Cum să trăiești cu insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă este un termen general pentru a descrie o slăbiciune a inimii. Boala afectează peste un milion de români, în fiecare an fiind diagnosticate peste 20.000 de persoane. Incidența este mai mare la persoanele în vârstă, iar 35% din persoanele diagnosticate prezintă o formă avansată a bolii.

Diagnosticul se pune atunci când inima nu mai are puterea de a pompa sânge, provocând dificultăți la înghițire, în respirație și oboseală. Sorin B., 49 de ani, descrie acest sentiment ca și cum „ai avea capul ținut sub apă și nu poți ieși la suprafață și începi să intri în panică“. Insuficiența cardiacă se împarte în două feluri: sistolică (apare când abilitatea inimii de a se contracta scade și nu mai poate pune suficient sânge în circulație, existând riscul de a provoca o congestie pulmonară) și diastolică (când inima nu se poate relaxa, ceea ce înseamnă o acumulare de lichid în picioare, genunchi și poate duce la congestia plămânilor).

„Și gândirea era afectată“

Ionel S., 52 de ani, din Caraș-Severin, știa că obiceiurile sale alimentare și lipsa de mișcare nu erau bune pentru inima lui, dar nu se aștepta niciodată să fie diagnosticat cu insuficiență cardiacă. S-a dus la medic plângându-se de o stare proastă a organismului. „S-a dovedit că tot organismul oprise motoarele“, declară el, adăugând că medicul cardiolog i-a spus că inima sa pompa sânge la 3% din capacitate (o bătaie a unei inimi sănătoase o face la aproape 50%). „Mai târziu am aflat că și gândirea îmi era afectată din cauza acestei situații“, spune Ionel S.

Principalii factori care pot crește riscul de a face insuficiență cardiacă sunt: fumatul, obezitatea, colesterolul mărit, tensiunea mare, diabetul și alte boli ale inimii. Un infarct sau o infecție gravă pot provoca de asemenea această afecțiune. Noi dovezi sugerează că și rezistența la insulină poate fi o cauză, iar doxorubicina, un agent chimioterapeutic, ar putea avea legătură cu numărul mare de cazuri de insuficiență cardiacă.

Schimbarea stilului de viață

Sorin B. nu a crezut că unul dintre acești factori de risc ar putea să-i afecteze viața, în 2012, atunci când a devenit extrem de obosit, când a simțit că ceva este în neregulă cu plămânii și când a început să gâfâie chiar și la cele mai mici mișcări. Inițial, medicii au crezut că este vorba despre simptome ale pneumoniei, așa că i-au prescris antibiotice puternice și l-au trimis acasă.

După cinci săptămâni de suferință, a ajuns la camera de gardă a Spitalului de Urgență, abia respirând, inima lui fiind prea slabă pentru a mai pompa sânge către rinichi, ceea ce a dus la acumulare de lichid în abdomen. Diagnosticul de insuficiență cardiacă și vestea că ar putea să aibă nevoie de un transplant de inimă l-au zdruncinat. În final, cei doi pacienți nu au avut nevoie de transplant. Speriați, aceștia și-au schimbat însă obiceiurile alimentare, au eliminat sarea din alimentație aproape complet și fac frecvent plimbări lungi.

Atenție la respirație!

Ca mulți alți pacienți care au suferit de insuficiență cardiacă, Sorin ia și medicamente, inclusiv un inhibitor și un beta-blocant, pentru a păstra capacitatea inimii de a se contracta, un diuretic, pentru reducerea acumularării de lichid, și un expectorant, pentru a păstra plămânii curați. De asemenea, păstrează la îndemână comprimatele cu nitroglicerină, pentru ameliorarea durerilor în piept.

Prognoza încă îl sperie însă, mai ales când începe să se simtă cumva normal din nou. „Cel mai rău lucru e atunci când nu pot respira bine, dar nu îmi dau seama“, spune Sorin. „Pot respira, de exemplu, sacadat, toată după-amiaza sau timp de mai multe ore înainte de a-mi da seama că nu primesc destul oxigen și să iau o pastilă. Medicii nu îți spun să fii atent la asta!“, a adăugat pacientul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.