O pădure a statului cu o suprafață de douăzeci de ori mai mare decât Municipiul Miercurea Ciuc a devenit ținta unor politicieni din UDMR într-un complicat proces de retrocedare. O asociație privată revendică 21.000 de hectare ale unei foste regii a statului de dinainte de comunism doar pentru că îi poartă numele: “Bunurile Private Ciuc”. ONG-ul a demarat anul trecut un alt proces pentru pădure după ce în ultimii paisprezece ani demersurile lor s-au blocat în mai multe instanțe judecătorești, scriu jurnaliştii de la RISE Project.
ONG-ul unui fost ministru şi al unui fost deputat UDMR, care e primar la Miercurea Ciuc
Asociația privată care revendică pădurea a fost înființată în anul 2000 de către doi secui, care au cedato, după înfiinţare, unui fost deputat UDMR, Raduly Kalman Robert (actualul primar din Miercurea Ciuc) și unui fost ministru, Hajdu Gabor, care a deţinut portofoliul Sănătății în Guvernul Radu Vasile.
Sediul asociației a fost plasat în clădirea organizației locale a UDMR din Miercurea Ciuc. Tot acolo își mai au birourile și senatorii UDMR Tanczos Barna și Korodi Attila (actualul ministru al mediului) – ambii implicați în ultimii doi ani în asociația privată.
Membrii fondatori au pretins la înființare că Asociația „Bunurile Private din Ciuc” este continuatoarea unei foste regii de stat care a funcționat înainte de comunism sub același nume și că, prin urmare, pădurea le revine de drept. Ei nu aveau însă un titlu de proprietate, deși legea le impunea ca înainte de înființare să prezinte și documentele care să le certifice dreptul asupra terenurilor forestiere. Pentru acest motiv, instanțele le-au respins până acum solicitările.
Primarul Raduly Kalman Robert nu a putut fi contactat de jurnaliştii de la RISE Projects.
În schimb, fostul ministru Hajdu Gabor a declarat: „Noi am înființat proprietarul pădurilor, nu am fi avut dreptul să înființăm administratorul patrimoniului Bunurilor Private din Ciuc și toate demersurile pe care le-am făcut sunt legale”.
Statutul ONG-ului pe care l-a condus îl contrazice. Activitatea principală asociației a fost încă de la început “administrarea fondului forestier al asociației”.
În 2012, după doisprezece ani de eforturi în care n-au obținut decât un imobil, Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au cedat conducerea ONG-ului altor politicieni din UDMR.
După 12 ani, alt grup de politicieni la conducerea organizaţiei
În noul Consiliul Director au intrat, în 17 martie 2012, mai mulți membri marcanți ai formațiunii politice: Korodi Attila – senator și actual ministru al Mediului, Tanczos Barna, senator UDMR și fost șef al Agenției Domeniilor Statului, Biro Albin – membru în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, Rafain Zoltan și Becze Istvan, consilieri județeni.
Korodi Attila s-a retras în acest an din conducerea asociației, precizând că a făcut acest lucru atunci când a devenit din nou ministrul mediului.
Consilierii asociației. Cei doi consilieri județeni au încercat să rezolve problema administrării bunurilor asociației cu puțin timp înainte de intrarea lor în conducerea ONG-ului. Au promovat un proiect de hotărâre pentru înființarea unei noi asociații, dar de drept public, care să administreze bunurile revendicate de asociația privată. La acel moment, ONG-ul nu obținuse decât un imobil în Miercurea Ciuc – o clădire în care funcționează un orfelinat.
Becze și Rafain îl împuterniceau pe președintele Consiliul Județean, Borboly Csaba, să se ocupe de înființarea noii asociații publice: „Se însărcinează președintele CJ Harghita cu demararea demersurilor legale pentru constituirea unei asociații de dezvoltare intercomunitară, care se va înființa cu unitățile administrativ teritoriale în vederea realizării unor proiecte necesare dezvoltarăii zonale ale membrilor, prin gestionarea/exploatarea unor bunuri de interes public local și județean, care aparțineau și aparțin Bunurilor Private din Ciuc”, se arată în expunerea de motive a celor doi consilieri județeni.
Hotărârea Consiliului a fost discutată în 16 martie 2012, cu o zi înainte de intrarea celor doi consilieri în conducerea asociației private. Prefectura a atacat apoi decizia Consiliului Județean, iar magistrații au anulat-o pe motiv că nu este legală.
Deputatul Raduly Kalman Robert, iniţiativă legislativă favorabilă propriei asociaţii
Ca parlamentar, Raduly Kalman Robert a promovat în 2001 o inițiativă legislativă care ar fi adus beneficii substanțiale chiar asociației sale.
Propunerea deputatului Raduly avea ca scop amendarea Codului Silvic în favoarea celor care revendicau păduri de la statul român dar nu intraseră încă în posesia lor – așa cum era și cazul organizației lui. Pe scurt, propunerea lui Raduly impunea Regiei Naționale a Pădurilor să cedeze beneficiile de pe urma valorificării masei lemnoase celor care urmau să fie puși în posesie.
Articolele de lege propuse de Raduly.
„Până la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, […] în proprietate privată, respectiv până la punerea în posesie conform prevederilor Legii 1/2000, Regia Națională a Pădurilor are obligația să execute lucrările tehnice silvice […] acordând proprietarilor beneficilul rezultat din valorificarea masei lemnoase. Valorificarea masei lemnoase, a altor produse nelemnoase și decontarea cheltuielilor aferente lucrărilor tehnice silvice și a celor impuse de regimul silvic se va face cu acordul viitorilor proprietari”, este precizat în articolul 17.1 pe care Raduly voia să îl introducă la acea vreme în lege.
Proiectul său nu a fost aprobat de Parlament. Experții silvici consultați de RISE Project susțin că o astfel de prevedere ar fi adus anual asociației venituri de până la treizeci de milioane de euro din exploatarea legală a lemnului. Specialiștii mai susțin că valoarea de piață a pădurii depășește astăzi 50 de milioane de euro.
Articolul complet pe RISE Project
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.