Cum va arăta gazoductul care ne scapă de gazul rusesc

Operatorul naţional de transport gaze naturale Transgaz Mediaş a publicat în această săptămână un anunţ de intenţie pentru atribuirea execuţiei conductei cu o lungime de 550 de km. care va face parte din culoarul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), proiect care va creşte siguranţa energetică a României şi care are susţinerea Uniunii Europene. Contractul este estimat la 310 milioane de euro, iar termenul de execuţie de 12 luni.

”Acest proiect presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi
conducte, în lungime totală de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia și a trei stații de comprimare amplasate pe traseul conductei (SC Corbu, SC Hațeg, SC Horia). După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld.mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld.mc/an înspre Ungaria”, se arată în documentul Transgaz care descrie proiectul. Practic, prin BRUA România îşi va reduce dependența de gazele rusești, în contextul materializării unor noi proiecte care vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din Regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, precum și a unor noi surse de gaze naturale în perimetrele
off-shore din Marea Neagră. Noul corridor de transport va asigura valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu
Bulgaria și Ungaria.

Gazoductul urmează să fie funcţional din 2019 iar costurile totale fiind estimate la 560 de milioane de euro, din care 179 milioane de euro vor veni de la Comisia Europeană. Anul trecut, Ambasada SUA la București a emis un comunicat prin care
anunța că Agenția americană de comerț și dezvoltare a acordat societății medieșene o finanțare de aproape un milion de dolari. Acești bani au avut drept destinație realizarea studiului de fezabulitate pentru proiectul gazoductului BRUA pe
teritoriul României.

Conform Economica.net, de proiectul BRUA, se leagă un altul – aducerea gazelor din Marea Neagră până la Giurgiu. Principalul gazoduct ce stă în centrul acestei strategii este Tuzla – Podişor, care pleacă de la ţărmul Mării Negre şi ajunge până
în judeţul Giurgiu.

La sud de România, Sofia şi Atena au semnat la finele anului trecut un acord pentru construirea unui gazoduct care va conecta reţelele dintre Bulgaria şi Grecia. În felul acestea Bulgaria, puternic dependentă de resursele ruseşti, îşi va putea
diversifica aprovizionarea cu gaze, iar Grecia va putea să se conecteze de restul Europei. Gazoductul va deveni funcţional în 2018. Acesta va face parte din coridorul sudic de gaze prin care se vor transporta gaze din Azerbaidjan spre Italia, via
Turcia, Grecia, Albania. În felul acesta, România va avea acces, prin BRUA şi reţeaua din coridorul sudic european, la imensa pungă de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan.

România importă gaze în special din Rusia, prin conducta Prietenia, care intră în ţară la Isaccea, şi prin conducta din nordul ţării, de la Medieşul Aurit. De câţiva ani, s-a spart monopolul importului rusesc prin punerea în funcţiune a conductei
Szeged-Arad, iar gazul care intră în ţară este furnizat de companii diferite de interesele Rusiei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.