Cum scotea Sebastian Ghiță banii din firmele pe care le controla

Deputatul Sebastian Ghiță a construit în ultimii ani o adevărată rețea formată din 53 de firme și 24 de persoane fizice pe care le controla direct sau prin interpuși.

Ziarulincomod.ro arată cum ar fi reușit Ghiță să scoată bani din aceste firme, prin intermediul persoanelor care dețineau, în acte, societățile controlate de el.

Sumele încasate de Vlad Dumitru Iacobescu de la SC ASESOFT INTERNATIONAL SA au fost retrase integral în numerar, fie în lei, fie în EUR. Într-o singură zi, suma de aproximativ 500.000 lei a fost transferată prin conturile a patru societăţi comerciale din acelaşi grup, cu explicaţia „contravaloare factură”. În urma circuitului financiar realizat, ordonatorul iniţial a devenit şi beneficiarul final al fondurilor transferate, scrie sursa citată.

Mişcările realizate între conturile deschise la BCR SA de societăţile care alcătuiesc grupul de firme controlat de Sebastian relevă o activitate consistentă şi semnificativă, atât din punct de vedere al cuantumului sumelor, cât şi din punct de vedere al ritmicităţii acestora. Astfel, în perioada ianuarie 2012 -februarie 2015, între aceste conturi au fost descrise circuite în dublu sens care, de regulă, nu reprezintă mişcări de fonduri financiare generate de realizarea unei activităţi comerciale reale. Se poate observa cum sume impresionante de bani doar tranzitează conturile societăţilor mai sus menţionate, iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe, ci doar circuite „suveică” care aparent nu par a indica vreo activitate economică.

Astfel, modul de derulare a acestor tranzacţii par a fi mai degrabă rezultatul unui algoritm creat artificial (soft), după care sumele tranzitează, aparent haotic, conturile societăţilor. Este posibil ca prin desfăşurarea acestui „hăţiş” de tranzacţii, cei implicaţi să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul stat.

Totodată, derularea activităţilor desfăşurate de societăţile controlate de Ghiță, în principal, pe baza fondurilor încasate de la bugetul de stat, ridică suspiciuni cu pivire la implicarea acestuia în săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

În cadrul acestor circuite complexe derulate în perioada ianuarie 2012 -februarie 2015, în care SC ASESOFT INTERNATIONAL SA şi SC ASESOFT TECHNOLOGIES SRL au deţinut rolul central, contul deţinut la Banca Comercială Română SA de Vlad Iacobescu a funcţionat ca o supapă, în sensul că importante sume de bani (41.749.149 lei) au fost direcţionate către acesta (din conturile celor două societăţi comerciale mai sus menţionate), cu titlu de „cv împrumut conform contract”, de unde, ulterior, au fost, fie retrase în numerar, fie transferate în continuare către diverse persoane fizice cu titlu de împrumut.

În urma procesului de analiză, a rezultat că Sebastian Ghiță, Sorin Adrian Chirilă, Cristian Anastasescu și Costin Ciobanu, prin activităţi şi operaţiuni concertate derulate în perioada ianuarie 2012 -februarie 2015, au încercat disimularea originii ilicite a sumei de 41.749.149 lei (aprox. 10 milioane echiv. euro),

În perioada 19.09.2013 – 14.11.2013, INSOFT DEVELOPMENT & CONSULTING SRL a virat suma totală de 1.281.040 lei către trei persoane fizice fără nicio calitate în cadrul firmei, respectiv VAHID SADRI, ABOLFAZL GIVEHCHI şi FARHAD RAMEZANI, reprezentând „restituire împrumut”, bani care au fost în totalitate retraşi în numerar.

Sursa de provenienţă a banilor transferaţi o reprezintă încasări de la firme controlate de Ghiță (TEAMNET BUSINESS SERVICES SRL şi TEAMNET INTERNATIONAL SA – societăţi care, de asemenea, beneficiază de bani publici).

S.C. TEAMNET INTERNATIONAL S.A. a încasat sume semnificative (38.961.573 RON) în contul său deschis la BANCA TRANSILVANIA SA, bani, care au provenit de la Ministerul de Finanţe -Trezorerie. Ulterior, o parte din banii au fost transferaţi, în principal, către UTI GRUP SA (19.369.001 RON), cu justificarea „contravaloae factură”, iar o altă parte a fost fragmentată şi redirecţionată în conturile societăţilor subsidiare, cu justificările, „contravaloare facturi”, „contravaloare contract”, etc. Generic, schema fluxurilor financiare descrise între conturile societăţilor implicate este următoarea:

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE -» TEAMNET INTERNATIONAL SA -> fracţionare sume şi tranzitare aparent haotică acestora între conturile societăţilor subsidiare din grup TEAMNET INTERNATIONAL SA.

Analiza zilnică a mişcărilor înregistrate în conturile acestei societăţii a pus în
evidență circuite financiare anacronice, fără logică economică (care nu reclamă
existența unei activităţi comerciale reale realizate între acestea), ci doar tranzitări de
sume din contul unei societăţi către alta.

Analiza relevă că sume impresionante de bani doar tranzitează conturile societăţilor care alcătuiesc grupul TEAMNET, iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe, ci doar circuite „suveică” care aparent nu par a indica vreo activitate economică.

Modul de derulare a acestor tranzacţii prin conturile societăţilor mai sugerează că acestea nu au fost efectuate ca urmare a derulării unor activităţi specifice pietţei în care societăţile activează (piaţa IT), ci par a fi mai degrabă rezultatul unui algoritm creat artificial, după care sumele tranzitează, aparent haotic, conturile societăţilor. Este posibil ca prin desfăşurarea acestui „hăţis” de tranzacţii, cei implicaţii să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul stat.

Tot în acest scop este posibil ca cei implicaţi să fi înmatriculat un număr
impresionant de societăţi cu denumiri aproape identice, care, de cele mai multe ori,
conţin particula TEAMNET, prin aceasta, fiind posibil ca să se fi urmărit crearea de
confuzii şi implicit îngreunarea activităţii organelor de control/investigaţie.

Pe lângă aspectele arătate anterior (utilizarea in actionariatul societăţii TEAMNET INTERNATIONAL SA a unei societăţi nerezidente britanice, care are un capital social la limita inferioară impusă de lege, şi care la rândul ei, este deţinută de o companie offshore, din Belize al cărei beneficiar real este Bogdan Padiu), analiza a mai relevat şi externalizări de sume din conturile uneia dintre societăţile subsidiare – EXPERT ONE RESEARCH (fosta XOR -IT SYSTEMS) – în favoarea unor societăţi nerezidente cu conturi deschise la bănci din Cipru.

Astfel, Sebastian Ghiță, prin persoane interpuse, în perioada 2010 -2014, a supus procesului de spălare suma totală de aproximativ 1.600.000 EUR, sumă care ar putea proveni din săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, sub forma traficului de influenţă despre care există informaţii publice care susţin că Ghiță ar fi acţionat pentru favorizarea firmelor aflate sub controlul sau în procedurile de atribuire a unor contracte de achiziţii publice.