De ce are şanse Elena Udrea să scape

O confruntare cu denunţătorii, asul din mâneca Elenei Udrea. Circuitul denunţurilor din Gala Bute. Ce au greşit procurorii DNA şi mai ales DE CE au greşit.

Circuitul denunţurilor din dosarul Gala Bute

Echipa de comunicare – şi nu Elena Udrea, cum scriu unii cu superficialitate – a postat pe Facebook circuitul denunţurilor care o vizează pe fosta ministresă în dosarul „Gala Bute”. Circuit care arată astfel:

  • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia.
  • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu.
  • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea.
  • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus.
  • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea.

Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe.

Ce spune unul dintre avocaţi

La puţine ore după această postare pe facebook, Marius Striblea, unul dintre avocaţii Elenei Udrea au făcut două declaraţii interesante într-o emisiune la Antena3. În primul rând el a anunţat că va solicita o confruntare între Elena Udrea şi denunţătorii ei. „Dintr-o confruntare pot să reiasă elementele care nu sunt puse cap la cap. Pentru că e uşor să zici că am lăsat o geantă în biroul ministrului şi atât. Sunt mai multe detalii şi într-o astfel de confruntare probabil poziţia denunţătorului va reieşi ca mincinoasă. E dreptul procurorului să facă orice acuzaţii, dar e obligaţia lui să vină cu probe. Pe denunţuri nu se pot lua măsuri preventive”.

Tot Marius Striblea a mai afirmat: „În Gala Bute, nu este identificată nicio faptă concretă de abuz în serviciu. Ce a făcut concret doamna Udrea ca să fie abuz în serviciu şi să creeze o pagubă şi care sunt probele în acest sens? În Gala Bute doamna Udrea nu are niciun fel de implicare penală, în ciuda tuturor discuţiilor care se fac”.

Asul din mânecă

Nu ştim dacă procurorii vor aproba sau nu o confruntare între Elena Udrea şi grupul de denunţători. Oricum, o confruntare va avea loc când se va ajunge în instanţă. O confruntare între Elena Udrea şi denunţători reprezintă asul din mâneca fostei ministrese, indiferent dacă va avea loc în aceste zile sau în timpul procesului. Pentru că va demonta în mare măsură acuzaţiile procurorilor. Reamintim, procurorii DNA o acuză pe Elena Udrea de:

– abuz în serviciu, cu obținerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite

– tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene

– folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite

– luare de mită

Numai că procurorii s-au „aruncat” pe infracţiuni foarte grave, dar foarte greu de probat, mai ales că Elena Udrea, spre deosebire de „colega” Monica Iacob Ridzi, nu a semnat documente. O spun chiar procurorii în rechizitoriul prin care au cerut judecătorului de libertăţi arestarea preventivă. Şi iată cum arată un pasaj din motivarea judecătorului pentru aprobarea arestului preventiv: „Reprezentantul Ministerului Public consideră că, în urma declaraţiilor persoanelor audiate în cauză, este cert că inculpata (Elena Udrea – n.r.), deşi nu a semnat, a întocmit documente proprii cu privire la adoptarea actelor normative care au creat contextul săvârţirii infracţiunii. De asemenea, arată ca a determinat ceilalţi funcţionari să încheie contractul într-o asemenea modalitate (…) deşi aceştia îi aduceau la cunoştinţă prevederile care împiedică acest lucru. Arată că unele persoane plângeau la aceste şedinţe, fiind declaraţia martorului Mărăşoiu în acest sens, care şi-a dat demisia din cauza presiunilor care s-au făcut asupra sa”.

Acuzaţiile grave aduse Elenei Udrea, dar bazate doar pe denunţuri ar putea să o salveze pe fosta ministresă. De ce au procedat aşa procurorii DNA? Răspunsul este foarte simplu.

DNA „2015” acoperă „DNA „2011”

Procurorii DNA au avut două motive să procedeze cum au procedat. În primul rând ei vor să acopere activitatea instituţiei în 2011. Da, chiar în „perioada critică” (două zile înainte şi două zile după desfăşurarea Galei Bute) procurorii DNA ar fi putut să prevină prejudiciile înregistrate. GSP, Cotidianul.ro şi Jurnalul Naţional au oferit în zilele respective, mură în gură, date clare (inclusiv din documente oficiale, publice) privind grave nereguli şi ilegalităţi care urmau să se materializeze. Dacă procurorii DNA ar fi intervenit pe loc, nici măcar 1 leu nu s-ar fi cheltuit ilegal. Numai că în România, acţiunile de prevenire nu sunt utilizate. În al doilea rând, procurorii DNA au încercat să îi acopere pe colegii lor, care nu au deranjat-o deloc pe Elena Udrea, au început cu întârziere cercetările (luna octombrie 2012 şi numai după ce a intrat DLAF pe fir), au dat NUP subalternilor Elenei Udrea, ministrului Ion Ariton, şi reprezentanţilor companiilor naţionale care au finanţat direct sau indirect gala. Acum, în 2015, procurorii ar fi mers la sigur şi o „îngropau” fără probleme pe Elena Udrea, dacă o încadrau la neglijenţă în serviciu. Care se pedepseşte cu închisoarea. Cu celelalte încadrări, avem serioase îndoieli că ar izbuti mare lucru.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.