Cum să nu mori într-un trafic din ce în ce mai agresiv

Numărul accidentelor mortale în România s-a dublat față de anul trecut. În timp ce unii dau vin pe infrastructură, specialiștii afirmă că de vină ar fi condusul agresiv. Există un proiect privind introducerea cursurilor de conducere defensivă în școlile de șoferi, dar pe acesta s-a așternut praful. Un specialist în conducere defensivă ne-a împărtășit câteva dintre motivele pentru care numărul victimelor în urma accidentelor de circulație este atât de mare.

Șoferii românii dau vina pe infrastructură. Sau pe semnalizarea rutieră. Dar vina aparține factorului uman. De ce? Răspunsul specialiștilor accentuează o singură problemă: lipsa pregătirii, în special a cursurilor de conducere defensivă. Școala de șoferi nu oferă posibilitatea unei astfel de pregătiri. După ce termină o școală de șoferi, puțini conducători auto sunt conștienți că ar trebui să urmeze și un curs de conducere defensivă. De ce nu îl urmează, aflăm de la Emil Gâtej, doctor în psihologie și specialist în conducere defensivă.

Cotidianul: Lipsa unei conduceri defensiv-preventive, ați putea spune că este principalul motiv al mortalității de pe șosele?
Emil Gâtej: Cu siguranță. Foarte mulți oameni invocă infrastructura, ori acest lucru este complet greșit. Putem dovedi acest lucru prin fapte: drumuri care au fost asfaltate, în care nu au mai existat accidente de tipul suspensii distruse, roți strâmbe sau alte mici daune. După momentul în care au fost asfaltate, se moare pe aceste drumuri din cauza vitezei. Este foarte important să ținem cont de pregătirea factorului uman, care întotdeauna joacă un rol crucial. 97% din accidente sunt produse ca urmare a erorilor umane. Nu a infrastructurii sau a defecțiunilor tehnice. Conceptul de conducere preventivă este inclus în cel de conducere defensivă. A conduce preventiv înseamnă a anticipa. Atunci când conduc defensiv, mă apăr de greșelile mele și ale celorlalți. Construiesc o relație a mea cu mașina și a mașinii cu mediul. Această conduită cu siguranță ar duce la o reducere semnificativă a numărului de accidente din România, și abia apoi am putea spune că am avea nevoie și de infrastructură, și de semnalizare rutieră.

– Care sunt regulile de la volan de care un conducător auto ar trebui să fie conștient?
– Sunt câteva reguli foarte simple: să nu cred că mie nu mi se poate întâmpla, să fiu conștient de riscuri, să fiu conștient de ceea ce mă înconjoară, să fiu conștient că și ceilalți oameni au emoții, simt, se grăbesc să ajungă la cineva drag, la familie.

– Care sunt regulile care se încalcă cel mai des?
– Regulile ce țin de prioritate și de viteză. Sunt probleme extrem de grave, pentru că atunci când spun că merg cu 10 km pe oră în plus, merg cu 60 de km prin localitate, în loc să merg cu 50 de km, nu mi se pare o abatere gravă. Însă consecințele pot fi extrem de grave: spațiul de frânare va crește cu foarte mult. Dacă am merge cu 36 de km pe oră înseamnă că am parcurge 10 metri pe secundă. O secundă o să treacă până o să devenim conștienți că trebuie să frânăm și o secundă trece până frânăm, efectiv. Sunt 20 de metri. O trecere de pietoni nu are decât 5 metri. La asta se adaugă spațiul efectiv de frânare. Este extrem de grav să nu respectăm normele de viteză. Un alt lucru extrem de important este cel legat de prioritate. Este foarte important să dăm acest drept celor care îl au conform legislației.

Disciplină și atitudine pozitivă

– Ce ar trebui să facem pentru a ne asigura atenția împotriva șoferilor agresivi?
– Să mă apăr de șoferii agresivi înseamnă să am eu un comportament defensiv. Asta înseamnă să respect norme legale, să am o atitudine pozitivă în trafic, iar atunci când mă întâlnesc cu șoferi agresivi, simplul „îmi pare rău“, chiar dacă nu a fost vina noastră, ajută foarte mult. Mai bine renunț la orgoliu decât să-i pun în pericol pe alții sau să-mi pierd viața. Șoferii agresivi trebuie tratați ca atare. Sunt două modalități prin care putem acționa: disciplina și atitudinea noastră pozitivă care-i va face să-și diminueze acest grad de agresivitate, și mai e și latura coercitivă, care înseamnă că legea ar trebui să pedepsească gesturile agresive. În țările civilizate, flashurile, claxoanele, frânele, împinsul din spate sunt considerate gesturi agresive și se pedepsesc legal.

– Care sunt aspectele care nu se învață la școala de șoferi?
– Școala de șoferi din România face tot ceea ce poate să facă cu resursele de care beneficiază: ne învață să fim posesori de permis. După acest moment, există anumite lucruri pe care instructorii ar trebui să le facă, dar nu le pot face pentru că nu au infrastructura necesară. De asta este nevoie de cursuri de conducere defensivă. Academia Titi Aur poate oferi aceste lucruri. Avem simulator de tamponare, simulator de impact frontal, simulator de răsturnare, o mașină care are două volane și poate să ne învețe cum să reacționăm la derapaje, o mașină cu roți libere care ne învață cum să ne folosim de transferul dinamic de mase, suprafețe diferite. De aceste lucruri este nevoie pentru a experimenta.
Instructorii ar trebui să le ofere elevilor ideea aceasta de conștientizare a riscului. Să mergi cu mașina e foarte frumos, e confortabil, pasionant, dar riscurile care derivă de aici ar trebuie conștientizate și acționat în conformitate cu ele. Un instructor care nu poartă centura de siguranță, pentru că legea îi dă acest drept, greșește foarte mult, pentru că elevul său va vedea în el un model. Centura de siguranță este extrem de importantă în mașină, indiferent că ești conducător de taxi, instructor auto sau pasager. A nu purta centura de siguranță înseamnă a crește riscul de expunere la accidente. Un singur pasager dintr-o mașină cu 5 locuri care nu poartă centura va deveni criminalul celorlalți în cazul unui accident.

„Haide să mergem mai încet“

– Ar trebui introduse în școlile de șoferi aceste cursuri de conducere defensivă?
– Da, dar momentan acest lucru este la nivel de proiect. Între timp, 5 oameni mor, în fiecare zi, în România. Faptul acesta ar trebui să ne tragă un semnal de alarmă. O fi de vină infrastructura? Haide să mergem mai încet. O fi de vină semnalizarea rutieră? Haide să mergem mai încet. Trebuie să găsim niște modalități ca să facem față condițiilor pe care le avem. Realitatea este cea de astăzi: 5 oameni au plecat de acasă de dimineață și seara nu se vor mai întoarce. E bine ca oamenii să fie conștienți că trebuie să facă niște cursuri de conducere defensivă.

– Cele mai mult accidente se petrec pe drumul cel mai frecventat, către casă sau serviciu. De ce?
– Drumul cunoscut este drumul cel mai periculos. 80% din atenție ar trebui să fie pe activitatea principală, adică pe condus, și doar 20% pe alte activități. În momentul în care cunosc drumul, în momentul pe care știu pe unde merg, cunosc fiecare viraj, fiecare intersecție, tendința este de a nu mai acorda acești 80%. Vorbim la telefon, ne gândim la alte lucruri, suntem obosiți. Dacă întrebi pe cineva cum a ajuns acasă cu mașina, nu va ști să-ți spună ce a întâlnit pe drum. E un automatism care se creează. Ăsta-i motivul pentru care se petrec accidentele pe drumul cunoscut. Atenția e scăzută, avem senzația că nu ni se poate întâmpla nimic, și atunci orice factor necunoscut care apare ne ia prin surprindere.

– Care este cea mai mare problemă a șoferilor români din punct de vedere psihologic?
– Încrederea prea mare în sine. Se cred bine pregătiți, deși nu sunt. Consideră că mai important decât să cunoască legislația, să-i respecte pe ceilalți, să respecte normele de viteză, este să aibă atenție distributivă, adică să folosească telefonul mobil în timp ce conduc, să vorbească cu altcineva, să-și dea mail-urile de pe drum. E o problemă pe care o consider specific românească. Vor să facă mai multe lucruri în același timp. Se mai ia în considerare și faptul că au această formă de optimism la nivel crescut. Dacă voi considera că mie nu mi se poate întâmpla nimic, indiferent de situație, nu are cum să nu mie se întâmple ceva rău la un moment dat. O altă problemă este că nu-și cunosc limitele. Și atunci, nu știu cum să reacționeze într-o anumită situație. Dar cea mai mare problemă este lipsa de empatie. Nu se gândesc că și ceilalți trebuie să ajungă la destinație la fel ca și ei. Acest lucru nu poate duce decât la lucruri negative.

– Ce te face un șofer bun?
– Pregătirea de bază, cunoștințele procedurale. Următorul pas este experiența. Un șofer care este oricât de bine pregătit, dar nu are experiență, nu-l putem considera un șofer foarte bun. Are nevoie să treacă o serie de situații printr-o multitudine factori care să-l șlefuiască. Un șofer bun înseamnă un șofer conștient de riscuri, dispus să se apere pe sine și pe alții, un șofer care cunoaște bine proceduri, atât legale, cât și defensive. Când joc un joc, trebuie să-i cunosc regulile. Regulile constituie legea. A respecta legea înseamnă a respecta mediul. Dacă respect mediul, și mediul mă va respecta pe mine. Dacă nu, ajungem la cifrele pe care le avem în România acum.

Tinerii și victimele lor

În România, în anul 2016 statistica arată că numărul accidentelor mortale produse pe șosele a ajuns la cifra de 1.913. Această cifră reprezintă dublul numărului de accidente mortale față de media Uniunii Europene. În perioada 2001‑2015 au avut loc 117.031 de accidente, au murit 33.212 de persoane, iar alte 112.133 au fost grav rănite. În urma accidentelor soldate cu morți, costurile în România au fost estimate la 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde de lei) pe an.

Statisticile mai arată că 34,7% din șoferii vinovați de producerea accidentelor rutiere grave sunt încadrați în categoria de vârstă 16-30 de ani, tinerii deținând o pondere de mai puțin de un sfert din totalul posesorilor de permise de conducere, respectiv 23,9%. Statisticile Poliției mai arată că, în medie, 14 din 10.000 de posesori tineri (18-30 ani) de permise auto au produs accidente grave, dublul față de media de 7 din 10.000 de posesori de permise cu vârsta de peste 30 de ani. În medie, fiecare accident provocat de tineri a avut drept urmare 1,23 victime decedate sau rănite grav.

Corupția, principala cauză a mortalității pe șosele

Cel mai răsunător caz de corupție este cel de la București, unde procurorii bucureșteni au reținut 14 persoane implicate în obținerea frauduloasă a zeci, poate a sute de permise de conducere. Rețeaua agenților corupți ar fi câștigat zeci de mii de euro din promovarea probei practice în schimbul mitei oferite de către candidați. Suma medie plătită pentru fiecare permis era cuprinsă între 200‑300 de euro.

Ce sfaturi dau și experți străini

„Unele dintre cele mai uzuale practici în reducerea numărului de accidente rutiere includ instalarea unor bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul și pe marginea străzilor, pentru alertarea conducătorilor auto somnoroși, și îmbunătățirea delimitării curbei, pentru reducerea accidentelor cu ieșire de pe carosabil. În ceea ce privește drumurile unde nu există bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, viteza nu ar trebui să depășească 80 km/h. În intersecțiile din zonele cu viteze mari, se va instala un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor și a forței de impact frontal sau instalarea unor semne de circulație bine proiectate, pentru reducerea victimelor din accidente rutiere. Limita de viteză în intersecțiile nesemaforizate nu va depăși valoarea de 50 km/h“, spune Radoslaw Czapski, Senior Infrastructure and Transport Specialist în cadrul Băncii Mondiale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.