Dacă vreţi să uitaţi de griji, vreţi să râdeţi, atunci poftiţi în Lumea Teatrului!

Grăbiţi-vă să prindeţi ultima noapte În parc pe anul 2014, la Godot!

Vinerea aceasta, 19 decembrie, la ora 19.00, actorii Ana Ularu şi Istvan Teglas vor juca spectacolul În parc pentru ultima oară. Pe anul 2014.

În regia şi după un scenariu de Radu Iacoban, În parc este o comedie în care doi actori interpretează pe rând patru perechi din patru epoci diferite, în patru planuri diferite. Cadrul este acelaşi: o bancă goală într-un parc oarecare. Vineri, pe scena Godot, într-o oră şi zece minute, se vor perinda pe această bancă următoarele cupluri, unele mai celebre decât altele: Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Regele Ferdinand şi Miţa Biciclista, criminalul în serie Râmaru şi Mihaela, o potenţială victimă, precum şi un El şi o Ea din perioada actuală, epoca Internet-Social media-Facebook.

Actriţa Ana Ularu (Serena, Periferic, serialul HBO Familia Borgia, Italiencele, Hârtia va fi albastră, Sunt o babă comunistă, O vară foarte instabilă) s-a întors recent de la New York, unde a fost invitată la proiecţia filmului Sunt o babă comunistă (regia Stere Gulea), în care a jucat alături de Luminiţa Gheorghiu şi Marian Râlea. Pelicula a fost proiectată în prezenţa actorilor la cea de-a 9-a ediţie a Festivalului Making Waves: New Romanian Cinema, desfăşurat în perioada 4-10 decembrie la Lincoln Center din New York.

Cel mai nou film în care Ana Ularu are rolul principal este SF-ul Index Zero, în regia italianului Lorenzo Sportiello. Aici joacă alături de Simon Merrells (Spartacus, Tomorrow People, Judas Ghost, Invisible Eyes). Index Zero a avut premiera mondială pe 24 octombrie, în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Roma, unde a avut un succes enorm la public şi la critica de film. Producătorii îşi doresc să îl distribuie în curând şi în România.

Revenind la teatru, Ana Ularu are rolul principal în spectacolul Omul cel bun din Seciuan, în regia lui Andrei Şerban, după un text de Bertolt Brecht, piesă care a avut premiera oficială la Teatrul Bulandra, în stagiunea din această toamnă.

Dintre spectacolele recente în care a jucat Istvan Teglas amintim:

Furtuna, la Teatrul Naţional, alături de Ion Caramitru

Revizorul, la Teatrul Naţional, cu Mihai Constantin, Marius Manole, Claudiu Bleonţ

Două liniuţe, la Godot Cafe-Teatru, în regia Liei Bugnar, alături de Marius Manole, Medeea Marinescu, Cătălin Balbliuc.

Scenografia: Mihaela Ularu

Ana Ularu şi-a început cariera la vârsta de 9 ani, debutând în trei co-producţii româno-franceze pentru televiziunea M6. Primul rol în treatru a venit la 15 ani, alături de Ştefan Iordache, în Lolita, spectacol în regia Cătălinei Buzoianu. A lucrat atât cu regizori consacraţi, cât şi cu reprezentanţi ai noului cinema românesc.

În ultimii ani, Ana a câştigat numeroase premii cu rolul Matilda din filmul Periferic, printre care prestigiosul Premiu pentru Cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Salonic, Premiul Gopo pentru cea mai bună actriţă din România (2012), şi trofeul Boccalino, oferit de criticii elveţieni de la Festivalul de Film de la Locarno (2012).

Ana Ularu a fost selecţionată în programul Shooting Stars, la Festivalul de Film de la Berlin, program care îi reuneşte şi promovează pe cei mai buni zece tineri actori europeni.

Au urmat roluri principale în producţii internaţionale mult aşteptate de public, inclusiv în serialul Familia Borgia, difuzat de HBO, producţia Showtime avându-l cap de afiş pe Jeremy Irons.

Din filmografia Anei mai amintim Turkey Girl, un scurtmetraj realizat de Cristian Mungiu şi inclus în proiectul internaţional Lost and Found, şi Youth Without Youth (regia: Francis Ford Coppola).

Ana Ularu şi Istvan Teglas în spectacolul În parc

În toamna aceasta Ana a putut fi urmărită pe marile ecrane în Serena, în regia câştigătoarei de Oscar, Susanne Bier, unde joacă alături de Bradley Cooper şi Jennifer Lawrence.

Istvan Teglas a absolvit în 2004 Universitatea de Artă Teatrală, secţia Actorie, la Târgu Mureş. Este actor şi dansator. Primul rol l-a jucat în clasa a doua, la un bal mascat. Era rolul unui lup.

Cele mai importante spectacole ale sale sunt: Evantaiul, de Carlo Goldoni, regia: Csaba Kiss – Teatrul Studio, Budapesta, Paraziţii, de Marius von Mayenburg, regia: Sorin Militaru – Teatrul 74, Târgu-Mureş,

Bal, spectacol de teatru dans, regia: Yvette Bozsik (Ungaria) – Teatrul Naţional de Operetă, Bucureşti, O vară fierbinte pe Iza, regia: Mihai Măniuţiu, coregrafia: Vava Ştefănescu – Teatrul Naţional, Cluj Napoca,

Logodna, spectacol experimental, regia: Anca Mihuţ, Opera Naţională, Bucureşti, Urban Kiss, spectacol de teatru-dans, regia şi coregrafia: Răzvan Mazilu, Teatrul Naţional de Operetă, Corp şi anti-Corp, spectacol de mişcare, regia şi coregrafia: Andreea Novac

Radu Iacoban a absolvit UNATC în 2005, secţia Arta actorului. Angajat la Teatrul Mic, este o prezenţă constantă atât în teatrul de stat, cât şi în producţii underground.

În film, Radu a colaborat, printre alţii, cu Sharon Stone şi Andy Garcia în What about love?, a jucat în Zero Theorem, al lui Terry Gilliam şi a deţinut unul dintre rolurile principale în Amintiri din epoca de aur, segmentul Vânzătorii de aer, în regia lui Cristian Mungiu.

Radu Iacoban a regizat patru spectacole de teatru. Cele mai recente sunt Carpathian Garden, care este totodată şi primul text scris de el, şi În parc, de la Godot Café-Teatru. Prima piesă regizată a fost (Cu)cuienfrunte, foarte premiată la festivaluri de teatru, urmată de Asta-i tinereţea noastră. BOX FM – se joacă tot la Godot Cafe-Teatru – este cel de-al treilea text al său. Pe Radu Iacoban îl mai puteţi vedea jucând în Derapaje, un one-man show regizat de Iris Spiridon, după un text de Neil LaBute.

Motke Hoţul, în premieră la Teatrul Evreiesc de Stat

Motke Hoţul, la Teatrul Evreiesc de Stat

O minune mare s-a întâmplat aici…, vom spune cu toţii, actorii şi prietenii Teatrului Evreiesc de Stat, când vom aprinde împreună cu spectatorii noştri cea de-a şaptea lumânare de HANUCA şi ne vom bucura de câteva dulciuri tradiţionale, stropite din belşug cu vin”.

Actorii Teatrului Evreiesc de Stat: Veaceslav Grosu, Geni Brenda, Leonie Waldman Eliad, Andrei Finţi, Lucia Maier, Alexandra Fasolă / Anka Levana, Monia Pricopi, Natalie Ester, Viorica Bantaş, Cristina Cîrcei, Mihai Ciucă, Cornel Ciupercescu, Marius Călugăriţa, Dorina Păunescu, Mircea Dragoman, Nicolae Călugăriţa, Luana Stoica, Arabela Neazi, Mihai Prejban, Viorel Manole, Darius Daradici, Cătălin Stelian, împreună cu Orchestra TES condusă de Bogdan Lifşin, vor spune povestea lui Motke Hoţul, de Shalom Ash.

Motke – pasional şi seducător, hoţ, criminal, aventurier care trăieşte după propriile reguli – vrea să se smulgă din lumea pestriţă în care trăieşte, să-şi schimbe viaţa, să devină un alt om.

O coincidenţă fericită face ca premiera acestui spectacol să aibă loc în timpul Sărbătorii de Hanuca, Sărbătoarea Luminii, moment în care cu toţii căutăm scânteia de lumină din interiorul nostru.Vă aşteptăm să ne fiţi alături şi, ca să păstrăm tradiţia, pentru fiecare bilet procurat, vă oferim cu drag un bănuţ de aur (ciocolată) – HANUKAGELD”.

Regia artistică: Andrei Munteanu.

Decorul: Vladimir Turturică. Costumele: Unda Popp.

Coregrafia: Galina Bobeicu.

Premiera oficială are loc luni, 22 decembrie, la ora 19.00, la Palatul Naţional al Copiilor.

O minune mare s-a întâmplat aici… O premieră nouă!

Poveşti savuroase, pline de umor la Teatrul Naţional din Bucureşti

Idolul şi Ion Anapoda

Irina Cojar în Idolul şi Ion Anapoda

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric – el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol. Şi Ileana Olteanu, şi Irina Cojar, şi Mimi Brănescu, şi Matei Alexandru, şi Afrodita Andone. Dar cu totul extraordinară este Ileana Stana Ionescu, cea care apărea şi în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”.

Regia: Ion Cojar

Scenografie: Liliana Cenean şi Ştefan Caragiu

Cu Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu.

Stectacolul poate fi vizionat în 17 decembrie la ora 19.30, la Sala Studio.

ActOrchestra

Spectacol muzical care nu e Music Hall. Un spectacol de muzică şi pantomimă.

Nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… dacă vrem să definim genul. Este doar un joc la care se râde… serios, cu 3 actori şi încă 20 de parteneri… sau instrumente muzicale. Orchestra din această seară transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor.

O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată. Sunteţi pregătiţi pentru un maraton muzical şi teatral de o oră, unde se trece cu viteza luminii, de la Mozart la rock… şi la chansonete? Puneţi-vă centurile de rezistenţă maximă pentru starea de râs.

Producţie realizată sub auspiciile Centrului de Creaţie şi Cercetare Ion Sava în cadrul programului TNB pentru Noua Generaţie de creatori.

Regia: Horia Suru.

Costume: Alina Herescu.

Cu Petre Ancuţa, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea .

Spectacolul poate fi vizionat în 17 decembrie la ora 20.00 la Sala Mică şi în 21 decembrie, la ora 19.00, în turneu la Târgu Jiu.

Dumnezeu se îmbracă de la second-hand

Florina Cercel în Dumnezeu se îmbracă la second-hand

Povestea unui pian călător prin epoci, spusă de oameni ai zilelor noastre în dialog cu fiinţe dragi din trecut…

Frânturi de istorie personală pe fundalul unor evenimente care au marcat destine, schimbând faţa lumii…

O comedie „de-a râsu-plânsu”, în pur stil românesc şi pe acordurile muzicii lui Chopin…, scrisă de Iulian Margu.

Regia: Ion Caramitru.

Ilustraţie muzicală: Ion Caramitru.

Scenografie: Maria Miu Light design: Chris Jaeger.

Consultant muzical: Mihai Ungureanu.

Coloana sonoră a fost realizată cu sprijinul Centrului Cultural Media Radio România. Regizor muzical Florin Tudor.

Cu Lari Giorgescu, Dorin Andone, Carmen Ungureanu, Teodora Mareş, Armand Calotă, Fulvia Folosea, Eduard Adam, Florina Cercel, Ioan Andrei Ionescu, Viorel Florea, Andrei Răzvan Călin, Theodora Calotă.

Joi, 18 decembrie, la ora 19.30, la Sala Studio.

Micul infern

Ilinca Goia în Micul Infern

O comedie despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie – un elogiu al vieţii de familie.

Un text de Mircea Ştefănescu, la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul şi ironia replicilor, Micul Infern este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

Regia şi ilustraţia muzicală: Mircea Cornişteanu.

Scenografie: Clara Labancz.

În distribuţie: Ileana Stana Ionescu/ Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Sâmbătă 20 decembrie, la ora 19.30, la Sala Pictura.

Dineu cu proşti

Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele în Dineu cu proşti

Vreţi să vă distraţi, să uitaţi de griji, să vă amuzaţi, vreţi să râdeţi, şi iar să râdeţi, atunci mergeţi în curând să vedeţi această comedie savuroasă, bine construită, vie, alertă, eficace, cu o distribuţie perfectă…

O piesă de neuitat…

Dincolo de situaţiile ce provoacă râsul, de dialogurile explozive şi de mişcările comice, piesei nu-i lipseşte consistenţa psihologică…

Un spectacol pe gustul tuturor…

Titlul piesei lui Francis Veber e limpede ca „bună ziua”, dialogul nu intră în zone întunecate, scriitura e extrem de naturală. Tot respectul pentru mecanica râsului pusă-n funcţiune de Francis Veber. Piesa e o construcţie care „merge ca unsă”, gagul îşi regăseşte adevărata condiţie, apare exact în clipa în care-l aştepţi…

Francis Veber are marele talent de a scrie nişte fabule bine împănate cu lovituri de teatru. Râsul provocat de acest vodevil este imposibil de oprit.

Regizor, dramaturg şi scenarist francez, a debutat cu comedii de genul farsă în anii ’70. Fiu al unui cuplu de scriitori, în a cărui „filieră” îi regăsim pe celebrii Tristan Bernard şi Pierre-Gilles Veber (autorul filmului Fanfan La Tulipe), şi pe Catherine Veber, Francis Veber a lucrat ca jurnalist, dedicându-se apoi cu pasiune scenariilor pentru comedii. Primul succes important, filmul cunoscut şi de publicul nostru, Le Grand Blond Avec Une Chaussure Noire / Marele blond, cu Pierre Richard (1972).

A colaborat cu regizorul Edouard Molinaro, pentru L’Emmerdeur (1973) în care i-am văzut pe Jacques Brel şi Lino Ventura. Cu acelaşi succes i se joacă, în acelaşi an, Le Magnifique, cu Jean Paul Belmondo.

I se datorează marele succes al filmului La Cage Aux Folles (cu Ugo Tognazzi şi Michel Serrault), care i-a adus o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu.

Debutul lui ca regizor s-a consemnat în 1976 cu comedia-dramă Le Jouet, pentru care a scris şi scenariul. Filmul despre un băiat care îi dă tatălui său o lecţie de viaţă cumpărându-şi o jucărie-om a fost adaptat în Statele Unite sub numele The Toy.

Un alt film, Les Fugitifs, a fost de asemenea adaptat în America, dar, de această dată, Francis Veber l-a regizat el însuşi.

Veber a lucrat pe ambele ţărmuri ale Atlanticului ca scenarist şi regizor. În 1998, a avut un mare succes internaţional cu Le Diner de Cons / The Dinner Game / Dineu cu proşti. Pentru acest film, vizionat de peste nouă milioane de francezi, realizat după comedia scrisă de el în 1993, Veber a fost nominalizat la Premiul César pentru cel mai bun regizor şi a primit acest prestigios premiu pentru categoria cel mai bun scenariu. Jacques Villeret (interpretul lui François Pignon) a primit Premiul pentru cel mai bun actor, iar Daniel Prévost, Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar.

Creaţiile lui, în care cruzimea se împleteşte cu blândeţea, se bucură de un mare succes de public. Veber stăpâneşte arta de a dibui personaje simple, dar pline de contradicţii, care ne seamănă atât de bine când el le adaugă acea tuşă de candoare, de naivitate, de stângăcie, pe care le face să evolueze în situaţii dificile, creând astfel comicul de situaţie de care spectatorii nu se mai satură…

Regia: Ion Caramitru.

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu.

În distribuţie: Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Alexandru Bindea, Costina Ciuciulică, Teodora Mareş, Dorin Andone, Tomi Cristin.

Sâmbătă 20 decembrie, la ora 20.00, la Sala Studio.

Nebun din dragoste

Diana Cavallioti şi Gavril Pătru în Nebun din dragoste

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat şi nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar şi în industria de film de la Hollywood.

O poveste despre iubiri vinovate şi secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naşte în protagonişti un puternic conflict interior care devine sursă a violenţei şi iraţionalităţii pasiunilor şi acţiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste şi demonii ei, dar şi despre diferenţa uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă şi realitatea brută a faptului întâmplat”, notează Claudiu Goga, regizorul spectacolului.

Decor: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean.

Muzica: Valentin Luca.

Distribuţie: Gavril Pătru, Diana Cavallioti, Mihai Călin, Ioan Andrei Ionescu, Camelia Moise.

Sâmbătă 20 decembrie, la ora 20.00, la Sala Atelier.

Allegro, ma non troppo

Autor dramatic jucat cu mare succes pe vremea sa, Ion Minulescu (1881 – 1944) este cunoscut astăzi mai ales ca poet al Romanţelor. Teatrul său merită a fi redescoperit pentru dialogurile vii, umorul alert, naturaleţea poveştii, verva intelectuală, originalitatea scriiturii.

Iată de ce TNB doreşte să readucă în actualitate dramaturgia uitată a lui Minulescu, prezentând piesa Allegro, ma non troppo, ultima premieră din acest an.

O comedie sentimentală, cu încurcături amoroase şi suspansuri dramatice. O satiră de moravuri cu un milionar, o soţie şi un dramaturg, alături de alte personaje pitoreşti – o amantă, un samsar, o slujnică – vă va ţine, timp de o oră şi jumătate, captivaţi de farmecul şi savoarea epocii interbelice.

Apariţii neaşteptate şi răsturnări de situaţie, un ingenios melanj între teatru şi realitate, un adulter care se comite sub ochii soţului, sub masca unei piese fictive. O pledoarie pentru firescul în teatru, care trebuie să se inspire din viaţă.

Regia: Răzvan Popa.

Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu şi Maxim Corciovă.

Ilustraţie muzicală şi Regie Video: Răzvan Popa.

Distribuţie: Gavril Pătru, Marius Rizea, Eugen Cristea, Costina Ciuciulică, Aylin Cadir, Victoria Dicu, Costică Lupşa.

Spectacolul poate fi vizionat duminică 21 decembrie, la ora 20.00, la Sala Pictura.

Înainte de sărbătorile de iarnă, Teatrul Naţional din Timişoara deschide publicului său poarta către vis

Naţional timişorean prezintă concertul Disney Beauty and the Beast, muzica Alan Menken, versuri de Howard Ashman şi Tim Rice, pe un text de Linda Woolverton, în traducerea Geaninei Jinaru-Doboş.

Disney Beauty and the Beast este un titlu care nu mai are nevoie de prezentări. Această minunată poveste a Frumoasei şi a tânărului pedepsit să poarte chip de bestie a încântat generaţii întregi, copii şi adulţi deopotrivă. Pledând prin fiecare cuvânt, prin muzică şi prin dans pentru prietenie şi pentru – pur şi simplu – omenie, Frumoasa şi Bestia au demonstrat că iubirea trece dincolo de bariera celor cinci simţuri şi că încrederea este ceva ce se învaţă.

Duminică, 21 decembrie, la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Naţional, musicalul Disney Beauty and the Beast urcă pentru prima oară pe scena Teatrului Naţional într-un concert / public reading de excepţie, care marchează o nouă coproducţie între Teatrul Naţional şi Opera Naţională Română din Timişoara.

Concertul Disney Beauty and the Beast este susţinut de actori ai Teatrului Naţional, solişti, dansatori şi Corul Operei Naţionale Române, coordonaţi de o echipă „veterană” în teatrul muzical, într-o amplă desfăşurare de forţe.

Conceptul regizoral al concertului este semnat de un nume bine-cunoscut în teatrul muzical din Europa – Miklós-Gábor Kerényi, secondat de regizorul şi actorul Tamás Bori.

Conducerea muzicală aparţine dirijorului David Crescenzi (Italia). Coregrafia este semnată de Eva Duda (Ungaria), scenografia are la bază conceptul creatoarei de decoruri Turi Erzsebet şi al creatoarei de costume Rita Velich.

Rolul frumoasei Belle aparţine sopranei Cristina Vlaicu, iar Bestia este interpretată de actorul Matei Chioariu. Acestora li se alătură Alina Ilea, Victor Bucur, Alexandru Pîntea, Damian Oancea, Adrian Jivan, Iulian Iosip, Bogdan Spiridon, Loredana Borlovan, Daniela Bostan, Alina Chelba, Sabina Bijan, Diana Niţu, Fazekas Ernő, balerinii Alin Radu, Raisa Kadar, Darius Agrima, Olga Sfetcu, Andreea Farcas, Alina Mihai (Opera Naţională Română), secondaţi de elevii Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu: Eva Danciu, Sergiu Mihalic, Flora Gîrleanu-Nilas, Damaris Marian, Teodor Petraşcu, Lorand Hoca-Virag şi David Bota şi, nu în ultimul rând, de membri din corul Operei Naţionale Române din Timişoara – Beatrix Imre, Ildiko Hadar, Roxana Guţi, Diana Ardelean, Gabriela Toader, Alina Pândici, Julia Szabo, Cosmin Borlovan, Cristian Vrânceanu, Darius Divian, Gelu Dobrea, Bogdan Drulea şi Iancu Bercei.

Crăciunul altfel la Teatrul Nottara

Mircea Diaconu, Victoria Cociaş şi Alexandru Mike Gheorghiu în Scandal la Operă

Teatrul Nottara sărbătoreşte şi în acest an venirea iernii, cu trei evenimente speciale.

Crăciunul altfel – vineri, 19 decembrie a.c., la Sala Horia Lovinescu, de la ora 19.30;

Scandal la Operă (a 110-a reprezentaţie) – duminică 21 decembrie a.c., la Sala Horia Lovinescu, de la ora 19.00;

Crăciun la Nottara – luni, 22 decembrie a.c., la Sala Horia Lovinescu, de la ora 11.00.

Membrii grupului coral All’s Choir revin la Teatrul Nottara după spectacolul Click pe voci! Muzica lumii la bulevard, prezentat pe 8 noiembrie anul trecut. Crăciunul altfel este o producţie All’s Choir, care îmbină armonios muzica, dansul şi teatru şi care oferă spectatorilor ocazia să asculte refrene celebre (Hava Nagilah, Cielito Lindo, Volver, Kalinka şi Ciuleandra), precum şi colinde tradiţionale româneşti şi internaţionale. În plus, balerini profesionişti vor susţine atmosfera de basm, printr-o coregrafie extraordinară, menită să bucure deopotrivă juniori şi seniori.

Vreau ca acest spectacol să meargă direct la inima dumneavoastră, aşa cum vă simt: dornici de echilibru şi armonie. Muzica popoarelor vă va purta în călătorii la care încă visaţi sau de care vă amintiţi cu plăcere. Colindele, orchestrate original, vă vor dovedi cum reinventează artiştii povestea, an de an, tainică şi surprinzătoare. Spectacolul acesta este un cadou inedit, cu suflet, pe care puteţi să-l oferiţi celor dragi, la orice vârstă”.

Mircea Diaconu – vedetă a teatrului şi a filmului românesc

Mircea Diaconu

Pe 24 decembrie, Mircea Diaconu îşi serbează ziua de naştere. Cu acest prilej, colegii, prietenii din Teatrul Nottara îi urează sănătate, împlinirea tuturor dorinţelor, multe realizări, cu beneficii semnificative pentru cultura românească, în mandatul său de europarlamentar.

Mircea Diaconu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, în anul 1971, specializarea actorie, la clasa profesoarei Sanda Manu. A debutat pe o scenă profesionistă în 1970, la Teatrul Bulandra, în Harfa de iarbă de Truman Capote, regia: Crin Teodorescu. La un an după terminarea facultăţii, Mircea Diaconu a fost angajat în acest teatru, unde a lucrat până în anul 1982, când s-a transferat la Teatrul Nottara. Între 1990 şi 2001 a fost liber profesionist, iar din 2001, timp de un deceniu, a fost directorul Teatrului Nottara.

La Studioul Casandra, în studenţie, a jucat în: Cartofi prăjiţi cu orice de Arnold Wesker, regia Alexa Visarion (1970); Caragiale… dar nu teatru, după I.L. Caragiale, dramatizarea şi regia: Sanda Manu (1970); Diavolul alb de John Webster, regia: Sanda Manu (1970); Alexandru Lăpuşneanu de Costache Negruzzi, regia: Dan Micu (1971); A murit Tarelkin de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin, regia: Cristian Berger (1971).

De-a lungul anilor, Mircea Diaconu a lucrat şi pe alte scene ale capitalei: la Teatrul de Comedie, în Fata morgana de Dumitru Solomon, regia: Mihai Dimiu (1971); la Naţional: Noaptea regilor de William Shakespeare, regia: Andrei Şerban (1991); Ghetou de Joshua Sobol, regia: Victor Ioan Frunză (1993); la Teatrul Mundi, Teatru descompus de Matei Vişniec, regia: Cătălina Buzoianu (1990).

A avut şi o activitate didactică: asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, între 1977 şi 1978, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale; din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti.

Ca scriitor, Mircea Diaconu a avut un debut remarcabil, volumul său, Şugubina, fiind premiat de Uniunea Scriitorilor din România. Cărţile sale au fost traduse: La noi când vine iarna, volum care a apărut în germană şi rusă (1980). A mai scris eseuri profesionale, toate adunate în Scaunul de pânză al actorului (1985). Timp de doi ani, a avut rubrica Mă mir, în revista lunară Cinema.

În cei peste 45 de ani de teatru, Mircea Diaconu a jucat foarte mult pe două importante scene ale teatrului românesc: Bulandra şi Nottara. Astfel, la primul amintim spectacolele: Mincinosul de Carlo Goldoni, regia: Sanda Manu (1971); O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia: Liviu Ciulei (1972); Revizorul de N.V. Gogol, regia: Lucian Pintilie (1972); Între noi doi n-a fost decât tăcere de Lia Crişan, regia: Petre Popescu (1973); Lozul cel mic de Hector Quintero, regia: Valeriu Moisescu (1974); Elisabeta I de Paul Foster, regia: Liviu Ciulei (1974); Militarul fanfaron de Maccius Plautus, regia: Ioan Taub (1976); Răceala de Marin Sorescu, regia: Dan Micu (1977); Undeva o lumină de Doru Moţoc, regia: Valeriu Moisescu (1977); Furtuna de William Shakespeare, regia: Liviu Ciulei (1978); O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia: Liviu Ciulei (1979); Conu` Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale, regia: Dan Micu (1979); Voluptatea onoarei de Luigi Pirandello, regia: Valeriu Moisescu (1980); Mormântul călăreţului avar de Dumitru Radu Popescu, regia: Mircea Marin (1981); Barbul Văcărescu vânzătorul ţării; Occisio Gregorii de Iordache Golescu şi Samuil Vulcan, regia: Alexandru Tocilescu (1982).

La Teatrul Nottara: Pădurea de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia: Costin Marinescu (1984); Cuminţenia pământului de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984); Cum vă place de William Shakespeare, regia: Dan Micu (1985); Râs şi plâns de Ivan Radoev, regia: Petre Gheorghiu (1986); Ultimul bal de Ion Brad şi Dan Micu, regia: Dan Micu (1986); Într-o dimineaţă de Mihai Ispirescu, regia: Dan Micu (1988); Burghezul gentilom de J.B.P. Molière, regia: Alexandru Dabija (1989); Operele complete ale lui WLM ŞXPR (prescurtate) de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer, regia: Petre Bokor (2001); Castelul de Franz Kafka, regia: Tino Geirun (2003); Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt, regia: Claudiu Goga (2003); Scandal la Operă! de Ken Ludwig, regia: Petre Bokor (2006).

Încă de la începutul carierei artistice, indiferent că au fost roluri de mai mare sau mai mică întindere, Mircea Diaconu le-a dat semnificaţie şi valoare prin autenticitate şi prin forţa talentului său. Redau, aici, un mic fragment din cronica scrisă de Ileana Popovici (apărută în revista Teatrul, nr. 2/1972) la extraordinara… Scrisoare pierdută a lui Liviu Ciulei, montată la Teatrul Bulandra, în care îl interpreta pe Brânzovenescu, alături de nume mari ale teatrului românesc (Toma Caragiu, Rodica Tapalagă, Octavian Cotescu, Ştefan Bănică, Petre Gheorghiu, Fory Etterle, Aurel Cioranu şi Liviu Ciulei): “Tandemul său (n.n. Dem. Rădulescu – Farfuridi) cu foarte tânărul Mircea Diaconu, care s-a achitat exemplar de sarcina de a pune accente, nefiind nici o clipă neutru ori absent, a funcţionat perfect.

La Mircea Diaconu, construcţia personajelor nu are nimic ostentativ, epatant. Bucuria, plăcerea jocului se nasc din libertatea şi supleţea spirituală a actorului. Elementele conotative ale interpretărilor sale nu rămân disparate, izolate, ci totul se îmbină într-o structură limpede. Chiar dacă, uneori, gluma e glumă, de la un punct încolo, după ce actorul a trecut nenumărate vămi (ale sincerităţii, ale capacităţii de concentrare, ale autenticului), se ajunge la orchestrarea precisă a personajului, într-un loc rezervat creativităţii spontane, descătuşării fanteziei, acel loc în care jocul şi joaca sunt la ele acasă”.

Mircea Diaconu este şi un important actor de film. Din bogata sa filmografie, amintim: Nunta de piatră (1972), Adio, dragă Nela! (1972), Metamorfoze (film TV, 1972), Explozia (1973), Capcana (1974), Actorul și sălbaticii (1975), Filip cel Bun (1975), Cuibul salamandrelor (1976), Mere roşii (1976), Împuşcături sub clar de lună (1977), Profetul, aurul şi ardelenii (1978), Din nou împreună (1978), Audienţa (1979), Bietul Ioanide (1979), Înainte de tăcere (1979), Vacanţă tragică (1979), Artista, dolarii şi ardelenii (1980), Casa dintre câmpuri (1980), Pruncul, petrolul şi ardelenii (1981), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Semnul şarpelui (1981), O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982), Aşteptând un tren (1982), Sfârşitul nopţii (1982), Calculatorul mărturiseşte (1982), Secvenţe (1982), Buletin de Bucureşti (1983), Amurgul fântânilor (1983), Căruţa cu mere (1983), O lumină la etajul zece (1984), Cumpărătorul de clopote (1984), Horea (1984), Promisiuni (1985), Căsătorie cu repetiţie (1985), Zâmbet de soare (1987), Secretul armei secrete (1988), O vară cu Mara (1988), Întâmplări cu Alexandra (1989), Campioana (1990), Telefonul (1992), Asfalt Tango (1993), Dănilă Prepeleac (1996), Faţă în faţă (1999), Corul pompierilor (2000), Filantropica (2002), Aventurile unei zile (2004), Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii (2006), Legături bolnăvicioase (2006), Happy End (2006), Ticăloşii (2007), Tache (2008).

În această stagiune, Mircea Diaconu poate fi văzut pe scena Teatrului Nottara în: Variaţiuni enigmatice de Eric-Emmanuel Schmitt, regia: Claudiu Goga (2003); Scandal la Operă! de Ken Ludwig, regia: Petre Bokor (2006) şi Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Éric Assous, regia: Diana Lupescu (2011).

Un sincer La Mulţi Ani!

Seară de Gală la Teatrul Mic

Înaintea sărbătorilor de iarnă, Teatrul Mic are propria sărbătoare. Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 20.00, are loc Seara de Gală Teatrul Mic.50, care va celebra cei 50 de ani de existenţă ai acestui teatru.

Pentru invitaţi a fost pregătit un program în care trecutul şi prezentul se vor îmbina pentru a stârni nu doar emoţie, ci şi bucuria de a face parte din familia Teatrului Mic. Spectacolul va începe din stradă; clădirile fantomatice vor fi canavaua unor proiecţii şi a unui concept de light design care le va aduce la viaţă. Spiritul vechiului Sărindar îi va însoţi pe cei care sunt aşteptaţi pe covorul roşu la Teatrul Mic.

În sala de spectacol, Mihai Dinvale, alături de reprezentanţi oficiali din partea Primăriei Generale, vor deschide seara jubiliară.

Pentru a ilustra cât mai fidel istoria de 50 de ani a Teatrului Mic, va fi proiectat în premieră un documentar realizat special pentru acest eveniment de Televiziunea Română, care conţine mărturii filmate ale spectacolelor păstrate în Arhiva TVR.

Ultimul act al spectacolului aniversar este unul muzical: un recital susţinut de Nicu Alifantis, alături de trupa sa – un cadou de suflet din partea unui artist al cărui destin profesional s-a pliat în repetate rânduri pe cel al Teatrul Mic.

Iar la final, e rândul amintirilor, al emoţiilor, al bucuriei de a sta împreună pentru a ciocni o cupă de şampanie în cinstea teatrului care ne-a adus laolaltă.

Gala Teatrul Mic.50 este modul de a marca nu doar o vârstă rotundă, ci o perioadă în care Teatrul Mic a intrat în istorie; un semn de reverenţă în faţa unui trecut frumos şi promisiunea unui prezent pe măsură.

Moş Crăciun, Prinţesele – Spion şi personaje fantastice, la Teatrul Gong din Sibiu

Prinţesele-spion, la Teatrul Gong. Foto Paul Băilă

Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong prezintă în acest final de săptămână ultimele trei reprezentaţii din acest an.

Seria spectacolelor din acest final de săptămână este deschisă sâmbătă, 20 decembrie, ora 18.00, de Prinţesele – Spion. Povestea din spectacolul regizat de Robert Bălan, după un text original de Elena Vlădăreanu, este una contemporană, autorii încercând să explice o problemă frecvent întâlnită în oraşele din România – distrugerea parcurilor şi a spaţiului verde – pe înţelesul unor copii. Spectacolul este o modalitate performativă pentru activarea conştiinţei civice a copiilor în domeniul ecologic. Producţia afirmă dreptul parcului de a exista şi dreptul copiilor la spaţiul verde. Cu o folosire neaşteptată a spaţiului de joc, cu muzică ritmată şi personaje fantastice pe care copiii le vor îndrăgi, Prinţesele – Spion îi va ajuta pe cei mici să înţeleagă cât de important este un copac şi, totodată, să creadă în puterea lor de a schimba lucrurile.

Duminică, 21 septembrie, de la ora 11.00, Mihaela Grigoraş şi Monica Baldea vor urca pe scenă pentru a prezenta un spectacol muzical inspirat din fabulele scriitorului francez Jean de la Fontaine. Greierele aproape faimos este o producţie cu marionete şi actori la vedere ce îi va încânta pe cei mai mici prin aventura muzicală a unui greier ce îşi împlineşte visul de a cânta, prin muncă şi perseverenţă.

Moş Crăciun va pleca spre copiii din toată lumea pornind de pe scena Teatrului Gong din Sibiu, duminică, 21 decembrie, de la ora 18.00. Marian Râlea prezintă la Sibiu spectacolul Darul lui Moş Crăciun. Decembrie este o lună magică, plină de poveşti cu personaje fabuloase, care an de an, reiterează tradiţiile legate de un eveniment esenţial în civilizaţia omenirii: Crăciunul, sărbătoarea începutului, a Naşterii, a copilăriei şi, prin urmare, a bucuriei. Spectacolul surprinde atmosfera de sărbătoare a lunii decembrie şi cuprinde poveştile Darul Sfântului Nicolae, Povestea Brăduţului, Povestea Naşterii Pruncului Iisus. În ajunul sărbătorii Naşterii lui Iisus, Magicianul Marian Râlea şi actorii sibieni vă invită să staţi împreună, copii mari şi copii mici, la gura sobei şi să depănaţi poveşti de Crăciun.

Stagiunea 2014 / 2015 marchează 65 de ani de la înfiinţarea teatrului ca instituţie profesionistă de spectacole în data de 21 decembrie 1949. Acest sezon de spectacole se va redeschide pe data de 10 ianuarie 2015. „Încheiem acest an cu un sentiment de bucurie pentru că am finalizat cu bine toate proiectele propuse”, a declarat Adrian Tibu, managerul Teatrului pentru copii şi tineret din Sibiu.

Teatrul Toma Caragiu

Central Park West

Nadiana Sălăgean, Ada Simionica, Dragoş Câmpan şi Andi Vasluianu în Central Park West

În 1995, piesa a fost nominalizata la Premiul Outer Critics Circle pentru Outstanding Off-Broadway Play.

Central Park West spune, în maniera extrem de comică a lui Woody Allen, povestea unei psihiatre care tocmai a descoperit că cea mai bună prietenă a ei are o aventura cu soţul ei. Ea îşi invită prietena pentru o confruntare, dar, între timp, descoperă că soţul este îndrăgostit de fapt de o studentă.

Central Park West oferă o oră de amuzament constant.

„O cascadă de râs”, afirma Newsday.

„Mai uşor decât aerul, o diversiune elegantă”, nota The New York Times.

Regia: Liviu Lucaci.

Scenografia: Rodica Ştirbu.

Cu: Nadiana Sălăgean (Phyllis Riggs), Ada Simionica (Carol), Dragoş Câmpan (Howard), Andi Vasluianu (Sam Riggs), Diana Roman (Juliet Powell).

Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 18.30.

Premiaţii Vlad Mugur IV la Teatrul Maghiar din Cluj

Carmencita Brojboiu

După întâlnirile cu Silviu Purcărete, Vasile Şirli, Andrei Şerban şi Robert Woodruff, la cea de a patra ediţie a Întâlnirilor, invitatul serii a fost Carmencita Brojboiu, scenografa distinsă cu Premiul Vlad Mugur. Dialogul a avut loc marţi, 16 decembrie, după spectacolul Brad de Crăciun la familia Ivanov de A. I. Vvedenski, regia: András Urbán. Gazda evenimentului a fost András Visky, directorul artistic al Teatrul Maghiar de Stat Cluj.

Nimeni nu confruntă cutia neagră a scenei goale cu sufletul atât de deschis precum Carmencita Brojboiu, pentru care decorurile şi costumele spectacolelor reprezintă scenografie în sensul cel mai profund al cuvântului, adică: scriere scenică. Cum altfel ar putea să ajungă la forme atât de pure, ca în cazul covorului din Vinerea lungă, un covor ce evocă pielea umană, acoperită cu un scris necunoscut? De asemenea, cine ar putea uita scenografia spectacolului Leonce şi Lena, care învie spaţiul amneziei radicale cu ajutorul luminii: tot ce a fost vreodată atins de mâna omului poartă o istorie ascunsă, pregătită să ni se dezvăluie, odată introdusă în soluţia de developare a poeziei.

A lucra împreună cu Carmencita este într-adevăr o experienţă nesubstituibilă a căutării comune: ea este o parteneră loială care te însoţeşte până la găsirea ultimului detaliu, pentru că un spectacol teatral nu poate fi important decât ca o unitatea comună, nu numai a creatorilor, ci şi a spectatorilor care întregesc reprezentaţia”, scria András Visky.

Ofertă surpriză de Crăciun!

Logodnicii din provincie, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj

Teatrul Maghiar de Stat Cluj le-a pregătit spectatorilor săi, în perioada 15-23 decembrie, o ofertă specială. Preţul pachetului de bilete este de 30 lei, respectiv 20 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. Promoţia este valabilă pentru spectacolele: Logodnicii din provincie de Georges Feydeau & M. Desvallières, regia: Alexandru Dabija (16 ianuarie); Serena in X-tremis de Stephanie Robinson & Theodore Shank, regia: István Albu (23 ianuarie) şi Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, regia: Gábor Tompa (24 ianuarie).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.