De ce a ajuns cel mai mare colos energetic pe marginea prăpastiei

Complexul Energetic Oltenia, proprietarul celor mai mari termocentrale din țară (Turceni, Rovinari și Craiova) precum și concesionarul minelor de lignit din Oltenia, suferă din pricina scăderii consumului de energie, a decapitalizării, a scăderii prețului la electricitate, a livrat cărbune către companii care apoi au intrat în faliment sau sunt în insolvență, programul de restructurare nu a fost eficient. Aceste cauze precum și altele sunt menționate într-un Memorandum semnat de câteva mii de salariați pentru salvarea Complexului și înmânat conducerii țării.

Mai jos, prezentăm cauzele care au dus CEO într-o situație dificilă în optica salariaților și care sunt măsurile de redresare:

– Scăderea consumului de energie electrică în România din cauza prăbuşirii consumului industrial, de la peste 93 TWh în anul 1989 la 54,80 TWh în 2016, ceea ce a însemnat o scădere considerabilă a producţiei de energie electrică pe cărbune ;
– Piaţa de energie s-a restrâns şi în mod special Piața Contractelor Bileterale de pe piața de enrgie OPCOM, crescând nejustificat PZU (Piaţă Zilei Următoare) la aproape 50%, ceea ce a avantajat producătorii cu preţuri mici şi treaderii din energie ;
– Decapitalizarea producătorilor clasici de energie electrică datorită funcţionarii incorecte a pieţei de energie (în 2016, preţul mediu ponderat la producător a scăzut la aproximativ 165 lei/MWh, în timp ce la consumatorul final a crescut la peste 555 lei/MWh,
diferenţa între cele două preţuri ducându-se în profiturile mari ale companiilor din distribuţie, transport, a traderilor de energie, a producătorilor de energie verde) ;
– Începând cu anul 2013 CEO a fost obligat să achiziţioneze de pe bursă certificate de emisie gaze cu efect de seră ( CO2) a căror valoare a condus la creşterea costului de producţie şi la scăderea preţului de vânzare determinată de o piaţă concurenţială
neloială. Mai mult, CEO plăteşte certificate verzi pentru energie pe care o consumă subunităţile producătoare de cărbune, furnizată de termocentralele proprii, taxa de cogenerare, taxa pentru transport şi distribuţie, iar apă pentru răcire o plăteşte pe fiecare termocentrală, deşi este un singur rău din care se foloseşte – Jiul. Numai aceste taxe şi plăti măresc costul de producţie cu minim
10-12% ;
– Deşi unităţile care au format CEO şi inclusiv CEO, în anul 2012 au înregistrat profit, au fost obligate să depună la bugetul statului între 85-90% din profitul contabil, începând cu anul 2009, iar pentru programele de conformare la cerinţele de mediu ale UE au fost obligate să acceseze credite cu dobânzi foarte mari, care de asemenea au generat costuri suplimentare, iar instalaţiile de desulfurare şi de reducere a emisiilor de praf au crescut consumul propriu de energie cu circa 2,5% ;
– Preluarea CET Brăila şi transferul carierelor din Berbeşti la CET Govora, în lipsa unui audit, este o decizie interpretabilă, mai ales că CET Brăila nu a produs nimic şi doar a consumat resurse finaciare, iar CET Govora va achita într-o perioada îndelungată datoria
către CEO ;
– Livrarea cărbunelui către termocentralele care au înregistrat datorii mari faţă de prevederile contractuale, fără a prevedea în acestea constituirea de garanţii bancare conform Ord.34/2006 ; soldul principalilor clienţi restanţi ( majoritatea în insolvenţă sau faliment) este de 1009001679 lei , acesta fiind prezentat în anexă la prezenţa ;
– Programul de restructurare adoptat de conducerea CEO în 2015 nu a avut măsuri de eficientizare a activităţii, a vizat doar reducerea de personal şi nici acestea nu s-au făcut după criterii transparente şi nici cu acordul tuturor organizaţiilor sindicale reprezentative ;
– Programul de restructurare adoptat de conducerea CEO în 2016 nu a avut măsuri de optimizare a activităţii, a vizat doar reducerea de costuri şi de personal, acestea s-au făcut după criterii transparente şi cu acordul tuturor organizaţiilor sindicale reprezentative.

Măsuri de redresare

a) Elaborarea în regim de urgenţă a unui Program de eficientizare pentru CEO care să aibă la bază:
– întinerirea personalului din producţie prin angajarea unui număr de salariaţi egal cu o treime din numărul celor care pleacă din companie; menţionăm că vârstă medie a personalului este aproximativ 50 de ani;
– capacităţile de producţie disponibile ale celor 4 termocentrale (Rovinari, Turceni,Isalnita, Craiova ÎI ) ;
– necesarul de lignit pentru funcţionarea în bandă a termocentralelor prin care să se asigure pragul de rentabilitate (cost-beneficiu) la cel mai mic preţ de producţie al tonei de cărbune posibil de realizat;
– salarizarea personalulul în baza unor indicatori de performanţă specifici activităţii desfăşurate (productivitate ,consum specific, cost de producţie, calitate, indice de folosire a capacităţii de producţie şi alţii care pot fi măsurabili )
– pentru realizarea unui acompaniament social este necesar că Guvernul României să modifice OUG 36/2013 în sensul de a prelungi durata venitului de completare la 36 de luni şi de asemenea modificarea acestuia, aşa cum era prevăzut în OUG 116/2006;
b) Plata rezervei de capacitate (terţiară lentă) la grupurile energetice din rezervă ( strategice); STS să fie plătite de Transelectrica, după cum justifică producătorul de energie, nu după cum hotărăşte ANRE; tergiversarea plăţii rezervei de capacitate va avea drept
rezultat riscul neasigurarii de către C.E.O. a siguranţei Sistemului Electroenergetic Naţional;
c) Reanalizarea de către Transelectrica a modalităţii de alocare a ATC (capacitate disponibilă de interconexiune internaţională);
d) Emiterea unei hotărâri de guvern pentru asigurarea unei cote de 500MW în bandă şi 600 MWh pentru serviciile de sistem, pentru Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A, aşa cum prevedea HG nr.138/2013 până la 01.07.2015;
e) Aprobarea proiectelor de hotărâre de guvern privind aprobarea amplasamentelor şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, situate în coridoarele de expropriere a lucrărilor de utilitate publică a obiectivelor de investiţii, din cadrul UMC Roşia şi UMC Jilţ Sud, pentru deblocarea fronturilor de lucru şi evitarea costurilor suplimentare prin modificarea
fluxurilor tehnologice;

f) Sprijin de la Minister în constituirea unui pachet de 1000 MW (în coş cu hidro) la un preţ competitiv pentru export şi tranzacţionarea pe pieţele externe.
g) Scoterea din patrimoniul CEO a tuturor activelor care nu au legătură cu obiectul de activitate, prin vânzare sau predarea către comunităţile locale (a şcolilor, alimentărilor cu apă, a clădirilor libere de sarcini, incinte, terenuri) în contul taxelor către acestea în
urmă evaluării de un evaluator autorizat ANEVAR (este nevoie de Hotărâre de Guvern ).
h) Reconfigurarea pieţei de energie din România pe modelul ţărilor din UE, astfel că producătorii de energie să aibă în obiectul de activitate „DISTRIBUŢIA ENERGIEI” pe modelul firmetor ENEL-în Italia, CEZ -în Cehia, ceee ce ar duce la o mai mare transparenţă pe piaţă de energie şi la eliminarea suspiciunilor de specula.
i) Mix de energie, model RWE -Germania, Enel -Italia şi altele.
j) Anularea taxelor şi renunţarea la obligativitatea plăţii de certificate verzi şi de cogenerare pentru energia produsă în unităţi proprii şi consumată în unităţi proprii din structura CEO, iar energia consumată în cariere să fie considerată că şi consum propriu tehnologic.
k) La elaborarea Strategiei Energetice, Guvernul să reanalizeze nivelul procentului energiei regenerabile în consumul de energie şi oportunitatea construirii hidrocentralei în pompaj de la Tarniţa cu rol de echilibrare a energiei regenerabile şi preluarea sarcinii
de către hidrocentrale cu lacuri de acumulare, iar termocentralele din Oltenia să funcţioneze în bandă.
l) Elaborarea Strategiei Energetice să fie precedată de actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României la situaţia actuală din România în perspectiva noilor schimbări geopolitice şi economice din Europa şi din zonele învecinate ale ţării noastre.

Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.
Domeniul principal de activitate este producția de energie electrică și termică, transportul și distribuția energiei termice. Ministerul Energiei deține 77% din acțiunile producătorului de energie, iar Fondul Proprietatea are o participație de 21,5%.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.