De ce a ales Sebastian Ghiţă să se „ascundă” în Serbia?

Cine vrea să înţeleagă cu adevărat subtextul fugii şi capturării lui Sebastian Ghiţă trebuie să aibă în faţă istoria completă a evenimentelor din aceste patru luni de cînd fostul deputat şi patron al postului „România TV” a dispărut. Altfel, ca în atîtea alte situaţii, maeştrii dezinformării vor găsi în curiozitatea noastră terenul prielnic pentru a-şi exersa meseria.

Informaţii contradictorii venite chiar din partea autorităţilor române

În opinia noastră, ceea ce ni se prezintă ca fiind o „capturare” este, mai degrabă, o „predare” bine pusă la punct cu buna ştiinţă a lui Sebastian Ghiţă! Informaţiile venite din partea autorităţilor ating deseori cote ridicole care sporesc suspiciunile în legătură cu fuga şi capturarea lui Sebastian Ghiţă. Pentru exemplificare vom folosi cîteva citate din articolele apărute în „Cotidianul” pe baza informaţiilor furnizate de surse judiciare:

Despre întîlnirea lui Sebastian Ghiţă cu fratele său: „Conform oficialilor citați, Sebastian Ghiță ar fi venit în Serbia cu o cursă aeriană, de la Istanbul. Fratele său Alexandru Ghiță a ajuns și el la Belgrad tot via Istanbul, dar plecând direct în Turcia de la București”. Parcă sîntem la o emisiune de umor! Deci, amîndoi fraţii au ajuns pe căi diferite la Istanbul, dar au decis să se întîlnească la Belgrad, unde aveau să fie ridicaţi de poliţiştii sîrbi! De ce oare au apelat cei doi fraţi la această scărpinare oletenească?

Despre „fuga” lui Ghiţă: „În noaptea de 19 decembrie 2016, după ce a scăpat de filaj, Sebastian Ghiţă a trecut graniţa în Bulgaria, au declarat surse judiciare. De aici a trecut în Turcia și apoi cu avionul a ajuns în Belgrad. De aici folosindu-se de pașaportul fals Ghiță a ieșit de câteva ori din Serbia în țările din jurul acesteia pentru a îngreuna localizarea telefonului pe care îl folosea”. Nici în bancurile cu Gîgă nu găsim un asemenea scenariu! În afara „fugii” prin Bulgaria, escala din Turcia şi sosirea la Belgrad, aflăm că Ghiţă ieşea din Serbia pentru a da telefoane în ţară, după care se întorcea la Belgrad! De ce ar fi făcut Ghiţă o asemenea „navetă”, trecînd prin riscuri mult mai mari la graniţa Serbiei?

Despre data cînd Ghiţă a fost depistat că ar fi în Serbia: „O echipă de poliţişti s-a depalsat încă din 23 februarie în Serbia pentru a-l localiza, au precizat sursele citate. Tot atunci a apărut în media românescă și prima informaţie că e posibil ca fostul deputat PSD să se ascundă în Serbia”. Dacă poliţiştii români erau în Serbia încă din 25 februarie, de ce au aşteptat pînă în 14 aprilie pentru a-l demasca?

Despre posibila extrădare: „Potrivit Ministerului Justiţiei, prin declaraţia de succesiune între România şi Serbia funcţionează un tratat din 18 octombrie 1960 între Republica Socialistă Română şi Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică. Documentul a intrat în vigoare în 6 februarie 1961”. Să nu fi aflat Ministerul Justiţiei din România că Republica Populară Federativă Iugoslavia nu mai există de foarte mulţi ani şi, în consecinţă, nici Tratatul din 1960?

Aceste informaţii ridicole, furnizate chiar de către autorităţi, nu fac altceva decît să inducă în opinia publică o şi mai mare îndoială faţă de felul în care Sebastian Ghiţă a plecat din ţară, „localizarea” lui în Serbia şi ciudata sa prindere!

De ce a ales Sebastian Ghiţă să se „ascundă” în Serbia?

Dacă abandonăm complet informaţiile oficialităţilor, am putea să facem o analiză mult mai coerentă a cazului Sebastian Ghiţă.

Dacă ar fi vrut cu adevărat să se ascundă pentru a se sustrage unei anchete, Sebastian Ghiţă ar fi ales o ţară de unde extrădarea să fie aproape imposibilă, cum ar fi Argentina, Dubai, Indonezia. Cu banii săi, ar fi putut să stea mult timp în multe alţe ţări, fără să fie nevoit să treacă mai multe graniţe doar pentru a vorbi la telefon cu cei apropiaţi!

Atunci de ce a ales chiar Serbia? Aceasta mi se pare întrebarea cheie a fugii lui Sebastian Ghiţă. Ca fugar urmărit prin Europol, nu ar fi putut să stea în nici o ţară din Uniunea Europeană, căci ar fi fost extrădat imediat ce era descoperit. Ar fi putut să aleagă fuga în SUA, însă, avînd în vedere susţinerea Laurei Codruţa Kovesi de către oficialii americani, Ghiţă ar fi fost imediat extrădat şi pus în braţele vînjoase ale şefei DNA pentru a-i spori acesteia imaginea de luptătoare cu corupţia!

Trecînd la lucruri serioase, este clar că Serbia era ţara ideală pentru o strategie care comportă anumite avantaje în cazul unei predări:

– a. Serbia nu este membră a UE, deci autorităţile sîrbe nu sînt obligate să-l extrădeze la cererea României

– b. Trecutul recent al relaţiilor sintre Serbia şi SUA, mai ales după războiul declanşat în 1999, face ca autoritatea americanilor să nu poată să impună sîrbilor modul de acţiune în acest caz, cum s-ar fi întîmplat în multe alte ţări din Europa

– c. Orice infracţiune săvîrşită de Sebastian Ghiţă în momentul predării, oferă autorităţilor din Serbia argumentul pentru a fi judecat acolo, deci să nu-l extrădeze imediat, la cererea românilor. Pentru intrarea în Serbia pe baza unor acte false, pedeapsa este între 6 luni şi 3 ani, deci ar putea fi judecat fie sub control judiciar, fie pus în arest la un domiciliu indicat de instanţă (aşa cum s-a întîmplat în România cu cei de la Black Cube) sau chiar să fie judecat în stare de libertate

– d. Sîrbii ar putea chiar să refuze extrădarea dacă Sebastian Ghiţă va invoca implicaţii politice ale anchetei sale din România. Ne amintim că aşa s-a întîmplat cu Gregorian Bivolaru în Suedia, ţară membră a UE, acesta fiind deja condamnat pentru viol, o faptă mult mai gravă decît cea pentru care este anchetat Ghiţă.

Toate aceste argumente arată că alegerea Serbiei ca loc de „capturare” a lui Sebastian Ghiţă nu este chiar întîmplătoare! Am putea spune chiar că „prinderea” sa nu face altceva decît internaţionalizeze scandalul declanşat de dezvăluirile sale despre şeful executiv al SRI şi despre şefa DNA, două dintre cele mai puternice instituţii de forţă ale statului român! Simpla invocare a acestora în faţa autorităţilor sîrbeşti, cu prezentarea unui voluminos dosar de presă care să arate impactul dezvăluirilor sale, îl pot pune Sebastian Ghiţă sub protecţie internaţională!

Desigur, sînt încă multe necunoscute ale acestei operaţiuni, din care, însă, nu trebuie deloc exclusă varianta unui scenariu în care Sebastian Ghiţă însuşi să fie implicat direct. De altfel, în România s-a spus, în aceste patru luni de la „fuga” sa, că Ghiţă ar fi beneficiat de sprijin din partea unor autorităţi şi chiar că a fost ajutat să plece din ţară, urmînd ca dezvăluirile sale să aibă un impact mai mare în opinia publică, deci că toată şarada asta ar fi fost „organizată” pentru ca Sebastian Ghiţă să poată să facă acele dezvăluiri. Fuga lui ar fi, deci, o misiune!

Dovadă stă în faptul că Florian Coldea, unul dintre cei mai puternici oameni din România, a fost nevoit să-şi dea demisia din funcţia de adjunct al şefului SRI, în urma unor dezvăluiri care nu ar fi putut fi făcute în ţară, fără ca lui Sebastian Ghiţă să nu i se închidă gura!

Dacă vom trece peste impactul emoţional pe care l-a produs „fuga” lui Sebastian Ghiţă, ne-am putea întreba de ce, totuşi, acesta a fugit din ţară? Era în cursul unor anchete, fiind pus doar sub control judiciar, iar procesul în urma căruia ar fi putut să fie condamnat era foarte departe de o sentinţă definitivă!

Era, de asemenea, sub protecţia unei cauţiunii de 60 milioane lei, care-i asigura anchetarea şi judecarea în stare de libertate, lucru pe care l-a pierdut prin „fuga” sa. De ce ar fi renunţat la acest protectorat, oferindu-se pe tavă procurorilor Codruţei Kovesi?

Toate aceste controverse generate de fuga şi capturarea lui Sebastian Ghiţă ne determină să nu ne aruncăm orbeşte în varianta furnizată în acest moment de către autorităţile din România şi Serbia, ci să adoptăm o atitudine mai rezervată, astfel încît să nu devenim, fără voie, purtătorii unor mesaje manipulatoare.

Cazul Sebastian Ghiţă este departe de a fi clarificat şi vom urmări atent evoluţia lui, avînd convingerea că luciditatea ne va ajuta să-i descoperim, la un moment dat, toate iţele ascunse, căci multe persoane, în frunte chiar cu şefa DNA, tremură acum ca varga tocmai pentru că Sebastian Ghiţă a fost „prins”! Va trebui să aflăm şi noi de ce.

Practic, acum ne întoarcem la momentul iniţial, cînd Dan Tăpălagă, fostul consilier al Monicăi Macovei, anunţa încă de acum o lună, pe baza unor informaţii furnizate de autorităţi, că Sebastian Ghiţă este în Serbia şi că o echipă de poliţişti era pe urmele lui încă din luna februarie. Şi dacă tot i-ai furnizat aceste informaţii lui Tăpălagă, de ce le-au negat în momentul imediat următor?

Cînd vom înţelege de ce au ales oficialii români această modalitate de a da aceste informaţii lui Tăpălagă şi nu direct opiniei publice, eventual într-o conferinţă de presă, poate că vom fi mai aproape de adevăr!

Cine a difuzat prima informaţie despre prezenţa lui Sebastian Ghiţă în Serbia? (I)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.