Cum s-au dus pe apa sâmbetei 9 miliarde de euro

În perioada 2007- 30 noiembrie 2015, România a primit de la Bruxelles fonduri europene de aproape 32 miliarde de euro, incluzându-le aici şi pe cele de preaderare, în cadrul exerciţiului financiar 2007-2013. Contribuţia ei la bugetul UE a fost în respectiva perioadă de 12 miliarde de euro. Au fost cheltuiţi prin programe de coeziune doar 58% din banii primiţi. Asta înseamnă că 9 miliarde de euro au reprezentat oportunităţi ratate. Conform datelor Ministerului Finanţelor, Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, prin Programul Operaţional Regional, a dat cu piciorul la 1,5 miliarde de euro, Ministerul Transporturilor, prin Programul Operaţional Sectorial – Transport, a pierdul 1,6 miliarde de euro, Ministerul Economiei, prin Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice, nu a reuşit să absoarbă 1 miliarde de euro, Ministerul Mediului, prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu, a pierdut cel mai mult, 1,9 miliarde de euro, iar Ministerul Muncii, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a neglijat 1,8 miliarde de euro.

România a pierdut 3 miliarde de euro din banii Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 destinate infrastructurii pentru că din 2007 şi până în 2013 nu a reuşit să cheltuiască corect şi la timp sumele alocate. Absorbţia pe Programul Operaţional de Transport pentru perioada 2007-2013 este de doar 62%. Respectiv dintr-un total de 4,28 miliarde de euro, s-au cheltuit abia 2,6 miliarde de euro. Asta înseamnă că 1,6 miliarde de euro au fost pierdute. Aproape 100 de proiecte de drumuri şi autostrăzi care aveau finanţare din bani europeni nu au fost finalizate la timp. Pe lângă acestea se numără proiectele de infrastructură de apă şi canal finanţate prin Programul Operaţional de Mediu. Secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene Emanoil Dascălu a explicat de ce s-a dat cu piciorul la cele 3 miliarde de euro. „POS Transport şi POS Mediu au pierdut 3 miliarde de euro pentru că nu s-a respectat managementul achiziţiei publice. POS Mediu a pierdut, din corecţii de 10% iar POS Transport a avut corecţii de 20% din cauza problemelor pe achiziţii publice. De asemenea, pe POS Mediu alocarea a fost de 4,4 miliarde de euro iar absorbţia a fost de 2,9 miliarde de euro. Sunt multe proiecte suspendate. Și e cazul unor aeroporturi din ţară care trebuie să găsească soluţii de finanţare că altfel vor suspenda proiectul”, a declarat Dascălu citat de Capital.

Aeroporturile de la Baia Mare, Tulcea, Satu Mare şi Craiova au primit bani pentru extindere şi modernizare, dar nu au terminat la timp lucrările. În total a fost vorba de aproape 30 de milioane de euro de la Bruxelles. Fără aceşti bani, autorităţile locale sunt nevoite să suporte ele singure construcţia.

Acelaşi oficial a declarat că în România s-au construit sectoare de autostradă fără ca acestea să aibă autorizaţii de construcţii, în această situaţie găsindu-se 3 din cele 4 tronsoane ale autostrăzii Sebeş-Turda. Din acest motiv, acestea au fost finanţate doar din bugetul de stat. La fel s-a întâmplat şi la Timişoara-Lugoj. Uniunea Europeană nu finanţează proiecte care au probleme de legalitate.

Mai multe proiecte de infrastructură care au primit bani europeni au ajuns pe masa DNA, pentru diverse suspiciuni de fraudă. Deocamdată sunt 24 de dosare. POS Transport este gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, din ianuarie 2015. Până atunci, însă, autoritatea de management era în subordinea Ministerului Transporturilor.

Pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu s-au alocat în perioada 2007-2015 4,2 miliarde de euro, s-au cheltuit 2,3 miliarde de euro şi s-au pierdut 1,9 miliarde de euro. „Au fost pe partea de Mediu peste 1.000 de dosare la noi în analiză, au mai rămas doar 68, restul aveau probleme grave de nerespectare a legislaţiei privind achiziţiile publice, autorizaţiile de mediu, autorizaţiile de construcţii“, a declarat secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Valoarea maximă care poate fi obţinută de la CE în cazul acestor proiecte este de 350 de milioane de euro. POS Mediu este gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, din ianuarie 2015. Până atunci, însă, autoritatea de management s-a aflat la Ministerul Mediului.

Conform informaţiilor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, la 31 decembrie 2015, la încheierea Programului Operaţional Regional 2007-2013 (POR), gradul de absorbţie înregistrat a fost de 62,99%. La finalul anului trecut, valoarea totală a proiectelor cu risc de a nu fi încheiate era de aproximativ 11.014.805.010,10 lei din care aproximativ 6.650.189.790,71 lei erau sume alocate prin FEDER, de la Comisia Europeană. Cea mai mare parte a acestor sume vor fi pierdute fiindcă nu a fost respectat termenul termenul limită impus de Comisia Europeană pentru finalizarea investiţiilor realizate prin POR, 31 decembrie 2015. Pentru un număr de 380 de proiecte, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în acord cu Comisia Europeană, a acceptat prelungirea perioadei de implementare cu încă de şase luni (respectiv 30 iunie 2016). În aceste situaţii, costurile vor fi suportate de către beneficiari din bugetele proprii. La finalul anului trecut au rămas 380 de contracte de finanţare care nu au fost încheiate în termen şi pentru care MDRAP a aprobat prelungirea perioadei de implementare până la 30 iunie 2016. Un caz elocvent în acest sens este construcţia Pasajului de la Piaţa Sudului. Pentru că nu a fost terminat la timp, la finele lunii iunie, a pierdut finanţare de 85 de milioane de lei.

Când a sosit în fruntea guvernului, premierul Dacian Cioloş a declarat că a găsit Programul Operaţional Regional aferent perioadei 2007-2013 blocat în urma unui audit al Comisiei Europene. Acesta a fost deblocat după o intervenţie la comisarul european Corina Creţu. De astfel, oficialul european a declarat recent că s-au înregistrat întârzieri în special în domenii importante precum achiziţiile publice, sănătatea şi managementul deşeurilor.

“280 de investiţii sunt prevăzute a fi făcute pentru unităţi sanitare şi ambulatorii de specialitate în sate şi oraşe, pentru 35 de unităţi de urgenţă în cadrul spitalelor judeţene şi pentru trei noi spitale regionale. Am avut ceremonia de aprobare a POR în 23 iunie 2015, împreună cu autorităţile române de atunci, iar în cadrul acestui program este prevăzută înfiinţarea a 3 spitale regionale. Este foarte trist să văd acum, în martie 2016, că nici măcar amplasamentele nu au fost definitivate, iar cele 150 de milioane de euro alocate din fondurile europene pentru aceste spitale regionale încă aşteaptă la Bruxelles”, a declarat Corina Creţu cu prilejul unei conferinţe de evaluare a POR. Potrivit comisarului, niciuna dintre investiţii nu poate fi încă realizată pentru că autorităţile române nu au întocmit până acum harta infrastructurii serviciilor medicale, care să prezinte nevoile clare ale judeţelor şi regiunilor României în domeniul sănătăţii.

Situaţia este similară şi în cazul proiectelor de management a deşeurilor. “Aproximativ 90% din volumul total al deşeurilor din România nu este stocat în depozite de deşeuri. Din nefericire pentru România, acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva ţării. Și atunci, cred că sunteţi de acord cu mine atunci când spun că investiţiile de 380 de milioane de euro din fondurile pentru dezvoltare regională şi de coeziune destinate managementului deşeurilor sunt extrem de necesare. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste investiţii nu poate fi făcută, deoarece nu există încă un plan naţional de gestionare a deşeurilor, care să indice unde şi cât anume ar trebui să se investească. Spun încă o dată: Dumneavoastră vă revine sarcina de a lua măsurile necesare”, a mai spus Corina Creţu.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a avut cea mai mică rată de absorbţie – doar 48%, adică 1,7 miliarde de euro. Autoritatea de Management POSDRU este la Ministerul Fondurilor Europene din anul 2014, dar până atunci s-a aflat la Ministerul Muncii. Principalii beneficiari care au derulat proiecte au fost organizaţiile non-guvernametale, autorităţile locale, autorităţi centrale (precum Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – ANOFM) etc. Recent una din plăţile din programul operaţional de resurse umane a fost întreruptă pentru nereguli din perioada 2012-2014. “Una dintre plăţile pe programul regional de resurse umane a fost întreruptă datorită neregulilor înregistrate în anii 2012-2014. Din păcate, aceste programe au avut mari probleme de-a lungul implementării lor între 2007 şi 2015, atât la elaborarea ghidurilor, la selecţia proiectelor, cât şi la implementarea lor“, a declarat fostul ministru al Fondurilor Europene Aura Răducu. Motivele întreruperii vizează deficienţe în funcţionarea sistemului de management şi control al POSDRU, mai precis legate de procedurile de selecţie a proiectelor şi verificările de prim nivel realizate de Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare aflate în subordinea Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, respectiv Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice. Aceste deficienţe au fost constatate în cursul misiunii de audit a DG Ocupare din perioada 21 octombrie – 10 noiembrie 2015.

Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) are o rată de absorbţie de 59%, adică aproape 1,5 miliarde de euro. Autoritatea de Management POSCCE este la Ministerul Fondurilor Europene din anul 2014, dar până atunci s-a aflat la Ministerul Economiei.

BANI PRIMIŢI DE LA UE (2007-2015)

• 32 miliarde euro ALOCATE
• 12 miliarde euro CONTRIBUŢIE la bugetul UE
• 11 miliarde euro CHELTUITE prin programe de coeziune (58%)
• 9 miliarde euro PIERDUTE

MINISTERUL Dezvoltării şi Administraţiei Publice (Programul Operaţional Regional)

• 4,0 miliarde euro ALOCATE
• 2,5 miliarde euro CHELTUITE (63%)
• 1,5 miliarde euro PIERDUTE (37%)

MINISTERUL Transporturilor (Programul Operaţional Sectorial – Transport)

• 4,2 miliarde euro ALOCATE
• 2,6 miliarde euro CHELTUITE (61%)
• 1,6 miliarde euro PIERDUTE (39%)

MINISTERUL Economiei (Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice)

• 2,5 miliarde euro ALOCATE
• 1,5 miliarde euro CHELTUITE (59%)
• 1 miliard euro PIERDUTE (41%)

MINISTERUL Mediului (Programul Operaţional Sectorial – Mediu)

• 4,2 miliarde euro ALOCATE
• 2,3 miliarde euro CHELTUITE (54%)
• 1,9 miliarde euro PIERDUTE (46%)

MINISTERUL Muncii (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane)

• 3,5 miliarde euro ALOCATE
• 1,7 miliarde euro CHELTUITE (48%)
• 1,8 miliarde euro PIERDUTE (52%)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.