200 de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, sărbătoriți cu spectacolul „Birlic”, al Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov
Televiziunea Română aniversează cu o comedie spumoasă – „Birlic” de Arnold și Bach, adaptată de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu – 200 de ani de când, la Brașov, pe 5 mai 1815, se desfășura prima reprezentare teatrală în limba română. „Birlic” este o preluare de pe scena Teatrului din Brașov a spectacolului regizat de Eugen Mercus, cu Mircea Andreescu, Costache Babii și Virginia Itta Marcu.
Punct de întâlnire a culturilor, Brașovul este locul unde, la 5 mai 1815, trupa ambulantă germano-maghiară a lui Johann Gerger, joacă în limba română, în sala Reduta, piesa „Vecinătatea periculoasă” de August von Kotzebue. Aceasta este considerată a fi prima reprezentație teatrală, clar documentată, în limba română din Transilvania.
Un an mai târziu, la 27 decembrie 1816, Gh. Asachi traduce şi regizează „Mirtil şi Hloe”, după Gessner şi Florian, într-o sală adaptată pentru spectacole în casa lui C. Ghica din Iaşi, iar „Hecuba” de Euripide se joacă în limba greacă la Teatrul „Cişmeaua roşie” din Bucureşti abia în 1819.
Casa de producție a TVR propune aniversarea acestui eveniment prin difuzarea spectacolului „Birlic”, al trupei Teatrului dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov, pus în scenă de regizorul Eugen Mercus în 1988 și preluat de TVR în urmă cu 25 de ani. „Birlic”, povestea unui mic burghez din Fălticeni, prins în vârtejul intrigilor amoroase ale Capitalei, este o adaptare după Arnold și Bach, făcută de Tudor Mușatescu și regizorul Sică ALexandrescu. Plin de vrevă și replici scânteietoare, „mușatisme”, textul l-a definit până la identificare pe actorul cernăuțean Grigore Vasiliu devenit, datorită succesului personajului, prea-cunoscutul Grigore Vasiliu-Birlic.
Despre „Birlic”-ul pus în scenă în 1988 la Brașov, cronicarul Constantin Radu-Maria scria în 1989: „În ce privește simțul măsurii (atât de greu de păstrat în comedie), verva, non-șalanța cu care fiecare își abordează rolul, ar fi de citat întreaga trupă. Se cuvine totuși să remarcăm capacitatea de a caricaturiza tipică a unora dintre actori precum Dan Săndulescu în Iancu Iabrașu, director de bancă, graseind moldovenește și prelungindu-și prestanța de om al zilei de la bărbia ridicată trufaș peste plastronul alb, până la pântecul proeminent, sau Mircea Andreescu în rentierul Mișu Trestioreanu, lucind cinic monoclul de curtezan bătrân. Precum și pe Nina Zăinescu, în rolul vedetei de teatru lipsite de scripule în amor, cu mers provocator, insinuând voluptăți promise tuturor și nimănui. /…/ Iată-l pătrunzând în scenă, îmbrăcat într-un tartan cadrilat, colorat țipător, purtând o geantă de voiaj dintr-un secol revolut și împingând agresiv cu vârful umbrelei negre /../. În întâlnirea sa cu personajul, Costache Babii nu ne trimite prin nimic la marele său înaintaș, ci construiește minuțios, pe datele psihofizice, un personaj nou. Un bonom care se desprinde de ilarul unui comportament social, luând cunoștință de sine tocmai prin ridicolul situațiilor pe care caracterul lui contrafăcut le reclamă.” (Revista „Teatrul” nr 1/1989)
Distribuţie: Mircea Andreescu, Costache Babii, Luminița Blănaru, Viorica Geantă-Chelba, Claudia Roxana Comșa, Virginia Itta Marcu, Flavius Constantinescu Nina Zăinescu, Andrei Ralea, Dan Săndulescu, Gabriel Săndulescu, Adrian Rățoi, Liviu Crăciun, Radu Negoescu, Daniela Trifan.
Scenografia și costumele Marfa Axenti, Ilustrația muzicală Romeo Chelaru, lumini Dan Petrovici, regia Eugen Mercus
Regia TV Eugen Todoran
Redactor Ioana Prodan
Luni, 4 mai, ora 19:50 la TVR 2; în reluare marți, 5 mai, 12:10, la TVR
Luminița Blănaru
Mircea Andreescu
Nina Zăinescu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.