Dansul este pentru Baryshnikov iubire, dialogul cu spaţiul şi timpul

Apoteoza teatrului absurd, cu Baryshnikov, Dafoe şi Bob Wilson

Aplauze furtunoase pentru reîntoarcerea legendarului balerin Mikhail Baryshnikov, la Festivalul de la Spoleto, după succesului său colosal de anul trecut cu “In Paris”, după o nuvelă de Ivan Bunin, laureatul “Nobel pentru literatură” în 1933. La această ediţie, steaua mondială a baletului, Baryshnikov, a apărut alături de genialul actor Willem Dafoe, în “Bătrâna Doamnă”, în regia unui alt mit, regizorul Bob Wilson. O operă absurdă, scrisă în jurul anilor ’30 de Daniil Harms, născut la Sankt Petersburg în 1905, persecutat de regimul stalinist, găsindu-şi moartea la 36 de ani, membru al Grupului futurist “Oberiu”, scriitor al avangardei ruse. După gulag a fost închis într-un spital psihiatric din Leningrad, asediat de nazişti, şi a murit la Novosibirsk.

Poezia dansului în expoziţia Dance This Way, de la Veneţia

“Bătrâna Doamnă” este un fel de roman poliţist în care un bărbat întâlneşte o femeie în curtea casei sale. Bătrâna Doamnă, în picioare, are în mână un orologiu de perete. Scriitorul, trecând pe lângă ea, se opreşte şi o întreabă cât este ceasul. Iar bătrâna îi răspunde: “priveşte tu”. Acesta replică: ”nu are ace”. Bătrâna priveşte orologiul şi spune: “Este ora 3”. Aşa începe spectacolul. La puţin timp după aceea protagonistul o găseşte pe femeie stând în sufrageria sa, pe un fotoliu, moartă. Cine a ucis-o? Singura şi unica soluţie este aceea de a scăpa de cadavru.

Mikhail Baryshnikov şi Liza Minnelli pe Broadway

Baryshnikov, o legendă a baletului

Doi bărbaţi, cu ochii încercuiţi de negru. Intră în scenă geniul lui Wilson, care captează atenţia publicului. Personajele îşi încep dialogul, porţile şi ferestrele întredeschise se mişcă. O scenografie compusă din obiecte de design care par sculpturi, cu un pat “spaţial” în centru. Magistrale şi jocurile de lumini. Fascicule verzi, roşii, albe şi albastre luminează actorii şi elementele scenice într-un mod imprevizibil, ba chiar le acoperă. Un adevărat concert cromatic. Momentele soft alternează cu cele romantice, cele crude cu cele neliniştitoare. După aproape două ore de spectacol, cei doi protagonişti par să se întoarcă la punctul de la început. Bătrâna Doamnă are încă în mână un orologiu fără ace, dar ştie perfect ce oră este: trei fără un sfert. Muzica îi aparţine lui Hal Willner, costumele lui Jacques Reynaud. Şi nu în ultimul rând, un proiect semnat Baryshnikov.

Secvenţă din The Old Woman

Legenda baletului Mikhail Baryshnikov s-a născut la Riga, în 1948, şi a început să studieze dansul la 9 ani. De adolescent s-a transferat la Leningrad şi a urmat cursurile Şcolii de Coregrafie “Vaganova”, devenind o stea a “Baletului Kirov” în 1969. În 1974, părăseşte Uniunea Sovietică, pentru a dansa la “New York City Ballet”, unde a lucrat alături de George Balanchine şi Jerome Robbins. A fost timp de 10 ani directorul artistic al “American Ballet Theatre”, formând o nouă generaţie de balerini şi coregrafi. Baryshnikov a sondat toate limitele dansului, atât pe Broadway, cât şi la Hollywood, alături de Lisa Minelli, cu care a şi realizat un spectacol pentru Premiile “Emmy”, dar şi “Baryshnikov on Broadway”.

Baryshnikov şi Dafoe pe scena de la Spoleto

Între 1990 şi 2002, este director şi dansator la “White Oak Dance Project”, unde se naşte dorinţa sa de a fi o forţă importantă în realizarea producţiilor de artă, contribuind la dezvoltarea repertoriului şi vizibilităţii dansului modern american. În 2005, inaugurează “Baryshnikov Arts Center”, un spaţiu creativ pentru artiştii locali şi internaţionali, în care aceştia îşi prezintă compoziţiile. Situat în cartierul Hell’s Kitchen din Manhattan, această instituţie cuprinde patru săli pentru repetiţii, o sală de 150 de locuri şi “Jerome Robbins Theater”, de 238 de locuri, cu peste 20.000 de spectatori pe an, lăsându-i pe cei 500 de tineri dansatori să creeze.

Baryshnikov, Isabella Rossellini şi Lionel Richie în Nopţi albe la Leningrad

Între multele premii atribuite lui Baryshnikov să amintim doar “Kennedy Center Honors”, “National Medal of Honor”, “Commonwealth Award”, “Chubb Fellowship”, “Jerome Robbins Award”, în 2012, “Vilcek Award” şi “David Di Donatello”. A fost distins de statul francez cu “Legiunea de Onoare”.

Baryshnikov şi Sarah Jessica Parker în Sex and the City

Dar Baryshnikov este şi un talentat actor, lăsând în urma sa roluri memorabile, precum cele din “Nopţi albe la Leningrad”, cu Isabella Rossellini, Helen Mirren şi Lionel Richie, pelicula fiind premiată cu un “Oscar” şi cu un “Golden Globe”, “The Turning Point” (1977), alături de Shirley MacLaine, Anne Bancroft, peliculă de asemenea distinsă cu patru nominalizări la Globul de Aur şi la “Oscar”. Adorabil şi în rolul sculptorului rus Aleksandr Petrovsky din serialul “Totul despre sex”, unde îi dă replica Sarah Jessica Parker.

Baryshnikov şi expoziţia sa

Maestrul teatrului de avangardă Robert Wilson s-a reîntors la Spoleto cu ultimul său spectacol teatral, ovaţionat de către public. Cu reminiscenţe din Beckett şi Ionesco, spectacolul “Bătrâna Doamnă” este de fapt povestea unui scriitor chinuit care nu reuşeşte să se găsească pe sine însuşi. “New York Times” îl definea pe Wilson “ca o piatră milenară a teatrului experimental mondial”. În capodoperele sale el se serveşte de diverse tehnici artistice, integrând dansul, pictura, lumina, designul, sculptura, muzica şi dramaturgia. A fost distins cu premii internaţionale, printre care “Premiul Pulitzer”, două premii “Guggenheim Fellowship” (1971, 1980), “Leul de Aur” la Bienala de la Veneţia 1993, Premiul “Dorothy and Lillian Gish” pentru întreaga carieră, “Premiul Europa” la Taormina în 1997. A fost numit membru al Academiei de Arte şi Litere şi Comandor al Artelor şi Literelor… A lucrat în colaborare cu scriitori de talie mondială, precum Susan Sontag, Lou Reed, Heiner Müller, Jessye Norman, David Byrne, Tom Waits şi Rufus Wainwright. Este cunoscut şi apreciat pentru stilul său inconfundabil. A semnat capodopere precum “Flautul fermecat”, ciclul wagnerian, “Madama Butterfly”, “Dreamplay”, “Peer Gynt”, “Opera de trei parale”…

“Acum dansez cu aparatul de fotografiat”

Baryshnikov fixează pe peliculă emoţiile dansului

Când fotografiază Baryshikov dansează, se apleacă, se învârte, încearcă să anticipeze mişcarea

Baryshnikov este îndrăgostit acum nu numai de dans, dar şi de emoţiile în imagini.

Expoziţia de acum “Dance This Way”, în care expune 34 de fotografii, revoluţionând acest domeniu, este centrată pe balet. Ani de zile s-a dedicat în expoziţiile sale peisajelor şi portretelor, iar de această dată este balerinul care vede lumea dansului prin lentila aparatului de fotografiat. Şi-a dorit să traducă emoţiile dansului nu prin imagini reci, ci vibrante, într-o explozie de culori. Tocmai în acest oraş pe care îl iubeşte cel mai mult din lume, Veneţia.

“Mikhail Baryshnikov – Dance This Way” este titlul expoziţiei de fotografii semnate de el, ca un pod de lumini între Veneţia şi New York, deschisă până în 30 octombrie la “Galeria Contini” din Veneţia, între sculpturile lui Botero şi un “Christ” al sculptorului cubanez Julio Larraz.

Dansul în expoziţie

Este un alt “Misha”, fotograful care a uimit New York-ul.

Numai Mikhail Baryshnikov era în stare să transforme coregrafiile lui George Balanchine, Merce Cunningham şi Paul Taylor într-o minunată povestire, în care imaginile se succed unele după altele, în care se redescoperă povestea baletului contemporan şi istoria artei, “lăsând timpul să deseneze spaţiul”.

Emoţiile baletului

Cariera fotografică a lui Baryshnikov a început oficial în 2008, cu expoziţia “Merce, My Way”, dedicată coregrafului Merce Cunningham. “Am cunoscut mari fotografi, Lord Snowdon, Richard Avedon, Irving Penn, Annie Leibovitz; şi de la fiecare am învăţat câte ceva. Fiecare a lăsat o urmă, o imagine ideală. Când fotografiez, eu dansez, sunt între dansatori, mă aplec, mă învârt şi încerc să anticipez mişcarea. Îmi amintesc când Margot Fontyne pronunţa cu mare orgoliu cuvântul «photograph». Dar nu aceasta era perfecţiunea pe care eu o căutam. Dansul reprezintă mişcare, cucerirea spaţiului, dialogul cu spaţiul şi timpul pentru că aceasta este complexitatea sa. Este ceea ce am căutat să realizez în fotografiile mele, să fac să continue timpul, să las ca timpul să deseneze spaţiul, să redea corpul balerinilor în imagini. Fotografia reprezintă pentru mine o nouă tinereţe. Sunt un om foarte activ de dimineaţa până noaptea şi continui să dansez şi azi, deşi într-un mod divers”, mărturiseşte Baryshnikov într-un interviu acordat Laurei Lionelli, vorbind despre noua sa profesie de fotograf, în prima expoziţie europeană.

Baryshnikov şi Lisa Minnelli

Dar, pentru Baryshnikov, dansul este o continuare şi a baletului clasic. “Când am dansat «Giselle», eram încântat de acest fel de balet. Privesc cu o deosebită devoţiune un alt fotograf, Alexey Brodovich, scenograful Baletelor Ruse ale lui Diaghilev, devenit apoi art director al prestigioasei reviste «Vogue». Dar şi pe maeştii Richard Avedon şi Robert Frank. Cartea sa, intitulată «Ballet», editată în 1945, este un moment de referinţă în istoria baletului”.

Din expoziţia de fotografii, Domenican Moves

Astăzi, Baryshnikov se bazează mult pe noile tehnici digitale. A început să fotografieze, cu mulţi ani în urmă, cu un Nikon de 35 de milimetri şi ştia că pentru a obţine efectele mişcării trebuie să posezi foarte bine tenhica acestei profesiuni. Datorită fotografiei digitale, el realizează fotografiile ca şi cum ar picta, şi materia balerinilor devine materia picturii. Aşa a fotografiat artiştii pe care îi iubeşte foarte mult, având momentul “Picasso”, “Pontormo” momentul Chagall, Bacon, Goya, fără a uita Oskar Schlemmer.

Cu Anna Sinyakina în spectacolul In Paris

Iubeşte arabescurile şi în acest domeniu lucrează cu editorul Philippe Laumont la New York. Recent a publicat un volum intitulat “Domenican Moves”, care se deschide nu numai cu baletul clasic, dar şi cu stilurile “baciata” şi “disco”. Adoră să fotografieze perechile care dansează ca nişte îndrăgostiţi, indiferent de vârstă. “În spatele fotografiilor mele e mai mult. Este istoria unui băiat care la 12 ani s-a îndrăgostit nebuneşte de dans şi a ştiut că aceea este viaţa sa. Că dansul e iubirea sa.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.