Dacă aș fi fost în locul generalului Coldea…

Dacă aș fi fost în locul generalului Coldea, aș fi urmărit, cu prioritate, următoarele trei obiective:

– componența și rețelele mafiei retrocedărilor, care a creat a doua expropriere de proporții naționale, la noi;
– traficul de influență practicat de interese străine asupra unor clienți politici români în chestiunea restituirilor in integrum, soluție legislativă singulară în toată Europa de Est și care a creat condițiile apariției mafiei imobiliare;
– marea căpușare a unor întreprinderi românești rentabile, care, tocmai prin căpușare, ajungeau în faza de privatizare să fie considerate nerentabile, fără valoare economică.

Cum în aceste domenii Parchetele noastre au cele mai slabe performanțe, oricine poate trage concluzia că SRI și-a ratat misiunea în acești ani sau, mai rău, a fost complice la devalizarea țării. Gravitatea fenomenelor mai sus numite este atât de mare, încât nici concluzia trădării nu e departe de ținta unei analize sumare. Eșec, complicitate, trădare – nu mai contează: țara a pierdut substanță patrimonială și economică sub ochii celor care aveau misiunea vigilenței maxime și profesioniste.

Legendarizarea SRI cu imaginea unui serviciu extrem de util pentru NATO nu poate pune la loc substanța care s-a pierdut. De ce am vorbit despre acest caz gravissim? Cum am ajuns noi, jurnaliștii, niște câini de pază orbi? Parlamentarii pot fi bănuiți de cointeres în aceste pierderi de substanță. Dar noi, câinii de pază? Oricâtă deprofesionalizare a fost revărsată în presă, ceva nu e în regulă cu atitudinea noastră. Cum am putut ajunge să învinovățim doar clasa politică pentru tot răul, exonerând SRI? Câți acoperiți pe metru pătrat au fost necesari pentru asta? Câte conștiințe vinovate?

Câte minți buimace?

Cine a văzut un album cu străzile budapestane ale revoluției din 1956 înțelege imediat de ce SRI își face țel suprem din neaflarea adevărului despre sine. Protocoalele cu DNA duc, de bine, de rău, la acțiune. Răul cel mare din dulapul cu schelete al SRI este nonacțiunea întru apărarea intereselor naționale pe câteva domenii patrimonial-economice care au făcut statul mai sărac, mai corupt, mai dependent.

Corupția noastră tradițională (cumpărarea dregătoriilor și „vămuirea“ contractelor de stat) a devenit un fenomen nou și amplu și din cauza nonacțiunilor SRI. Acestea creează o percepție publică larg răspândită: România de azi e o țară ocupată non-militar de interese neromânești; strategia acestor interese a făcut posibilă corupția noastră suplimentară, netradițională; lupta DNA cu corupția acoperă, prin selecția strâmbă a țintelor, interesele neromânești din țară.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.