știu cât este de greu de aplicat o reformă coerentă și durabilă. Dar am văzut că se poate. Ca ministru de externe, din 2000 până în 2004, am fost implicat în efortul de a aduce România la nivelul de stat membru al NATO și al Uniunii Europene. Acum, trebuie să aplicăm din nou reforme ferme și să acționăm solidar în interesul public, lăsând deoparte dezacordurile politice.

Scopurile sunt clare: mecanismele de control și echilibrare legale trebuie întărite; lupta pentru dreptate socială și egalitatea șanselor trebuie să devină sarcina principală a guvernării; politicienii concurenți trebuie să lase deoparte retorica și să stabilească un dialog real. Fără un sistem legal funcțional și independent, țara nu va putea rupe lanțul vicios al intereselor economice private și al manevrelor politice – obiectiv care, la rândul său, presupune o revizuire a rolului Parlamentului și a finanțării partidelor politice și a alegerilor.

Rămâne în sarcina oamenilor politici ai țării să dezvolte un nou plan ca reacție la palma pe care au primit-o de la cetățenii României în referendumul de duminică.

Mircea Geoană, senator român, fost ambasador al României în SUA și fost Ministru de Externe; a candidat la Președinția României în 2009.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.