Cum se giugiulesc partidele cu serviciile secrete

Serviciul Român de Informații este tot mai prezent în viața societății românești. Protocoale cvasiascunse dintre SRI și instituții importante ale statului, legături cu oameni politici de toate felurile și culorile duc la declarații contradictorii și explicații uneori aiuritoare. Ori tăceri inexplicabile.

Dialogul SRI – PSD cuprinde puține discuții în contradictoriu și multe bezele trimise dinspre membrii partidului spre Serviciu și reprezentanții acestuia. Au existat însă și momente în care unii dintre membrii PSD numiți în funcții aveau o îndelungată idilă cu SRI.

La numirea în funcția de președinte al Camerei Deputaților, Dragnea spunea, referindu-se la comisiile parlamentare de control ale SRI și SIE, care au fost acuzate adesea că nu își fac treaba: „Activitatea de control a instituțiilor care se află în subordinea Parlamentului nu mai trebuie să fie mimată“. O lună mai târziu, în ianuarie, într-o discuție legată de protestele de stradă, liderul PSD cerea Comisiei parlamentare de control asupra activității SRI să solicite lămuriri serviciului de informații cu privire la o eventuală implicare a acestuia în protestele de stradă. Instituția a infirmat ulterior acuzațiile deputatului Liviu Dragnea.

Răspunsul SRI a fost: „În urma acuzațiilor grave aduse în spațiul public privind implicarea Serviciului în organizarea protestului de duminică, 22 ianuarie, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări: Respingem categoric orice încercare de a implica SRI în dispute politice, organizare de proteste sau alte acțiuni care nu țin de misiunile asumate potrivit cadrului legal. Considerăm aceste afirmații denigratoare și menite să afecteze instituții fundamentale ale regimului democratic. SRI își reafirmă determinarea de a rămâne echidistant, neimplicat politic și concentrat pe îndeplinirea misiunilor sale, cu respectarea strictă a legii“.

Dragnea: SRI probabil că a avut bune intenţii, să sprijine foarte mult

La începutul lunii martie, printr-un comunicat al SRI, se preciza: „Directorul SRI, dl Eduard Hellvig, în baza unei analize, a iniţiat demersurile legale pentru încetarea detaşării ofiţerilor în cadrul ANAF“, iar ulterior președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat: „Nu am înțeles, dar o să aflam. (…) Pentru această instituție pe care pe mine mă interesează, ca şi SIE, să fie foarte puternică, stabilă, foarte respectată, e important ca orice apare în spaţiul public să fie lămurit… Dacă noua conducere a ANAF nu este în stare să-şi facă treaba ca instituție şi are nevoie de alte instituţii, adică să aibă oameni în interiorul instituţiei, înseamnă că au o problemă de management. Şi eu sper să colaboreze foarte serios nu numai cu SRI în perioada următoare. Şi SRI este interesat ca lucrurile să meargă foarte bine şi au specialişti foarte buni. Dar faptul că şi i-a retras de acolo probabil că este un rezultat al tuturor atacurilor din ultima perioadă. Dar ANAF nu a fost gândit să fie un melanj între ANAF şi SRI. SRI probabil că a avut bune intenţii, să sprijine foarte mult“.

Oamenii partidului sau oamenii Serviciului

În 2015, şase miniștri din guvernul condus de Victor Ponta aveau legături directe cu SRI. Chiar și Victor Ponta a fost acuzat de fostul președinte Traian Băsescu că ar fi fost ofițer acoperit al SIE.

Mihai Tudose, ministrul Economiei, conf. univ. la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“.
Sorin Mihai Câmpeanu, ministrul Educaţiei: 2013 – Certificat de atestare a competențelor profesionale, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul“, Colegiul Național de Informații.

Sorin Mihai Grindeanu, ministrul Societăţii Informaţionale: 2013 – Program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Academia Naţională de Informaţii.

Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene, ofiţer MApN, zona informații, 1999-2003 – Diplomă de licenţă, Academia Națională de Informații, Facultatea de Informații, Bucureşti, fost consilier al Rovanei Plumb.

Angel Tîlvăr, ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“ – post universitar. Născut în Vrancea, fiul unui fost șef al Securității.
Gabriel Oprea, vicepremier (premier interimar): 2008 – prof. univ. Academia Naţională de Informaţii; 2015 – membru al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale.

Nominalizările și Serviciile

În scandalul nominalizării lui Sevil Shhaideh, în decembrie, pentru funcția de premier, Dragnea lua apărarea SRI: „Nu știu, eu nu exclud nimic, dar poate nu a fost instituția despre care vorbiți (SRI). Poate or fi fost de la SIE aceste informații, nu știu, eu nu mai pot să exclud nimic, dar astfel de lucruri trebuie să înceteze“.

La nominalizarea pentru funcția de premier a lui Sorin Grindeanu, la sfârșitul anului trecut, Dragnea era întrebat în legătură cu faptul că acesta a fost membru al Comisiei SRI. Dragnea a spus că a făcut parte din Comisie „din greşeală“, „din întâmplare“, timp de un an şi jumătate, după care a plecat şi că nu are nicio legătură cu SRI.

„Există instituţii în această ţară pe care le respect foarte mult. Dar eu am decis şi colegii mei mă susţin să separăm apele dintre servicii şi partide. Vreau să avem o colaborare cu toate instituţiile, dar cinstită şi în limitele legii. Cred că va fi sănătos pentru toată lumea.“

Ponta: „E normal să fie aşa“

Pe vremea în care a condus PSD și a ocupat funcția de premier al României, Victor Ponta a vorbit și el în termeni călduți despre SRI. „Toată aprecierea pentru reforma adevărată din ultimii 8 ani realizată de George Maior la SRI! Nu e bine ca SRI să revină sub control politic!“, scria premierul Victor Ponta pe 27.01.2015.

Privitor la prezenţa ofițerilor SRI la ANAF, Victor Ponta declara pe 1 aprilie 2015: „Da, este adevărat. E normal să fie aşa“.

„Am schimbat legea insolvenţei și avem de recuperat 10 miliarde de euro de la firme intrate în insolvenţă. S-a dizolvat Garda Financiară, s-a făcut DGAF, aşa încât să avem cât mai puţină corupție în zona de ANAF. Am dat niște instrumente mai puternice. În momentul în care ANAF e foarte dur, evident că apar situații, unele corecte, altele incorecte“, a mai spus Ponta.

Băsescu și SRI, de la dragoste la ură

După 10 ani în care a condus România, timp în care relația sa cu SRI a fost mai mult decât cordială, Traian Băsescu a devenit unul dintre cei mai vocali „oponenți“ ai acestei structuri de forță. Declarațiile fostului preşedinte nu au ca motiv salvarea nației de influența malefică a SRI. Băsescu a început să arunce cu piatra în foștii săi aliați doar după ce Elena Udrea și fratele său, Mircea, au ajuns în justiție. Băsescu e de părere că judecătorii au ajuns la „blonda de la Cotroceni“ și la fratele său ca urmare a unui complot al SRI, și nu pentru că aceștia ar avea vreo vină.

În 2016, Traian Băsescu făcea afirmații cu privire la apartenența unor politicieni români la serviciile secrete: „Personal, ştiu doar doi oameni dintre politicieni cărora li s-a făcut onoarea ca, la un moment dat, să fi fost cu adevărat ofiţeri acoperiţi, dar niciodată nu voi putea să dovedesc acest lucru: unul se numeşte Victor Ponta, la SIE, şi altul se numeşte Sebastian Ghiță, la SRI. Cu siguranţă, ei nu mai au această calitate după ce au intrat în Parlament. În plus, ăştia doi nu vor să preia partide în numele serviciilor secrete. În rest, doar agenţi de influenţă voluntari, slugi cu IQ redus, care cred în mod fals că-şi netezesc cariera. Speranţă deşartă“, a scris fostul şef de stat pe pagina sa de Facebook. El a susţinut că guvernul Cioloş, „generat de generali şi procurori“, este „pur şi simplu un monument al neputinţei şi incompetenţei (…)“.

„Unii spun Valeriu Zgonea, alţii spun Georgian Pop, alţii spun Isar, unii spun A. Săftoiu, alţii spun Mihai Tudose, alţii spun de-a valma Comisia SRI. Oameni buni, uitaţi-vă la ei. Toţi sunt nişte neica nimeni pe care, eventual, serviciile i-au mai folosit ca agenţi de influenţă sau trompete pentru a-şi satisface mici nevoi în spaţiul public, dar pe care niciodată nu i-au considerat demni să devină ofiţeri acoperiţi ai unui serviciu de informaţii românesc.“

La începutul acestui an, Băsescu preciza că PMP nu are niciun loc în comisiile de control al SRI și SIE: „Ieri birourile au repartizat parlamentarii în cele două comisii SRI şi SIE. PMP e singurul partid în istoria Parlamentului care nu are niciun loc, nici în Comisia SRI şi nici în Comisia SIE. Le-a fost frică să nu mă aflu acolo. Dar eu sunt sătul, numai acolo nu m-aş duce, sincer să fiu“.

Tăriceanu: Parlamentul să nu mai fie timorat

Primul care a sesizat lipsa de activitate a comisiilor de control asupra activității serviciilor secrete a fost în acestă legislatură copreședintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu. El afirma că aceste organisme parlamentare doar mimează controlul, lăsând serviciile să-și facă propriile jocuri. Președintele Senatului acuză comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete: „Parlamentul trebuie să își exercite un rol activ de control al instituțiilor de forță. Conducerile acestor instituții nu sunt alese democratic, după cum știți, și funcționarea lor e netransparentă. Puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut. Am văzut cum, în ultimii ani, unele instituții de forță au acționat ca și cum puterea lor nu are limite. Trebuie să constat rolul decorativ, în ultimii patru ani, al unor comisii parlamentare de control al instituțiilor de forţă. Acest lucru trebuie să se schimbe. Parlamentul nu mai trebuie să fie timorat în a-și exercita rolul pe care îl are“.

Despre scandalul în cazul Florian Coldea, Tăriceanu afirma: „Este important să ştim dacă prim-adjunctul SRI a respectat regulamentele interne, dar, dacă ţinem cont de transformarea României în «stat mafiot», proces în care SRI a avut în cel mai bun caz atitudinea unui spectator, excursiile plătite sau nu de către generalul Coldea apar ca subiecte minore. Opinia publică românească, mass-media şi aliaţii noştri aşteaptă să vadă în ce măsură a contribuit SRI prin acţiunea sa sau prin pasivitatea sa la transformarea României în «stat mafiot», în ce măsură SRI şi-a abandonat misiunile legale în favoarea unor acţiuni politice partizane, unele chiar împotriva fundamentelor democraţiei şi a statului de drept, cazuri concrete când justiţia a fost transformată în câmpul tactic al SRI. Acesta trebuie să fie obiectivul anchetei iniţiate de directorul SRI, Eduard Hellvig“.

Și ungurii iubesc SRI-ul

Senatorul Verestoy Attila, cel mai vechi membru al Comisiei de control al activității SRI, își manifesta și el încrederea în instituția de forță și sugera că rezolvarea problemelor generate de scandalul Coldea trebuie să fie soluționată doar de angajații SRI. „Este obligaţia SRI să ancheteze şi să cerceteze până la detalii tot ce a ajuns în spaţiul public şi eu consider că îşi vor face datoria cei de la controlul intern al SRI.“

USR, sprijinit de presa controlată de SRI

Nici nou-înființatul partid USR nu a scăpat de apropierea de serviciile secrete. Bineînțeles că partidul a încercat, ca și mai vechile formațiuni politice, să respingă orice apropiere de SRI. Dacă interesele celor două organizații se îmbină pe alocuri, decid alegătorii, cert este că niciun membru al USR nu pare interesat să verifice dacă Serviciul acționează legal sau nu.

La începutul anului, președintele Societății Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, aducea acuzații USR, susținând că aceasta a făcut o înțelegere cu tehnocrații pentru a obține susținerea presei controlate de SRI: „Putem investiga ce firme are SRI și în ce organe de presă au acțiuni direct sau indirect? Măcar să ne propunem să vedem imperiul manipulării de aproape? USR, prin Matei Păun, a făcut deal-ul cu «tehnocrații» în schimbul promiterii sprijinului de presă“.

Nicușor Dan a dezmințit aceste acuzații în cadrul unei conferințe de presă.

În urma demisiei din Parlament a deputatului USR Manuel Costescu, fost secretar de stat în guvernul Cioloș, la începutul lunii martie, locul lui în Comisia de control asupra activității SRI a devenit liber. Niciun membru USR nu dorește să-i ia locul în Comisie. Situația este inedită, întrucât este vorba despre una dintre cele mai dorite comisii parlamentare.

PNL și Comisia SRI

Fostul deputat Radu Zlati despre bugetul SRI: „Sunt unul dintre cei care cred că, în lipsa unui control eficient din partea societății civile, a da mai mulți bani serviciilor secrete înseamnă doar a mări o putere care, necontrolată, poate fi tot atât de bine folosită în bine ca și în rău. Bonus: această folosire în rău a puterii serviciilor secrete este deja o practică, și nu de azi, de ieri“.

Referitor la dezvăluirile lui Sebastian Ghiță și suspendarea generalului Florian Codlea, Zlati scrie: „Întăresc presupunerile că nu doar într-un singur caz SRI a interacționat cu structuri economice, juridice și politice și din media, influențând procese decizionale în care, prin legea de organizare a SRI, amestecul instituției era indezirabil. (…) Nu este treaba SRI să se amestece nici în chestiunile interne ale partidelor, nici în managementul unei instituții media, nici în deciziile magistraților, nici în activitatea procurorilor – dincolo de cadrul riguros instituit prin lege“.

Pe de altă parte, Cezar Preda, deputat PNL, membru în Comisia de control al activității SRI de trei mandate, a găsit de cuviință nu să critice inactivitatea acestei structuri parlamentare, ci mai de grabă să se războiască cu PSD pe o funcție în cadrul comisiei. „Această Comisie s-a făcut cu încălcări ale prevederilor parlamentare. S-a încălcat principiul reprezentativității. Din analize, din negocieri și din modul în care era reprezentată, vicepreședinte ar fi trebuit să fie de la PNL și secretar de la USR. Domnul Dragnea a zis că nu face comisie parlamentară, dânsul vrea comisia PSD – ALDE de control al SRI“, afirmă Preda.

Ofițerii apropiați premierului Grindeanu

Premierul Sorin Grindeanu salvează oamenii generalului Florian Coldea. La doar o săptămână după ce directorul SRI, Eduard Hellvig, s-a descotorosit de serviciile lui Gabriel Stătescu, lucru statutat prin decretul semnat de Klaus Iohannis, premierul Sorin Grindeanu l-a adus mai aproape de sufletul său. Gabriel Stătescu, general SRI cu o stea, a condus Direcția pentru Comunicații și IT și era șeful așa-numitului Directorat de Comunicații și Tehnologia Informației. Stătescu se ocupa de proiectul „big data“ privind monitorizarea online, calitate în care a semnat și majoritatea contractelor dintre SRI și firmele de IT controlate de Sebastian Ghiță, al cărui apropiat era.

Grindeanu a colaborat cu Stătescu în timpul mandatului său ca ministru al Comunicațiilor: decembrie 2014 – noiembrie 2015. Din același minister, premierul a racolat-o și pe Monica Laura Ion, unde aceasta a lucrat din 2007, întâi în calitate de consilier principal, iar din 2012 până în 2016, secretar general adjunct. Pe Monica Laura Ion, Grindeanu a numit-o întâi șef de cabinet, pentru ca mai apoi să o numească în funcția de consilier personal. Un alt ofițer apropiat lui Sorin Grindeanu este Alexandru Chirilă, fost cadru al UM 0215. Acesta a fost uns șef de cabinet în locul Monicăi Laura Ion. Chirilă l-a mai consiliat pe Grindeanu când ocupa postul de președinte al Consiliului Județean Timiș. De-a lungul timpului, Chirilă a fost consilier al fostului președinte al CJ Constantin Ostaficiuc, apoi, pentru mai puțin de o lună, director al Aeroportului Timișoara. El i-a fost consilier și primarului Nicolae Robu, ocupându-se de Audit și Control Intern, și, după ce și-a dat demisia de la Primăria Timișoara, a mers pe un post similar la CJ Timiș, pe vremea lui Titu Bojin. CNADNR a plătit aproximativ 1,1 milioane de lei, cu TVA inclusă, cabinetului individual de avocatură Claudia Sorina Chirilă din Timişoara, nimeni alta decât soția actualului șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu. În ianuarie 2015, CNADNR a semnat un alt contract, de 46.000 de lei, pentru servicii de asistenţă juridică aferente exproprierii imobilelor situate pe amplasamentul lucrării de reabilitare DN76 Deva – Oradea, sector Ioneşti – Vârfurile, în judeţul Arad. (E.P.)

SRI și bugetul

Analiza alocărilor bugetare din 2009 arată că premierii Emil Boc și Dacian Cioloș au tăiat din banii SRI. Din 2006 până în 2015, SRI a fost condus de George Maior, fost senator PSD, iar din 2015, în fruntea instituției se află fostul parlamentar PNL Eduard Hellvig. Din 2012, executivul PSD a depășit proiectul de buget propus de Emil Boc. Cabinetul PDL dorea să aloce atunci 989 milioane lei. Victor Ponta, prin rectificări bugetare, l-a dus la 1,034 miliarde de lei. Și în guvernarea Tăriceanu acest serviciu a avut un buget în creștere: în 2006 – un miliard de lei, 2007 – 1,187 miliarde lei, iar în 2008 – 1,33 miliarde. Acum, Executivul condus de Sorin Grindeanu reia creșterea bugetară pentru SRI, proiecția până în 2020 arătând un trend ascendent.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.