Cum o poate înlătura Putin de la putere pe Angela Merkel

Dacă ofensiva rusă asupra orașului sirian Alep urmărește să provoace un dezastru politic pentru Angela Merkel, până la demisia sa din fruntea guvernului federal, atunci Vladimir Putin merge prea departe, este opinia lui Norbert Roettgen, presedintele comisiei pentru politică externă din Bundestag potrivit Euobserver.

Este o opinia vehiculată de câteva săptămâni, pe fondul accelerării ofensivei armatei siriene, a trupelor iraniene, sprijinite de aviația rusă. Pârghia de presiune sunt noile valuri de imigranți produse de intensificarea războiului, imigranți care ar ajunge din nou la porțile Europei. Este o idee susținută nu numai de Euobserver, ci și de Judy Dempsey, de la Carnegie Europe.

Angela Merkel, cea care a deschis porțile Germaniei și ale Europei în fața valurilor de imigranți din Levant, s-a văzut încolțită de propriul partid, și în decembrie 2015 a fost nevoită să asigure Uniunea Creștin-Democrată că situația este sub control, cu condiția ca Germania să aibă parte de un intrerval în care să se pregătească pentru primirea imigranților.

Se pare însă că Merkel a contat, în mod naiv, pentru aceasta pauză pe două lucruri: negocieri de pace în Siria și sprijinul Turciei, scrie Judy Dempsey. Cele două așteptări ale lui Merkel nu s-au materializat. Negocierile de pace de la Geneva au eșuat, pentru că reprezentanții rebelilor s-au retras din cauza ofensivei ruse în Alep. Cât despre Turcia, Merkel s-a așteptat ca, în schimbul unei asistențe financiare europene de 3 miliarde de euro și al unor concesii pentru deblocarea negocierilor de aderare și pentru liberalizarea vizelor UE, pentru a nu mai aduce în discuție sprijinul european pentru ca partidul președintelui Recept Tayyip Erdogan să câștige alegerile anticipate din toamna anului trecut, Ankara să închidă robinetul migrației spre Europa. Nu a fost așa, căci premierul turc Ahmet Davutoglu a anunțat că cele 3 miliarde (plătite la de la bugetul UE, dar și de la bugetele naționale) nu sunt decât ”deschiderea” în jocul migrației, iar mii de imigranți ajung pe insulele grecești în fiecare zi, chiar și acum, în timpul iernii.

Intensificarea sprijinului acordat de Moscova regimului Assad este direct legat de scăderea puternica a popularității Angelei Merkel în Germania. Cu cât va dura mai mult războiul din Siria, cu atât Merkel va fi mai slăbită pe plan intern.

Der Spiegel încearcă să demonstreze cât de mult rău îi poate face Angelei Merkel ofensiva lui Vladimir Putin din Siria și scrie, citând statistici ONU, că în câteva zile din Alep s-au refugiat 31.000 de oameni. Dintre aceștia, 80% ar fi femei și copii, un element care face si mai abominabil atacul aviatiei ruse. Să fie femeile și copiii lăsați în urmă de tinerii în putere care constituie marea majoritate a refugiatilor intrați până acum în Europa? Nici Der Spiegel, nici ONU nu specifică. Angela Merkel a acuzat aviația rusă că provoacă nenumărate victime civile în operațiunile din Siria, în special in Alep. Purtătorul de cuvant al Kremlinului a acuzat-o însă pe doamna cancelar de dublu standard și a amintit de nenumăratele victime pe care le-au produs timp de ani de zile atacurile jihadiștilor asupra orașelor și forțelor fidele regimului de la Damasc.

Sutele de mii de refugiați care ar trece printr-o Turcie rămasă ciur în ciuda sprijinului european nu sunt singura pârghie a Mscovei împotriva Angelei Merkel, mai susțin analiștii străini. Avem de-a face si cu un razboi informațional bine pus la punct. Der Spiegel ia cazul unei fete de origine rusă din Berlin care a disparut timp de aproape două zile de acasă, pentru ca apoi să spună că a fost abuzată de presupuși imigranți. După o serie de bâlbe grave, poliția germană a descoperit că fata mințise – dorea doar să ascundă părinților problemele de la școala. Problema de comunicare a poliției și reacția rapidă a presei ruse a făcut însă ca acest caz sa se transforme într-o disputa diplomatică, cu ministrul rus de Externe cerând să se facă dreptate pentru ”Lisa noastră”. Serghei Lavrov nu se adresa doar celor 1,2 milioane de etnici rusi din Germania, ci si multor grupari de extremă-dreapta, căci, scrie Der Spiegel, comunitatea rusă are legătura cu multe asemenea organizații.

Reacțiile politicienilor germani au fost mai dure ca de obicei la adresa Rusiei după acest război mediatic. Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe, a acuzat Rusia de ”propagandă politică pentru a inflama și a influența dezbaterea deja dificilă pe tema imigrației din Germania”. Același Norbert Roettgen afirma că ”manipularea și neadevărurile sunt metode comune folosite de propaganda liderilor ruși”.

În paralel, partidul anti-sistem Alternativa pentru Germania câștigă teren. ”Odată un partid anti-burghez și eurosceptic, acum și-a dat arama pe față și se prezinta ca un partid de extremă dreapta”, scrie Judy Dempsey. Un sondaj difuzat de ARD la începutul acestei luni arată că popularitatea guvernului a căzut de la 54% în august 2015, la 38% în februarie 2016. Alternativa pentru Germania a crescut suficient cât să devină al treilea cel mai popular partid din țară, cu 12%. Și mai grav, 81% dintre respondenți cred că guvernul nu poate controla criza refugiaților, iar 63% doresc impunerea unor limite pentru refugiații primiți. O consolare pentru Merkel – 94% dintre germani consideră că trebuie să-i primească în țară pe cei care fug din calea războiului.

Și pentru această evoluție a partidului antisistem exista o explicație, scrie Judy Dempsey. Ea este oferită de raportul serviciilor secrete americane care arată că Rusia finanțează și influențează formațiunile eurosceptice și de extremă-dreapta din Europa, pentru a pune în pericol principiile democratice fundamentale ale Europei. Ca și în cazul dramei umanitare din Siria, Rusia are un răspuns: ”Nu vrem să vedem o UE slăbită și scindată. Vrem o UE puternică și unită, un partener cu care să lucrăm bine în plan economic și în alte sfere”, a spus ministrul Serghei Lavrov.

Practica contrazice cele spuse de ministrul rus de Externe, dar la fel de mult contrazice și poziția susținută de Germania. Se pare că presa occidentală fie își pierde busola, fie încearcă o schimbarea a atitudinii față de Germania Angelei Merkel.

Unde sunt articolele critice de acum cateva luni inainte, în care Merkel era acuzata, alături de Francois Hollande, că pune pune pe tavă Ucraina în fața lui Vladimir Putin, în numele unei politici mercantile. Gazele naturale, proiectul Nord Stream 2, piața de desfacere din Rusia erau prezentate ca primând în politica Angelei Merkel în fața intereselor geostrategice din Ucraina. Germania mai era criticată pentru eliminarea Poloniei de pe traseul unor gazoducte ruso-europene. Până la urmă, Nord Stream este singura mare realizare în domeniul infrastructurii de transport de gaze din ultimii zece ani și este exclusiv o afacere ruso-germană, la fel cum este și proiectatul Nord Stream 2, asupra căruia Comisia Europeană încă mai zăbovește cu studiile.

Însă pentru presa occidentala imaginea unei Germanii orientate strict către propriile interese pălește în aceste momene în care se apropie alegerile din Renania-Palatinat, Saxonia Anhalt și Baden-Wurtemberg, când Marea Britanie dorește să golească de substanța comunitară tratatele UE și când în restul statelor importante din Europa nu apar lideri puternici. Germania Angelei Merkel rămâne singura care mai poate garanta continuitatea monedei unice, a spațiului de liberă circulație, proiectul european în general și pentru aceasta trebuie ca Angela Merkel și conservatorii săi să păstreze frâiele puterii. Iar o cale de raliere a electoratului este apariția unui inamic de temut, în cazul de fața Vladimir Putin.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.