Pelerinajul anual (sau hajj) la Mecqa a provocat joi, 24 septembrie, decesul a cel puţin 720 de persoane de diferite nationalităţi în urma unei busculade. Tragedia s-a produs la Mina – lângă Mecqa–, în marja unui ritual de lapidaţie a stelelor Satanei şi în momentul în care peste 2,2 milioane de pelerini coborau de pe Muntele Arafat. Gigantica busculadă s-a produs la nouă ani după un incident similar consemnat în aceeaşi zonă a plerinajului. La 6 ianuarie 2006, 364 pelerini au decedat în urma unei busculade produse în timpul ritualului lapidării.
După cum arată Huffingtaon post fr. de-a lungul anilor, în jurul acestor stele au mai avut loc alte busculade soldate cu victime: în 1994 (270 morţi), 1998 (118 morţi) şi 2004 (251 morţi). În 1990, 1.426 pelerini au decedat asfixiaţi din cauza unei pene la sistemul de ventilaţie a tunelului, şi tot la Mina. De 25 de ani, în urma acestor tragedii succesive, securitatea a devenit unul dintre punctele sensibile al organizării pelerinajului- hajj- care atrage mereu atâţia credincioşi.
Totuşi, după cum scrie ziarul parizian « Le Figaro », în urma tragediei din 2006, Arabia Saudită a luat mai multe măsuri pentru a ameliora gestionarea mulţimii. La mai multe niveluri de trecere au fost instalate poduri, iar prezenţa poliţiei a fost întărită. În acest an,
Arabia Saudită a mobilizat 100.000 de poliţişti. Autorităţile susţin că au luat toate măsurile împotriva unor eventuale atacuri, cu atât mai mult cu cât Statul Islamic a revendicat două atentate sângeroase împotriva a două moschei şiite din estul regatului. De asemenea, ele au mobilizat armate de medici şi infirmiere care să facă faţă riscurilor unei epidemii cu coronavirus MERS, domeniu în care Arabia Saudită este primul focar al lumii.
Prăbuşirea ciudată a unei macarale
Cu două săptămâni înaintea debutului pelerinajului din 2015, a avut loc o tragedie de alt gen: la 11 septembrie, a căzut o macara gigantică de pe şantierul de extindere al Marii Moschei din Mecqa, provocând moartea a 109 persoane şi rănirea altor 400. În momentul dezastrului, bătea un vânt foarte puternic. De decenii, Marea Moscheie este în şantier, fiecare monarh saudit dorind să-şi pună amprenta pe cel mai sfânt dintre locurile sfinte ale Islamului, prin lucrări de extindere mereu mai gigantice şi prin prezenţa permanentă la faţa locului a zeci de macarale uriaşe.
Potrivit Irfan al-Alawi, co-creator al Fundaţiei pentru Cercetarea Patrimoniului Islamic din Mecqa, „autorităţile au dat dovadă de neglijenţă în faţa pericolului reprezentat de aceste macarale”. ” (Ele ) nu se preocupă de patrimoniu, şi nici de sănătate şi sécuritate”, a adăugat el. La rândul său, după prăbuşirea macaralei de la 11 septembrie, un inginer din grupul care execută proiectul de extindere a respins acuzaţiiile de neglijenţă. Macaraua a fost instalată „în mod profesionist”, acum „trei sau patru ani”, a declarat el sub acoperirea anonimatului, apreciind că această tragedie s-a datorat „voinţei lui Allah”.
Un şantier de 400.000 m²
Lansat acum patru ani de defunctul rege Abdallah, şantierul actual va mări cu 400.000 m² suprafaţa Marii Moschei, echivalentul a 50 de terenui de fotbal. Şi cu ambiţia de a primi concomitent până la 2,2 milioane de credincioşi. În vreme ce autorităţile prezintă aceste şantiere drept o necesitate provocată de numărul crescând al pelerinilor, alţii critică transformarea acestui loc sfânt într-un adevărat „Manhattan” local. Piesa de bază a acestei extinderi dezlănţuite a oraşului Mecqa este orologiul gigantic care domină Marea Moscheie. Cu un diametru de 46 metri fiecare, cele patru cadrane ale orologiului realizat din materiale de înaltă tehnologie, stropite cu aur, domină de la 400 metri complexul religios. Turnul cel mai înalt are 601 metri, fiind al treilea din lume ca înălţime. El est flancat de un complex de şase turnuri ce compun un hotel de lux şi un enorm centru comercial.
În 2017, îşi va deschide uşile va fi cel mai mare hotel din lume, Abraj Kudai, cu 10 000 de camere, 70 restaurante, cinci etaje rezervate familiei regale saudite, patru helioporturi, un centru cmercial, săli de conferinţe, cât şi o imensă sală de bal. Totul va costa 3,2 miliarde de euro.
De altfel, credincioşii sunt bombardaţi cu sloganuri publicitare şifascicule de lumini ale turnului care le tulbură liniştea, apreciază Irfan al-Alawi. Mecqa ” îşi pierde din spiritualittea sa”, continuă el. „Acest gen de ambianţă nu există în jurul Vaticanului. Atunci, de ce s-o facem aici ?” În schimb, Charif al-Harthi, de la Camere de Comerţ din Mecque, apără turnul orologiului, văzând în el „un punct de reper pentru Mecqa şi pentru ansamblul regatului”. Un alt responsabil al oraşului, Fahd al-Harbi, apreciază că obiectivul transformării Mecqăi, între care noi reţele de transport, este de a „facilita sejurul vizitatorilor”. Pentru Abdallah Hasan, un sudanez revenit la Mecque după zece ani, transformările oraşului sunt pozitive, ele permiţând pelerinilor să-şi efectueze ritualurile lor „în mod confortabil”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.