Cum să ne păstrăm meseriașii acasă

După ce, în anul 2009, Ministerul Educației a desființat școlile de arte și meserii, urmașe ale școlilor profesionale, considerând că fiecare elev din România poate obține o diplomă de bacalaureat și apoi o licență înainte de a se angaja, în țara noastră a început se scadă numărul tinerilor muncitori calificați. Dar există soluții: învățământul dual, iar prin aceasta se încearcă revitalizarea pieței de muncă.

Decizia Ministerului Educației a fost de natură să creeze o criză pe piața forței de muncă. Școlile au pregătit absolvenți cu diplomă, dar fără specializare, iar mulți dintre investitori s-au trezit fără prea multe soluții pentru a avea tineri angajați de calitate. Poate doar să majoreze bugetele pentru calificarea lor la locul de muncă.

Ce este învățământul profesional dual

Învățământul profesional dual, a cărui legiferare a fost finalizată la acest început de an, poate fi salvarea investitorilor din România, fiind de natură să asigure forță calificată de muncă și deja cu experiență minimală. În aceeași măsură, poate reprezenta o șansă și pentru tinerii absolvenți de a-și începe cariera pe un salariu mai mare decât minimul pe economie, având în vedere că vor beneficia și de experiență profesională la finalul studiilor, dar și de un certificat de calificare. Sistemul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, la inițiativa operatorilor economici interesați să aibă forță calificată de muncă într-un anumit domeniu. Companiile intră în parteneriat cu autoritățile locale și cu școlile unde consideră că își pot pregăti viitorii angajați, implicându-se atât în procesul de educație, cât și în cel administrativ al unității de învățământ. Operatorii economici devin astfel nu doar potențiali angajatori pentru elevi, la momentul absolvirii, ci și parteneri de practică și chiar susținători financiari ai acestora, pe parcursul perioadei de studii.

După cum a legiferat deja Ministerul Educației, formarea profesională a elevilor care optează pentru învățământul profesional sau tehnic dual se va face în baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale de pregătire practică, în care operatorul economic se angajează să asigure o bursă pentru elevi, la nivelul celei acordate din fonduri publice, și să acopere alte cheltuieli de formare.

Brașovul, centrul învățământului profesional dual

În acest moment, Brașovul este orașul din România care s-a mișcat cel mai repede în dezvoltarea învățământului profesional dual. După ce în 2012 oraşul a fost pionier în dezvoltarea acestei forme de învățământ, prin înființarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt (SPGK), săptămâna trecută Primăria Brașov și Inspectoratul Școlar Județean Brașov au semnat alte patru contracte noi, cu 38 de companii private, pentru introducerea unor colegii în învățământul dual. Cele patru colegii din Brașov vor pregăti forță de muncă în turism, servicii, în domeniul industrial, energetic sau al transporturilor. Meseriile în care vor fi pregătiți elevii au fost alese în urma discuțiilor din ultimul an cu asociațiile profesionale și cu operatorii economici din zonă, în funcție de nevoile acestora și de cerințele pieței muncii. Astfel, pentru anul școlar 2017-2018, în cele patru colegii din Brașov care intră în sistemul dual, vor fi pregătiți vânzători-comercianți, ospătari, bucătari, lucrători hotelieri, electricieni, electromecanici, mașiniști sau mecanici auto.

Per total, din anul școlar 2017-2018, la Brașov vor funcționa 19 clase în sistem de învățământ dual, dintre care opt noi, la Colegiul Tehnic „Maria Baiulescu“, Colegiul Tehnic „Remus Răduleţ“, Colegiul Naţional Economic „Andrei Bârseanu“ şi Colegiul Tehnic de Transporturi. Acestea se vor alătura celor 11 de la Școala Profesională Germană Kronstadt, care funcționează deja de cinci ani la Brașov. În aceste clase vor învăța 520 de elevi.

50.000 de elevi urmau în 2015 cursurile unei școli profesionale. Acest sistem de învățământ a fost desființat în 2009 și reînființat în 2012, la cererea angajatorilor, pentru că aveau nevoie disperată de muncitori specializați

Desființare cu cântec

Interesant este faptul că specializările cerute acum insistent de companiile partenere au existat din plin în anii ’90 la școlile din Brașov, dar au fost eliminate din oferta de școlarizare în învățământul mediu, prin desființarea, pe rând, a școlilor profesionale și, apoi, a școlilor de arte și meserii, care au devenit colegii tehnice sau chiar teoretice.

De exemplu, Colegiul Tehnic „Maria Baiulescu“, o școală care în anii ’90 avea clase profesionale cu specializări în industria textilă, va avea, din anul școlar 2017-2018, trei clase de învățământ dual, de data aceasta, în industria ospitalității. O clasă de 30 de elevi va avea specializarea de ospătar-vânzător în unități de alimentație publică, o clasă de 30 va pregăti elevii pentru a fi bucătari, iar o clasă de 22 de locuri va avea specializarea de lucrător hotelier.

Acum, la inițiativa a patru companii din Brașov și Săcele, Colegiul Tehnic „Remus Răduleț“ va înființa două clase în sistem dual. Una dintre ele, cu 28 de locuri, are specializarea electrician aparate și echipamente electrice și energetice, iar cea de a doua, cu 30 de locuri, va pregăti 14 elevi în aceeași specializare de electrician aparate și echipamente electrice și alți 16 elevi în specializarea electromecanic utilaje și instalații industriale.

E nevoie de vânzători calificați

Lanțurile comerciale și retailerii vor și ei personal calificat, pentru a se asigura că angajații care vin nu sunt doar „în trecere“, ci, având o calificare în vânzări, se vor gândi să rămână pe termen lung. Patru lanțuri comerciale mari care au magazine și în Brașov au încheiat săptămâna trecută un parteneriat cu Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu“. Ceea ce au cerut cei patru parteneri privați sunt comercianții-vânzători calificați. Astfel, din anul școlar 2017-2018, și aici va apărea o clasă de 30 de locuri, pe această specializare.

Învățământul dual poate fi soluția salvatoare și pentru operatorul public de transport din Brașov. SC RAT BV SA, companie în subordinea Consiliului Local Brașov, se confruntă de cel puțin doi ani cu o criză de personal calificat, ducând lipsă de mecanici și șoferi. Compania de transport public a Brașovului este una dintre cele trei firme care au semnat săptămâna trecută un parteneriat cu Primăria Brașov, Inspectoratul Școlar și Colegiul Tehnic de Transporturi, pentru susținerea unei clase de 28 de elevi, care să se specializeze, în sistem dual, în meseria de mecanic auto.

Învăţământul dual va permite accesul la mai multe oportunităţi de formare profesională de calitate pentru absolvenţii învăţământului gimnazial

Încercări și în județul Dolj

Și în județul Dolj unitățile de învățământ liceale intră în lupta pentru câștigarea viitorilor elevi. Patru unităţi de învăţământ oferă şansa absolvenţilor de clasa a VIII-a să înveţe o meserie la învățământul dual, în cadrul căruia calificările sunt propuse de agenții economici. Pe lângă oportunitatea de a desfăşura practică la operatorii economici, elevii învăţământului dual vor primi bursă atât de la stat, cât şi de la firmele respective.

Dacă, în anul şcolar trecut, în judeţul Dolj, 161 de clase cu absolvenţi de a VIII-a au participat la repartizarea computerizată la licee, în acest an numărul elevilor a scăzut considerabil, la repartizarea computerizată participând 150 de clase. Ca noutate, din această toamnă vor funcţiona şi primele clase pentru învăţământul dual, cu 152 de locuri. „În Dolj funcţionează 48 de unităţi cu învăţământ liceal şi profesional. Avem aproximativ 5.300 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a. Învăţământul dual se va desfăşura în patru unităţi de învăţământ: Colegiul «Ștefan Odobleja», Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară, Liceul «Matei Basarab» și Liceul Tehnologic Auto“, a precizat Monica Sună, inspector şcolar general la ISJ Dolj.

Colaborare între colegiile tehnice și companii

Specialiștii din cadrul Ministerului Educației au precizat că durata studiilor pentru învățământul profesional dual va fi de trei ani și va permite accesul la o gamă extinsă de oportunități de formare profesională de calitate pentru absolvenții învățământului gimnazial. „Absolvenții acestei forme de învățământ vor dobândi cunoștințe, deprinderi și competențe care le vor permite ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3, 4 și 5, conform Cadrului național al calificărilor. Vor avea acces la programe de pregătire profesională de tip dual, prin unitățile de învățământ de stat, în mod gratuit, și persoanele în vârstă de maximum 26 de ani, absolvente ale învățământului obligatoriu, care au întrerupt studiile. Astfel, aceste persoane pot obține o calificare profesională și se pot integra pe piața muncii prin învățământul dual. Ministerul Educației încurajează colaborarea dintre colegiile tehnice și orice companie care are nevoie de forță de muncă specializată“, precizează sursele citate.

Fostul ministru Ecaterina Andronescu a desfiinţat şcolile profesionale în 2009

„Coloana vertebrală“ a economiei

Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, a subliniat importanţa învăţământului profesional dual, despre care a spus că este „coloana vertebrală“ a economiei ţării sale. „Din păcate, părinţii consideră că atunci când copiii lor intră în acest învăţământ profesional dual rămân la un nivel destul de jos şi nu se pot dezvolta. În Germania, dacă un copil doreşte să studieze, este sfătuit de părinţii lui să facă ceva concret înainte. Noi avem câteva proiecte-pilot în ţară, la Braşov, Sibiu sau Timişoara. S-a început şi aici, la Oradea, însă totul trebuie să se dezvolte într-un sistem mai vast pentru întreaga ţară. În primul rând, trebuie să convingem mai multe firme să se implice. De asemenea, trebuie să-i convingem pe părinţi ce fel de beneficii pot avea copiii lor urmând această formă de învăţământ“, a declarat ambasadorul. El şi-a exprimat disponibilitatea ca ambasada să se implice în transpunerea sistemului de bune practici a învăţământului dual din Germania.

100% din elevi, absorbiți pe piața muncii

Cele patru colegii din Brașov care intră în sistemul dual de învățământ din acest an școlar continuă modelul inițiat în România de Școala Profesională Germană Kronstadt (SPGK). Unitatea de învățământ a fost creată în 2012, de la zero, în parteneriat cu Clubul Economic German, aflat atunci în căutarea unei soluții pentru reducerea costurilor pe care le aveau companiile membre cu calificarea forței de muncă. Școala Profesională Kronstadt funcționează în clădirea fostului Colegiu „Sfinții Voievozi“ (fostul Liceu Rulmentul), care până la sfârșitul anilor ’90 pregătea forța de muncă pentru uzina de pe platforma industrială Rulmentul din Brașov. Odată cu închiderea uzinei, au pierit pe rând specializările oferite de liceu și, apoi, și unitatea de învățământ. În 2010, zece companii din Clubul Economic German au inițiat parteneriatul cu Primăria Brașov și Inspectoratul Școlar Județean Brașov, pentru a deschide o școală care să pregătească elevi exact în meseriile de care era nevoie la multinaționalele de pe raza Brașovului. În anul școlar 2017‑2018, numărul firmelor implicate în parteneriatul pentru SPGK a ajuns la 14. Acestea caută forță calificată de muncă, în specializări în care, de regulă, cei mai tineri muncitori sunt trecuți de 45 de ani.

În acest moment, Școala Profesională Germană Kronstadt este cea mai mare unitate de învățământ în sistem dual din România, și ca număr de clase, dar și ca grad de eficiență, din punctul de vedere al angajării absolvenților. Din anul școlar 2017-2018, SPGK va avea 11 clase. Cinci dintre ele, a câte 28 de elevi (140 în total), vor avea specializarea operator la mașini cu comandă numerică, două clase a câte 28 de elevi – specializarea electromecanic utilaje și instalații industriale, o clasă de 28 de elevi – specializarea sculer‑matrițer, iar o altă clasă de 28 – specializarea sudor.

O altă clasă de 28 de elevi va fi mixtă, cu 14 elevi pregătiți ca operatori mașini cu comandă numerică și 14 ca sculeri-matrițeri. O altă clasă mixtă va pregăti 14 electromecanici utilaje și instalații industriale și 14 confecționeri articole din piele și înlocuitori. Gradul de angajare a elevilor, după absolvire, la firmele unde au făcut practică a pornit de la 96% pentru prima promoție de absolvenți, din 2015. Atunci, 103 elevi din cei 110 care au terminat școala au primit oferte de job-uri. A doua promoție SPGK, din 2016, a avut 77 de absolvenți, toți integrați pe piața muncii, la una dintre firmele partenere ale școlii.

Mihaela Parghel, Andreea Tudorică

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.