Dacia: De la infern, în paradis

Dacia este una dintre poveştile de succes şi un simbol pentru reuşita privatizărilor din România, se arată într-un articol publicat de agenţia Bloomberg sub titlul “Dacia prosperă, iar maşinile low-cost revitalizează Romania”, care îi citează frecvent pe şefii companiei cerând sindicatelor să nu aiba revendicări salariale mari la negocierile din noiembrie şi sugerând încă o dată guvernului să construiască autostrada Piteşti-Sibiu.

„Este ca şi cand am ajuns din infern în paradis”, spune pentru Bloomberg Viorel Oprea, unul dintre lucrătorii de la întreţinere de la uzinele Dacia de la Mioveni, care, la 52 de ani, a prins perioada comunistă a fabricii.

Fabrica este strălucitoare, are aer condiţionat vara şi suficientă căldura în timpul iernii pentru ca muncitorii să poarte tricouri şi în cele mai friguroase zile. “Atunci lucram în frig, în mizerie, praf şi noroi. Acum este ca într-o farmacie”, spune Oprea.

Schimbarea de regim a permis creşterea productivităţii, după ce Renalut a cumpărat Dacia, în 1999, şi a început să producă cele mai ieftine maşini din Europa. Fabrica lucrează la 95% din capacitate, producând în 2013 343.000 de automobile. Înainte de 1989, fabrica, situată la poalele unor dealuri impădurite, pe malurile Argeşelului, la 130 de Bucureşti – angaja de două ori mai mulţi muncitori şi producea mai putin de o treime.

“Românii aveau o părere echivocă despre Dacia. Erau mândri să aibă un contructor naţional, dar le era ruşine cu nişte maşini atât de proaste. Acum mândria este mult mai mare”, spune Bernard Julien, economist la think tank-ul Gerpisa, citat de Bloomberg.

Trabant, Skoda

De când au căzut regimurile comuniste în Europa de Est, în urmă cu 25 de ani – culminând cu execuţia lui Nicolae Ceauşescu, în ziua de Crăciun din 1989 – Europa de Est a trecut de la o mulţime de constructori auto autohtoni la dispariţia lor. Dar industria aceasta nu a fost niciodată mai puternică, deoarece consumatorii s-au orientat către autovehiculele ieftine, precum cele produse la Mioveni.

În timp ce Trabanturile, Wartburgurile, Polski Fiaturile şi Polonezurile au dispărut, regiunea produce maşini mai multe şi mai de calitate ca niciodată. Ca parte a Volkswagen, constructorul ceh Skoda a beneficiat de o investiţie de 3,8 miliarde de euro. Renault a investit circa 2,2 miliarde de euro la Dacia. AvtoVAZ, constructorul Lada, cel mai mare producător din Rusia, se aşteaptă să revină pe profit în 2015, sub conducerea constructorului francez şi a partenerilor săi japonezi de la Nissan Motor Co.

Cu Toyota Motor Corp., PSA Peugeot Citroen şi Hyundai Motor Co. care produc maşini sub mărcile lor în Cehia şi Slovacia, aceste două state au ajuns să producă împreună mai mult decât Italia. Industria care cândva se zbătea să facă faţă cererii locale a devenit acum un exportator de top în ţările est-europene, potrivit McKinsey Global Institute.

Sala trofeelor

Însă Dacia are în faţă un drum dificil, cu tensiuni în creştere dincolo de graniţa cu Ucraina şi cu o piaţa auto din vestul Europei care îşi revine încet după cea mai mare scădere din ultimele două decenii. Mai mult, salariile mici care au stat la baza revenirii Dacia au început să crească rapid, liderii de sindicat aşteptându-se la noi majorări după negocierile de luna viitoare, arată CEO-ul Dacia România, Nicolas Maure.

“Trebuie să ne gândim la angajarea pe termen lung şi nu doar la majorări salariale pe termen scurt”, spune Maure în discuţia avută cu reporterii Bloomberg, în sala în care se află premiile şi medaliile primite din partea guvernului şi a presei. “Dacia Renault este un simbol pentru ţara, un simbol al succesului privatizării.”

Cu toate că Dacia nu este cel mai mare producător din regiune – Skoda deţine titlul – este de departe producătorul cu cea mai mare ascensiune din Europa. Vânzările din prima jumătate a anului au crescut cu 35%, la 195.069 de unităţi, potrivit European Automobile Manufecturers Association.

Este nevoie de mecanici

Dacia a fost înfiinţată în 1966, un an dupa ce Ceauşescu a ajuns la putere, cu scopul de a produce maşini accesibile pentru oamenii de rând. Pentru că a fost gândită ca un simbol al puterii industriale a regimului naţionalist al lui Ceauşescu, fabrica a fost numită după vechii daci.

Primul model produs a fost 1.100, un sedan cu patrru uşi construit pe platforma lui Renault 8. În 1969, Dacia lansează modelul 1.300, o versiune a Renault 12. Mai aerodinamică decât predecesoarea sa, Dacia 1.300 a fost timp de decenii eroul principal al drumurilor pline de gropi din România.

Deşi Dacia a produs circa două milioane de unităţi din modelul 1.300 până în 2004, a cumpăra o asemenea maşină în perioada comunistă implica pile şi o aşteptare de ani de zile. Maşinile erau recunoscute ce fiind atât de nefiabile, încât se spunea că toţi românii au ajuns să fie mecanici.

Cu portbagajul plin de piese

“Portbagajul era plin cu piese de schimb şi mi-am dat seama că am nevoie de fiecare dintre ele”, spune Costică Neagu, 61 de ani, fost angajat la Dacia, care a primit o maşină de la socrul sau. “Nu puteai conduce 50 de kilometri fără să trebuiască să schimbi ceva sau să răceşti motorul.”

Schimbarea de la Dacia s-a datorat în mare parte strategiei de a cosntrui o maşina ultraieftină. Când a sosit constructorul francez, compania românească se lupta să se menţină pe linia de plutire, cu un echipament depăşit. CEO-ul Louis Schweitzer s-a gândit să folosească fabrica pentru a produce o maşină care să se vândă cu doar 5.000 de euro şi să satisfacă cererea din ţaările din Estul Europei.

Cu toate că Renault nu şi-a atins obiectivul – prima Dacia low-cost, Logan, lansată în 2004 având un preţ de pornire de 6.400 de euro – a fost un succes total. Din septembrie până în decembrie 2004, Dacia a vândut 40.000 de Loganuri. În 2005 a vândut de aproape patru ori mai mult.

Renault a remarcat că multe asemenea maşini ajungeau în Vest, chiar dacă nu erau vândute direct acolo. În 2005, compania a introdus această marcă pe întreg continentul şi vânzările au crescut cu 10% în fiecare an care a trecut de atunci.

Fabrica din Maroc

Astăzi, cel mai ieftin Logan porneşte de la 7.700 de euro, iar vânzarile s-au extins la cinci modele principale, inclusiv la un hatchback numit Sandero şi la un SUV mic, Duster. În 2012, Renault a început să producă automobile Dacia şi în Maroc.

În primele şase luni din 2014, compania a vândut 571.846 maşini low cost. Compania spune că acesta este motivul creşterii profitului, dar nu a oferit alte detalii.

“Fără acest program ar fi pierdut bani”, spune Philippe Houchois, analist la UBS AG.

Scurgeri de la baterie

Pentru a menţine la un nivel redus preţul unui Logan, Renault a lucrat din greu la controlul costurilor. Pentru ultimul model de Logan, lansat în 2012, compania a redus cu 15% preţul scaunelor, limitând numărul componentelor. Preţul unei mici tăviţe care stă sub baterie, pentru a aduna eventualele scurgeri, a fost redus cu 30%, la doar 90 de eurocenti.

“Principalul nostru concurent este piaţa second-hand a vehiculelor cu o vechime de doi-trei ani”, spune Arnaud Deboeuf, director al programului low-cost al Renault. “Căutăm în mod constant să reducem costurile, inclusiv la compnentele de doar un euro.”

Mai greu este însă să se menţină şi salariile la un nivel redus. Salariul mediu lunar – incluzând transportul gratuit, mesele şi bonusurile – este de 4.228 de lei, adica 950 de euro. Cei 17.000 de muncitori de la Dacia sunt printre cel mai bine plătiţi din România. Compania arată că salariile au crescut cu 170% începând din 2008, în timp ce inflaţia în aceeaşi perioadă a fost de 30%.

“Toata lumea vrea să lucreze la Dacia”, spune Simona Toma, 45 de ani, care a început să lucreze aici în 1987 şi acum conduce 28 de angajaţi de la linia de asamblare a motoarelor. Şi soţul, şi fiul ei lucrează la Dacia.

“Este ca un model: dacă mama lucreaza aici, atunci şi eu o să lucrez aici”, spune Toma.

Salarii: Sindicatul să fie “rezonabil”, fără revendicari “nerealiste”

Creşterea salariilor a dus la tensiuni între management şi Sindicatul Autoturisme Dacia, care îi reprezintă pe muncitori. În martie 2008, angajaţii au cerut o mărire de 50% şi au intrat în greva. Conducerea a considerat “nerealiste” revendicările sindicatului şi au cerut judecătorilor să declare greva ilegală. După 20 zile de grevă, cele două părţi au ajuns la un acord pentru o creştere cu 28%. Cum în noiembrie anul acesta urmează o nouă rundă de negocieri, CEO-ul Maure avertizează sindicatul să fie mai “rezonabil”.

Relaţia cu sindicatul rămâne foarte tensionată

“Încercăm să menţinem competitivitatea în România. Relaţia noastră cu sindicatul rămâne foarte tensionată”, spune Maure.

Relocarea fabricii de la Mioveni “este o ameninţare permanentă”, spune Ion Iordache, un lider sindical, care lucrează la Dacia din 1975. “Conducerea încearcă să aducă asta în discuţie pentru a pune presiune pe noi.”

Guvernul recunoaşte contribuţia Dacia la dezvoltarea ţării. Venitul de 4,5 miliarde de euro al companiei reprezintă 2,9% din PIB-ul pe 2013 şi, dacă se adaugă şi furnizorii Dacia, compania oferă 200.000 de locuri de muncă, estimează Ministerul Economiei.

Autostrada Piteşti-Sibiu

Guvernul a oferit companiei Renault reduceri de taxe şi alte beneficii, în valoare de 200 de milioane de euro şi a exceptat Dacia şi alţi mari producători de la aplicarea politicii certificatelor verzi.

Acum se ia în calcul construirea unei autostrăzi de 120 de kilometri care să taie Carpaţii, pentru care Dacia a făcut mult lobby, deoarece ar putea duce la reducerea cu 20-30 de euro a preţului fiecărei maşini.

“Dacia este o companie pe care trebuie să o ajutăm. Este un succes major care ilustrează trecerea de la un management neperformat la un stil capitalist mult mai eficient”, spune ministrul Economiei, Constantin Niţă, citat de Bloomberg.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.