Când ești privit în calitate de consumator de cultură, producția ta proprie pare să fie timpul liber. Noul Barometru de consum cultural lansat luni, 26 septembrie la Ministerul Culturii se poate spune că dăzvăluie un raport surprinzător între cultura oferită de instituțiile publice și cea formulată ca rezultat al unor întreprinderi private.
Potrivit datelor culese prin chestionarea a 1467 de români din diferite medii și coțuri ale țării, tinerii cu vârste cuprinse între 14-20 de ani dar și între 28 și 35 de ani sunt cei care se arată cei mai mulțumiți de activitatea instituțiilor culturale publice. Cel mai mare grad de insatisfacție legat de această activitate se înregistrează în rândul celor cu vârste cuprinse între 51 și 56 de ani. Paradoxal, aceeași grupă de vârstă înregistează și cel mai mare procent de mulțumire (6%) dintre toate secțiunile studiate. Același fenomen poate fi sesizat și atunci când este vorba despre studii. Cei care au cel mai mare grad de nemulțumire 9,3% sunt cei care au studii universitare. Tot ei sunt și cei mai mulțumiți dacă adunăm procentele din a doua jumătate a prezentării, aproape 40 % arătându-se fie relativ, destul de sau total satisfăcuți.
Războiul genurilor culturale
Realizat pentru prima dată în 2005, Barometrul de consum cultural este un instrument care s-a dezvoltat de-a lungul unui deceniu în care au fost urmărite obiceiurile românilor atunci când e vorba de contactul cu diferitele forme ale culturii. 96% dintre români au indicat privitul la televizor ca principală activitate de relaxare în timpul liber, urmată de vizionare de filme (84%) și ascultarea de muzică (75%). Interesantă este paralela dintre scăderea numărului de cinematografe din 1990 până în 2014 de la 595 de săli până la 77 și creșterea exponențială a numărului de spectatori. În același timp între 2006 și 2014 au fost din ce în ce mai multe spectacole de film, de aproape 5 ori mai multe. Și numărul spectatorilor care au plătit bilete a crescut spectaculos de la 2,78 de milioane în 2006 până când, acum doi ani, a depășit pentru prima dată 10 milioane de spectatori (din nou o creștere de aproape 5 ori). Cu toate acestea, 80% dintre români nu au fost nici măcar o singură dată la cinematograf în anul 2015. Genurile de film preferate de români rămân cele de acțiune, aventură și polițiste alături de comedie. Singurele genuri care au înregistrat mici creșteri de interes pentru publicul românesc rămân alături de deja pomenitele pelicule de aventură și polițiste, filmele istorice și cele documentar.
Unde pregătirea școlară nu contează
O surpriză este procentul sensibil asemănător care se distinge indiferent de categoria profesională din care fac parte subiecții atunci când e vorba despre frecvența cu care participă la un eveniment cultural: Și patronii dar și elevii sau studenții ori muncitorii necalificați declară în majoritatea lor că merg rar sau foarte rar la manifestări culturale. Discrepanța se manifestă însă atunci când este vorba despre cei care participă des sau foarte des, aici elevii și studenții fiind cei mai activi (43% dintre ei)ca și patronii sau lucrătorii pe cont propriu (37% dintre aceștia). Practic ei sunt cei mai prezenți în calitate de public pentru manifestări culturale. În schimb, 73%, aproape trei sferturi dintre agricultori și muncitori necalificați nu au călcat niciodată sau foarte rar la un eveniment cultural.
„Lucrarea a fost structurată în opt capitole ce abordează teme precum: management cultural, consum cultural non-public, piraterie digitală, arte vizuale, consum de film și cinema, tineri și creativitate, participare la festivaluri, consum cultural în spațiul public. Acestea reflectă dinamica valorilor și practicilor din societatea românească de astăzi și modul în care populația se raportează la sectorul cultural, rezultatele devenind esențiale în dezvoltarea strategiilor locale și regionale” au arătat autorii. Cu toate că sectorul privat al culturii tinde să se dezvolte exuberant, studiul arată că la nivelul mentalului public, manifestările culturale rămân legate în mod esențial de instituțiile de stat. „Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici și tendințe” a fost realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală și de ani buni este cel mai important și mai amplu studiu de consum cultural din România.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.