Cum s-a format capitalul privat în România

În ultimii 25 de ani, economia românească a trecut de la o proprietate de stat domninantă, cu o pondere a cooperaţiei foarte redusă, la unde capitalul public deţine 17% şi cel privat 83%, din care 43% autohton şi 43% străin. PIB-ul din 1989 era de 42,6 miliarde echivalent euro, iar cel din 2014 a fost de 150 miliarde de euro, adică de 3,5 ori mai mare. În 1989, industria deţinea 46,2% din PIB, agricultura 14,4%, construcţiile 5,5% şi alte ramuri 37,5%. 25 de ani mai târziu, industria a coborât la 25,2% din PIB, agricultura la 5,5% iar construcţiile au crescut uşor, până la 7%. În schimb, alte ramuri au ajuns la 62,3% din PIB. În 1989 existau 8,2 milioane de salariaţi, iar în 2014 numărul a scăzut cu aproape jumătate, la 4,4 milioane. În 1989 erau 3,7 milioane de pensionari iar azi 5,2 milioane de persoane, aducă un plus de 41%. Puterea de cumpărare a unui salariu mediu era în 1989 6 coşuri de consum alimentar (corectat la 4 coşuri alimentare, deoarece mărfurile respective, nefiind pe rafturi, pentru acestea se plătea de cele mai multe ori la suprapreţ). În 2014, puterea de cumpărare a unui salariu mediu a fost de 8,4 coşuri de consum alimentar (+40%, respectiv +110% faţă de nivelul recalculat). Puterea de cumpărare a unei pensii era de 4 coşuri de consum alimentar în 1989 şi de 5,3 coşuri de consum alimentar în 2014. Aceste cifre au fost făcute publice de către prim viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, în cadrul unei prezentări pe care a făcut-o săptămâna trecută la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Plecând de la cifrele de mai sus, Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu dar şi într-unul din guvernele Ponta, a prezentat modul cum s-a format capitalul privat în România ultimilor 25 de ani. Şi în acest context a punctat cinci moduri distincte de formare: privatizare, resituirea proprietăţilor, acordarea de ajutoare de stat, fondurile europene, investiţiile străine plus acumularea capitalului autohton.

În privinţa privatizării, Georgescu spune că au fost vândute 7.500 de întreprinderi pentru care s-au încasat 7 miliarde de euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 miliarde de euro. Cele 7 mld. euro obtinute prin privatizare au fost folosite, conform legislaţiei fiecărei perioade, astfel:
– 4,4 miliarde de euro virate la Trezoreria Statului, –
– 0,2 miliarde de euro despăgubiri acordate de AVAS
– 2,4 miliarde de euro au finanţat cheltuieli curente ale bugetului de stat.

Suma de 4,4 mld. euro virată la Trezoreria Statului a fost folosită astfel: 1 miliard de euro pentru finanţarea datoriei publice, 1 miliard de euro împrumuturi acordate autoritatilor de management al fondurilor europene, 0,2 miliarde de euro împrumuturi către autorităţile locale, sold disponibil în cont 2,2 miliarde de euro.

Prin contractele de privatizare, alte 3,5 miliarde euro au reprezentat majorări de capital ale noilor acţionari privaţi la societăţile comerciale privatizate. Privatizarea a cuprins şi transferul gratuit a 30% din capitalul social al statului (1,6 miliarde de euro) prin programul de privatizare în masă şi, instituţional, prin intermediul a cinci fonduri ale proprietăţii private (actualmente societăţi de investiţii financiare).
Recent, Cotidianul.ro a publicat o analiză a Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor care arăta că din 1990 şi până azi, statul român a vândut 7.726 de societăţi iar rata de succes a privatizărilor este undeva sub un sfert.

Un al doilea mod de formare a capitalului privat în ultimii 25 de ani îl reprezintă aplicarea legilor de restituire a proprietăţilor. Conform lui Florin Georgescu, despăgubirile în bani au reprezentat 5,5 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro prin Fondul Proprietatea şi 1,5 miliarde prin ANRP, AVAS şi Ministerul Finanţelor. În natură s-au restituit : 10.500 imobile (şcoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinţe, inclusiv aparţinând cultelor religioase etc.) reprezentând echivalentul a 2 miliarde de euro; 2,2 milioane hectare terenuri, din care: 1,9 milioane ha teren extravilan (1,3 milioane ha teren agricol şi 0,6 milioane ha păduri) şi 0,3 milioane ha teren intravilan. Alte 5 miliarde de euro reprezintă obligaţii ale statului, conform legislaţiei specifice, care se vor achita în bani sau în alte active publice, din care: 0,5 miliarde de euro obligaţii evaluate şi aprobate, dar neplătite şi 4,5 miliarde de euro estimări privind obligaţii viitoare, pe baza cererilor formulate de cetăţeni, dar neaprobate, încă, de instituţiile competente.

Ajutorul de stat acordat de la buget a fost un instrument de stimulare a investiţiilor, preponderant străine. S-au aprobat ajutoare de stat în valoare de 0,8 miliarde de euro aferente unor planuri de investiţii de 3,1 miliarde de euro. Din aceşita s-au achitat 0,45 miliarde euro (56%) pentru investiţii realizate de 2,6 miliarde de euro (84%). Principalele ramuri beneficiare au fost:
– industria auto (36% din totalul ajutorului de stat aprobat)
– IT (14% din totalul ajutorului de stat aprobat)
– industria aeronautică (4% din totalul ajutorului de stat aprobat)
– industria extractivă (4% din totalul ajutorului de stat aprobat).

Angajamentele de investiţii vor genera 24,1 mii locuri de muncă, din care 60% au fost deja create, respectiv 14,4 mii locuri de muncă.

O mare parte din fondurile europene absorbite de România s-au materializat în capital fix, îndeosebi public. Din suma de 32 miliarde de euro primită de la Uniunea Europeană, în perioada 2005-2015, cca. 40% (12,6 miliarde de euro) au fost utilizate pentru formarea de capital fix (preponderent public). Din total, suma de 3 miliarde euro (9%) reprezintă fonduri de preaderare, din care 53% (1,6 miliarde de euro) au fost folosite pentru constituirea capitalului fix (majoritar public). Cele 31,8 miliarde de euro au avut ca destinaţii: 40% investiţii (12,6 miliarde de euro) şi 60% diferite cheltuieli curente (19,2 miliarde de euro). Luând în calcul că România a achitat 11,9 miliarde de euro contribuţii către UE, suma netă rămasă în ţară a fost 19,9 miliarde de euro (62% din total). Practic, din sumele provenite de la UE numai 6,1 miliarde de euro (20%) au ajuns, în mod direct, în economia reală (restul în subvenţii, pregătirea forţei de muncă şi proiecte de infrastructură fără impact major asupra dezvoltării economice).

Din intrările de la UE de 31,8 miliarde de euro: 53% (17,8 miliarde de euro) au fost utilizaţi în sectorul public pentru: infrastructură rutieră şi feroviară naţională (4,7 miliarde de euro), infrastructură rutieră, reţele de apă şi canal, locale (8,9 miliarde de euro), lucrări de protecţia mediului (1,6 miliarde de euro), securizarea frontierelor (1,5 miliarde de euro), cercetare ştiinţifică şi asistenţă tehnică (0,3 miliarde de euro). 47% (14,8 miliarde de euro) au avut ca destinaţie sectorul privat pentru: subvenţii agricole (7,4 miliarde de euro), înfiinţarea de capacităţi de producţie agricolă (5,1 miliarde de euro), pregătirea forţei de muncă şi dezvoltarea capitalului uman (1,3 miliarde de euro), susţinerea competitivităţii (1 miliard de euro).

Investiţiile străine directe (ISD) au cumulat la finele anului 2014 60 de miliarde de euro. 54% dintre acestea, adică 32,5 miliarde de euro, au fost reprezentate de investiţiile de la zero, iar 46%, 27,5 miliarde de euro, au fost fuziuni şi achiziţii.

Din totalul de 60 miliarde de euro 51% sunt localizate în sectorul bunurilor comercializabile la export (tradables) şi asigură două treimi din exporturile de bunuri. 49% s-au orientat către sectorul construcţiilor şi serviciilor, care acoperă în principal necesităţile pieţei interne.

Stocul de ISD în sumă de 60 miliarde de euro este, în fapt, rezultatul a trei fluxuri: participaţiile directe la capital (44 miliarde de euro, respectiv 73%); profitul reinvestit (-3 miliarde de euro); creditul net (19 miliarde de euro). Profitul reinvestit, în cazul României cu minus, la rândul său, este format din profitul realizat de 61 miliarde de euro, din care se scad: dividendele în sumă de 23 miliarde de euro şi pierderile înregistrate de ISD-uri în valoare de 41 miliarde de euro. Creditul net de 19 miliarde de euro este format din: 156 miliarde de euro împrumuturi intrate şi 137 miliarde de euro rambursări. Ieşirile de capital străin prin dividendele încasate de 23 miliarde de euro şi dezinvestire (pierderi însumând 41 miliarde de euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde de euro.
Acumularea capitalului la nivelul firmelor autohtone a fost realizată prin reinvestirea anuală a profitului nedistribuit acţionarilor, iar în ceea ce priveşte antreprenorii nerezidenţi, acumularea capitalului se găseşte în volumul total al investiţiilor străine directe.

Pe lângă căile menţionate anterior, capitalul privat s-a format şi ca efect al unor tranzacţii ilegale, prin care fie a fost diminuat patrimoniul public, fie anumiţi cetăţeni au fost păgubiţi.

În toţi aceşti 25 de ani au avut loc schimbări majore în economie şi societate. În 1989, exista un acces relative sigur la o locuinţă cu chirie mică în timp de câţiva ani. Azi, statul asigură locuinţe cu chirie în situaţii foarte rare. Astfel, cetăţenii trebuie să îşi cumpere locuinţele necesare. În 1989, veniturile şi avuţia populaţiei erau mai egalitar repartizate, potrivit ideologiei comuniste, în timp ce azi, avem o poralizare ridicată în ceea ce priveşte repartiţia veniturilor şi a avuţiei populaţiei. În 1989, preţurile erau fixate de stat, în timp ce azi avem parte de o economie de piaţă funcţională cu o concurenţă în creştere. Datoria public era zero iar disponibilităţile valutare erau de 1,5 miliarde de dolari în 1989. La finele lui 2014, datoria publică netă era de 54 miliarde de euro, adică 36% din PIB. Liberătăţile individuale erau puternic îngrădite în 1989 în timp ce azi avem libertăţi individuale conform standardelor europene, manifestate în cadrul democraţiei şi economiei de piaţă funcţională. Pe piaţă se manifestau acute lipsuri de alimente, alte bunuri de consum şi servicii iar azi avem parte de abundenţă pe piaţa alimentară, a altor bunuri de consum şi a serviciilor.

În industrie, se remarcă mişcări majore din 1990 până încoace, în sensul că producţia unor produse a explodat în timp ce producţia altora a scăzut şi chiar a dispărut. Conform prezentării lui Florin Georgescu, 9 produse au avut creşteri de volum al producţiei: aspiratoare (590%), anvelope (332%), frigidere (320%), autoturisme (172%), cherestea (57%), preparate din carne (21%), maşini de gătit (12%), uleiuri comestibile (9%). Majoritatea produselor, 22 la număr, au nivelul producţiei în scădere, de la 1% la 84%. Acesta sunt carne, brânzeturi, energie electrică, zahăr, ciment, motorină, ţevi de oţel, bezină, sodă calcinată, încălţăminte, lapte, ţiţei extras, ciorapi, cărbune extras, laminate de oţel, îngrăşăminte chimice, sodă caustică, sticlărie, acid clorhidric, oţel, fontă, energie termică. Există o categorie de 8 produse unde scăderea a fost mai mare de 90%: tricotaje (-91%), ţesături (-94%), maşini de spălat rufe (-94%), locomotive (-95%), păcură (-97%), tractoare (-98%), autobuze (-99%), camioane (-100%).

Schimbările profunde din economie au dus la scăderea intensităţii energetice (cantitatea de energie necesară pentru producerea unei unităţi de PIB). În 2002, intensitatea energetică era de 573 kg echivalent petrol/1.000 euro, în timp ce în 2013 aceasta a coborât la 335 kg echivalent petrol/1.000 euro. De asemenea, a scăzut consumul de energie electrică din economie dar a crescut exportul. Comparativ cu 2005, consumul din economie a scăzut cu 7%, adică un minus de 2,7 miliarde de kWh. De asemenea, s-a diminuat şi consumul tehnologic din reţelele electrice cu 14%, ceea ce înseamnă un minus de 1 miliard de kWh. În aceeaşi perioadă, exportul de curent a crescut cu 58%, adică 3 miliarde de kWh. Consumul de gaze naturale s-a comprimat în 2014 faţă de 2013 (-60 milioane de MWh), ca efect a reducerii accentuate a producţiei în ramurile mase plastice şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, sticlă şi ceramică, energie electrică obţinută pe bază de gaze naturale.
În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale firmelor, Florin Georgescu remarcă faptul că acestea reflectă disciplina necorespunzătoare a capitalului. La finele lui 2014, existau 747.700 de persoane juridice active. 147.000 dintre acestea nu au depus bilanţul. Din cele 600.700 care au depus bilanţul, 258.300 au înregistrat un profit cumulat de 63 miliarde de lei, 87.500 au raportat rezultat nul, în timp ce 244.900 firme au terminat pe minus. Din cele care au scos profit, majoritatea sunt private: 267.720 de companii au scos profit net de 57,5 miliarde de lei. Din cele care au raportat pierderi, cele mai multe vin tot din mediul privat: 244.520 de firme au cumulat pierderi de 39 miliarde de lei. Firmele cu capital privat autohton au realizat profituri cu cca. 23% mai ridicate decât cele cu capital străin (+1,3 miliarde de euro). Firmele cu capital străin au înregistrat pierderi mai mari cu 18% decât cele private autohtone (+0,7 miliarde de euro).

În 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin investiţii străine directe, a consemnat 3,5 milioane salariaţi, respectiv cu 1% mai puţini angajaţi (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicată.

Distribuţia pe regiune a investiţiilor străine directe este profund dezechilibrată, pentru că 60% din ISD s-au canalizat în Bucureşti-Ilfov şi 30% în Ardeal. Moldova, Dobrogea şi Muntenia, fără Bucureşti-Ilfov, au reuşit să adune împreună doar 10% din totalul ISD.

Majoritatea angajaţilor au salarii mici. Salariul mediu net, fără câştigurile din IT&C, industria extractivă şi servicii financiare, (850 euro) scade cu 7% (-130 lei) față de nivelul mediu, respectiv la 1675 lei similar celui înregistrat ca medie pe economie în urmă cu doi ani. 54% (2,3 milioane angajaţi) din numărul de salariaţi, exclusiv cele trei ramuri, primesc lunar sub 1250 lei (280 euro/lună). În cele 8 ramuri care concentrează cei 2,3 milioane de angajaţi sunt localizate un sfert din ISD. Media câștigurilor salariale pentru primele trei ramuri (IT&C, industria extractivă şi servicii financiare) este dublă față de media pe economie (285 mii persoane, respectiv 6% din efectivul total)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.