Dan Hăulică a plecat spre veșnicia artei

S-a stins, la 82 de ani, unul dintre marii intelectuali ai României. Eseist literar, critic de artă, preşedinte şi apoi preşedinte de onoare al AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă) din 1981, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, membru corespondent al Academiei Române din 1993, preşedinte al organizaţiei CAMERA (Consiliul Audiovizual Mondial pentru Editarea şi Cercetarea Artei), membru fondator al Academiei Latinităţii, membru titular al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere, membru titular al Societăţii Europene pentru Cultură, membru al Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice, Dan Hăulică a fost înainte de toate o conştiinţă şi un promotor al culturii în general şi al celei româneşti în principal.

Se născuse în 7 februarie 1932, la Iaşi. După studii liceale în oraşul natal au urmat cursuri de Istoria Artei la Bucureşti. A fost conferenţiar, apoi profesor la Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Şi, desigur, mulţi dintre noi îşi amintesc de minunata revistă ”Secolul 20”, unică în peisajul de atunci al culturii autohtone, una dintre puţinele ferestre deschise spre cultura occidentală contemporană.

Afirmarea lui Dan Hăulică în peisajul intelectual contemporan, după debutul din „Iaşul literar” (1953), s-a făcut odată cu volumul de studii şi eseuri Critică şi cultură, apărut în 1967, în care îşi propunea să răstoarne prejudecata conform căreia critica este „ruda săracă” a culturii; dimpotrivă, susţinea el, folosind o sintagmă a lui André Malraux, critica este un fir al Ariadnei, ghidul indispensabil care călăuzeşte paşii prin coridoarele şi sălile „muzeului imaginar” al artei universale. I se vor adăuga în timp numeroase alte volume, dintre care amintim Brâncuşi ou l’Anonymat du genie, Bucureşti, 1967, Geografii spirituale, Bucureşti, 1973, care deschidea pentru prima dată la noi ample perspective asupra a ceea ce avea să poarte denumirea de postmodernism.Cartea este structurată ca un complex memorial de călătorie, în care peisajul, de la albastrul intens al apelor Mediteranei la statuile Romei şi palatele Parisului, este prilej de savuroase şi savante călătorii spirituale prin cultura europeană şi universală. Li se adaugă Nostalgia sintezei, Bucureşti, 1984, Dimensiuni ale artei moderne, Bucureşti, 1992.

A semnat, de asemenea, monografii consacrate marilor artişti ai lumii sau artiştilor români, ca ”Peintres roumains” (I-II, 1963-1965), ”Picasso — Celebration du centenaire d’une naissance” (1982). Nu pot fi omise nici scenariile unor filme despre Ştefan Luchian, Henri Catargi, Viorel Mărginean.

A coordonat manifestări importante pe plan internaţional, cum ar fi Centenarele Picasso, Miro, Tristan Tzara, Conferinţa Internaţională care a avut loc la Paris, la sediul UNESCO, în 1998, pe o temă complexă, Sud-Estul european, răscruce de civilizaţii.

Dan Hăulică rămâne în memorie şi pentru activitatea sa de disidenţă. În aprilie 1989 a semnat, alături de alte şase personalităţi (Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Octavian Paler, Mihail Şora, Al. Paleologu şi Andrei Pleşu), o scrisoare colectivă adresată Uniunii Scriitorilor, prin care se protesta faţă de măsurile luate împotriva lui Mircea Dinescu, exclus din redacţia „României Literare”.

A fost distins de-a lungul anilor cu numeroase premii: Premiul pentru critică de artă (1966), Premiul criticii al Uniunii Scriitorilor (1974, 1984), Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul pentru calitatea comentariilor la filmele de artă (1975), Premiul ”Camera” (Londra, 1978); medalia de aur ”Tre Oci” (Veneţia, 1982) ş.a.

Verbul său înaripat, cu construcţii baroce cel mai adesea, cu complexe referiri la cultura universală şi profunde analize ale creaţiilor din toate timpurile, dar mai ales din contemporaneitate, subjugau auditoriul. Avea claritatea şi simţul valorii, al echilibrului, care făceau din el un clasic al contemporaneităţii. Pentru el, ca pentru orice mare clasic, ”Arta este un factor de fericire în sensul de creştere a libertăţii interioare. Ea ascultă de Dumnezeu şi de sămânţa de lumină care este pusă în noi, dincolo de preceptele şi de interdicţiile pe care se căznesc să le elaboreze anumite persoane care se ocupă de artă”.

Preţuirea lui pentru creaţia românească se revarsă din eseurile despre Mihai Eminescu, în a cărui operă ”Ne putem regăsi, peste aventurile neînsemnate, de ordin circumstanţial. Este un totdeauna al fiinţei româneşti şi al apetitului trăirii. Slavici are o însemnare – Eminescu se considera ca şi cum ar fi trăit indefinit şi veşnic. Nu era vorba de orgoliul fiinţei individuale, dar era vorba de trăire a unei imanenţe istorice, care este o zestre extraordinară, o bogăţie sufletească, nu numai a insului, dar pe care ne-o transmite Eminescu tuturor”.

Gândurile depre valoarea culturii româneşti se regăsesc în scrierile despre Bâncuşi, cel care ”tindea la un fel de sâmbure absolut de lumină prin verticalitatea formelor de păsări care aspiră spre înalt. Asuma o asemenea sfidare, suscitând miezuri de experienţă din străfunduri milenare”.

Dan Hăulică era convins că ”Dumnezeu a pus harul creaţiei în fiecare dintre noi, în fiecare din naţiunile şi seminţiile lumii, dar totul este să ştim să nu dispreţuim această bogăţie, de care cîteodată nici nu suntem demni. Eu cred într-o datorie a noastră faţă de prezentul creaţiei, cred că artistul trebuie să gîndească în raport nu cu un viitor indefinit, ci în raport cu aşteptări imperioase ale prezentului. El se adresează unor contemporani pe care trebuie să-i conducă nu spre sine, dar spre un ideal de exigentă comuniune. Artistul este un purtător de ideal, un redemptor”.

Dan Hăulică a fost un aristocrat al spiritului. Verva sa în citirea şi împărtăşirea artei, la fel de vie şi la 80 de ani ca şi la 30, transforma fiecare vernisaj la care participa, fiecare alocuţiune publică într-un regal. Fără el, fără vocea acestui neasemuit critic şi, mai ales, om de cultură, rămânem mai săraci.

Drum bun, Maestre Dan Hăulică!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.