„David Bowie Is”. Starul-cameleon, într-o expoziţie organizată de Victoria&Albert Museum

Ieri seară, la Filarmonica din Paris, a fost vernisată expoziţia David Bowie Is, ce va fi deschisă până la 31 mai, dedicată cântăreţului englez, emblemă a muzicii pop care a influenţat artişti ai perioadei moderne.

Organizată la Victoria & Albert Museum din Londra de Victoria Broackes şi Geoffrey Marsh, itinerată apoi la Berlin, Toronto, São Paulo şi Chicago, expoziţia a ajuns acum pe malurile Senei.

Este prima retrospectivă dedicată acestui cântăreţ-cameleon, care a creat de-a lungul carierei sale o seamă de personaje emblematice.

Fotografie pentru coperta albumului Aladdin Sane

Încă de la intrare, publicul a avut parte de o surpriză. La un stand de machiaj, doritorii puteau să-şi fardeze faţa cu celebrul fulger Ziggy Stardust şi mulţi vizitatori au intrat în joc.

Într-o scenografie asimetrică şi neconvenţională, amestecând mai multe stiluri, printre care glamrock, excesele modei şi omniprezenţa culturii pop, expoziţia prezintă peste 300 de piese: texte de cântece, desene din tinereţe, filme rare, în care poate fi descoperit talentul lui de mim, coperte de disc, instrumente muzicale, video-uri, crochiuri din tinereţe ale artistului, costume de scenă din diferite perioade, fotografii, afişe de film, desene şi arhive audio-vizuale, chiar şi o batistă cu urme de ruj şi un pachet de ţigări şi, desigur, extrase sonore. Poate fi ascultată muzica lui de la primele sale acorduri de chitară până la ultimul album din 2013, trecând prin hiturile care au încântat iubitorii muzicii pop.

David Bowie, 1973

Toate piesele provin din arhiva personală a starului, născut în ianuarie 1967 în cartierul londonez defavorizat Brixton, şi ale cărui discuri au ajuns să fie vândute în peste 140 de milioane de exemplare. O asemenea arhivă dovedeşte, paradoxal, două faţete ale personajului: dorinţa de a păstra absolut tot şi grija permanentă de a evolua, de a se reinventa.

Ca şi cariera muzicală a artistului, fiecare piesă din expoziţie este foarte specială, dar toate au un punct comun. Expoziţia este o călătoriesonorăşi vizuală în universul luiBowie, prin prisma influenţelor culturale. Pot fi văzute incredibile amintiri din cariera acestui personaj avangardist care s-a reinventat permanent.

Fotografie de presă pentru albumul Diamond Dogs

“Este un om venit de nicăieri, numit David Jones, probabil numele cel mai comun ce poate fi întâlnit în Anglia, care a devenit superstar. Înălţările şi căderile sale, felul în care a lucrat pentru a se dezvolta pe plan artistic, muzical şi personal sunt un exemplu”, afirma Victoria Broackes.

Se poate observa de-a lungul vizitei că David Bowie controlează toate etapele muzicii sale, de la scrierea textelor la scenografia concertelor. Nu trebuie uitat că starul şi-a început activitatea la 16 ani într-o agenţie de publicitate. Cântăreţ, compozitor, producător şi inginer audio, câştigător a două premii Grammy, el se dovedeşte, de asemenea, un extraordinar povestitor al propriei istorii, cariera lui fiind în permanenţă o punere în scenă.

Autoportret

Dacă Bob Dylan a introdus literatura în muzica rock, David Bowie a introdus teatrul.

La ieşirea din expoziţie, publicul descoperă o galerie de portrete ale artistului, din diferite epoci. Faţetele multiple ale unui aceluiaşi personaj.

La zece ani după Reality, David Bowie a surprins în 2013 cu lansarea celui de al 24-lea album solo, intitulat The Next Day. Coperta amintea de cea de la Heroes, apărut în 1977, pe care a acoperit-o cu un pătrat alb. Un fel de a spune că n-a uitat nimic din trecutul său, dar nici nu priveşte înapoi.

David Bowie şi William Burroghs, 1974

Expoziţia demonstrează că Bowie a inflenţat şi, la rândul lui, a fost influenţat de direcţiile artistice din artă, design, teatru şi, în general, de cultura contemporană. A lucrat la crearea propriului stil, colaborând cu diverşi designeri din domeniul modei, dar şi cu specialişti din arta grafică, teatru şi film.

De fapt, expunerea depăşeşte simpla prezentarea a obiectelor, punând în valoare multiplele influenţe literare, teatrale, cinematografice, muzicale ale acestui pionier al culturii pop. În prima sală, consacrată începuturilor, Bowie poate fi auzit spunând cu umor: “S-ar fi putut întâmpla altfel, aş fi putut deveni Elton John”.

Fotografie pentru coperta albumului Earthling, 1977

Este clar că artistul a fost întotdeauna foarte conştient de imaginea sa. Colecţia lui de costume este impresionantă, oferind imagini puternice care demonstrează capacitatea lui de a traversa stiluri, de a anticipa, trăsături vizibile în costumele japoneze din Ziggy Stardust, în redingota în culorile steagului britanic, realizată de Alexander McQueen pentru albumul Earthling sau în desenele Soniei Delaunay care i-au inspirat costumele din The Man Who Sold the World din 1970.

Toată această profuziune de piese şi de simboluri reuşeşte să refacă atât epoca, dar şi setea de cultură şi flerul extraordinar al lui Bowie, prezentat ca un precursor al epocii MTV. “Trebuie să fie totul tridimensional, să scriu cântece nu-mi este de ajuns”, exclama el.

Publicitate pentru The Kon-rads, 1966

Bowie, a cărui metodă de a scrie în cut-up, împrumutată de la William Burroughs, poate fi descoperită în expoziţie, a desenat şi multe proiecte de scenă şi pentru clipuri.

Este, de asemenea, pictor, aşa cum se poate descoperi în două portrete expresioniste ale lui Iggy Pop şi în altul al scriitorului Mishima, semnate de el.

Spre deosebire de formula prezentată la Londra, la Filarmonica din Paris s-au adăugat câteva piese şi tablouri ilustrând relaţia lui cu Franţa.

Se poate afla astfel că Ziggy Stardust a fost înregistrat în două reprize în studioul Château d’Hérouville, în 1970. Este expusă Cartea de Aur a studioului, cu o dedicaţie a starului. Concertele susţinute de el la Paris, între decembrie 1965 şi ianuarie 1966, au fost primele organizate în afara Angliei.

La filmarea clipului Ashes to Ashes, 1980

Legat de expoziţie, Orchestra Naţională din Île-de-France va interpreta, în 7 şi 8 martie, o creaţie din anii berlinezi (1976-1979) ai artistului.

Coregraful Philippe Découflé propune o “mare celebrare glam rock”, reluând cântece ale britanicului interpretate de cântăreţele Sophie Hunger, Jehnny Beth şi Jeanne Added, alături de dansatori şi artişti de circ. Spectacolul are loc de marţi până duminică 8 martie.

Bowie-actorul va fi prezent pe ecrane odată cu reluarea filmului Furyo, realizat de Nagisa Oshima în1983, a cărui vedetă a fost.

Un film cu expoziţia de la Victoria&Albert Museum va fi difuzat în peste 100 de cinematografe din Franţa şi Elveţia, în 12 martie şi în 1 iunie.

Machetă de scenă pentru turneul Diamond Dogs, 1974

Pelicula, captivantă, oferă avantajul de descoperi piese majore ale parcursului starului, de a înţelege “misterul” Bowie, aura lui magică.

Cu ajutorul unor extrase din interviuri, el îşi reconsideră opera, de la copilăria din cartierele londoneze de după război până în zilele noastre, când, retras la New York, poate fi rareori văzut şi când a devenit deja un mit al subversivilor ani 1970.

Expoziţia a atras până acum peste 900.000 de vizitatori în cele cinci oraşe în care a fost prezentată. De la Paris, ea va fi itinerată la Melbourne, la Australian Centre for the Moving Image şi la Groninger Museum din Olanda.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.