Croații se tem că românii îi ajung din urmă ca nivel de trai și cer guvernului să se trezească. ”Ar trebui să ne trezim din hibernare – românii ne-a ajuns din urmă pentru prima dată în istorie și acum ne ajung și bulgarii. Trebuie să accelerăm creșterea”, scria la începutul acestei luni cotidianul Juranji Vijesti.
Balcaniada creșterii economice
Ca și în România, creșterea economică a Croației a fost mai mare în al doilea trimestru al anului 2016 decât se estima. Prinsă în campanie electorală, clasa politică a început să-și dispute paternitatea proiectelor care au dus la o creștere economica de 2,8%. Însă informația care a prins cel mai bine în Croația era aceea că România are un PIB pe cap de locuitor care a ajuns la 57% din media UE, în timp ce Croația se află cu doar un procent în fața țării noastre. Analiștii croați estimează că în ritmul actual, România va egala PIB-ul pe cap de locuitor din Croația în cursul acestui an.
Mai grav pentru croați este că în această competiție balcanică intră și Bulgaria, cu un ritm de creștere mai bun, deși se afla la un PIB pe cap de locuitor situat la 46% din media UE. Presa croată citează un articol din Financial Times despre povestea de succes a dezvoltării orașului Plovdiv și a suburbiilor cu ajutorul fondurilor europene. Există însă și alt secret ale succesului Bulgariei: cea mai redusă taxă pentru companii, de 10%. Unele cifre sunt îngrijorătoare pentru Croația: șomajul în rândul tinerilor este de 30%, în timp ce în Bulgaria este de 13,8%, iar șomajul per total este de 13,2%, în timp ce în Bulgaria este de 7,2%. În cazul României, pentru anul 2015, rata șomajului a fost 6,8%, iar a șomajului în rândul tinerilor de 21,7%.
Acest articol a fost publicat la apogeul campaniei electorale pentru alegerile anticipate din Croația și a încercat să fie un semnal de trezire pentru clasa politică, prinsă în dispute pe teme naționaliste și incapabilă să ofere un guvern stabil după alegerile de la finalul anului 2015.
În Bulgaria, îngrijorarea ține mai puțin de rata creșterii economice și a șomajului. Aici corupția se află pe prima pagină, în special afacerile obscure în care intră politicienii de la vârful puterii, implicând nu de puține ori serviciile secrete ruse și companiile ruse. Și în Bulgaria avem o miză electorală importantă în acest an – alegerile prezidențiale din noiembrie.
Cum arată această competiție balcanică mai mult sa mai puțin declarată, a cărei miză este cu siguranță mai mare decât aceea de a te feri de laterna roșie a UE?
Croația: un an pierdut în dispute politice și apariția ”salvatorului”
Alegerile parlamentare din Croatia de la finalul anului 2015 au avut un rezultat foarte strâns, iar țara dădea impresia că pornește pe calea deschisă de premierul Viktor Orban în Ungaria. Această tendință a apărut odată cu formarea guvernului de coaliție condus de un apolitic, Tihomir Oreskovic, însă dominat de Uniunea Democrată Croată (HDZ) și de liderul Tomislav Karamarko. Au urmat scandaluri politice și în justiție, legate de un conflict de interese cu mize uriașe – compania energetică croată INA, iar apoi a venit demisia guvernului și anticipatele de pe 11 septembrie.
Campania electorală nu a fost deloc promițătoare, fiind dominată de un discurs puternic naționalist și mai puțin de temele economice. O campanie electorală între “ustași” și ”partizani”. Mergând pe aceste coordonate, alegerile păreau să dea câștig de cauză fostului premier Zoran Milanovici, liderul Partidului Social Democrat, cu un discurs naționalist, agresiv la adresa Serbiei și a Republicii Srpska.
Șansele Uniunii Democrate Croate erau extrem de reduse în momentul stabilirii anticipatelor, în luna iunie. Se părea că Milanovici va reveni la putere profitând de guvernarea dezastruoasă a unui premier apolitic având în spate miniștri de dreapta implicați în scandaluri de trafic de influență și care adoptau o linie puternic naționalistă, în timp ce economia bătea pasul pe loc.
Numai că social-democrații au pierdut repetând tocmai greșelile rivalilor lor: scandalul și renașterea patimilor naționaliste din fostele republici iugoslave. Se adaugă mișcarea câștigătoare făcută de HDZ – promovarea în fruntea partidului a unui deputat european cvasinecunoscut în politica mare de la Zagreb, dar învestit repede cu statutul de salvator. Este vorba de Andrej Plenkovic (46 de ani), diplomat de profesie, fost șef adjunct al misiunii Croației la UE, apoi numărul doi în Ambasada Croației la Paris, secretar de stat pentru Integrare Europeană. Abia în 2011 se înscrie în HDZ și devine unul dintre cei 11 europarlamentari ai Croației. Acest diplomat reinventat a reușit să schimbe discursul HDZ și să câștige voturile electoratului centrist.
Victoria HDZ a fost însă una la limită, iar Croatia va pierde din nou timp prețios în cursa balcanică cu România și Bulgaria, mulți analiști estimând că aici se poate repeta scenariul din Spania (cel puțin două alegeri anticipate consecutive), dacă social-democrații si HDZ nu vor forma o mare coaliție.
Bulgaria: o putere suspectată că este ”slugă la doi stăpâni”
În Bulgaria vecină, candidatura la președinție a unui general de aviație cu simpatii pro-ruse stârnește temeri că țara ar putea să intre pe orbita strategică a Moscovei, scrioe Politico.eu. Generalul Rumen Radev și-a depus candidatura din partea unui mic partid de stânga, Alternativa pentru Renașterea Bulgariei (ABV), însă lucrurile au devenit serioase în momentul în care, pe 23 august, el a primit și susținerea Partidului Socialist, a doua forță politică din țară.
Ceea ce a atras cel mai mult atenția a fost că decizia socialiștilor a venit imediat după ce Kornelia Ninova, noua șefă a socialiștilor bulgari, și fostul președinte Gheorghi Pârvanov, acum liderul ABV, au fost la Moscova, invitați la Congresul partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Ninova a declarat la Moscova că partidul ei va susține ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Analiștii bulgari și rivalii politici au interpretat susținerea socialiștilor bulgari pentru candidatura lui Rumen Radev drept executarea unui ordin venit din Rusia. Presa din Bulgaria vorbește și de posibilele legături ale lui Radev nu numai cu interesele energetice ruse, ci și cu cele ale industriei de armament ruse, având în vedere că flota aeriană militară a Bulgariei este una de producție sovietică și că țara nu a semnat încă un contract pentru achiziția de aeronave produse în statele NATO.
Generalul Radev este cel care a declarat, din postura de candidat la prezidențiale, că “Bulgaria trebuie să aibă o politică externă independentă. Bulgaria trebuie să-și urmeze propriile obiective. Am pierdut mult declarând, mai mult sau mai puțin, că Rusia este inamicul nostru”. Declarația aceasta a fost pusă în opoziție cu cea făcută de președintele de dreapta în exercițiu, Rosen Plevneliev, care a acuzat Rusia că folosește războiul hibrid pentru “a distruge fundamentele UE – unitatea, solidaritatea și statul de drept”. Declarația a fost făcută în fața Parlamentului European și a fost dur criticată în cercurile rusofile din Bulgaria. “Rușii s-au supărat pe Plevneliev… Kremlinul nu se aștepta ca un președinte bulgar să fie atât de dur”, a spus Ilian Vassilev, fost ambasador al Bulgariei în Rusia, acum implicat în consultanță pe teme energetic, scrie Politico.eu.
Un alt element care provoacă îngrijorare la Washington și Bruxelles – sunt șanse ca Rumen Radev să nu aibă rival la alegerile prezidențiale de pe 6 noiembrie. Asta pentru că premierul Boyko Borisov, liderul celui mai puternic partid – GERB, nu dă semne că va propune un candidat, în ciuda asigurărilor oferite presei. În spatele acestei strategii stă încercarea lui Borisov de a-i liniști pe oligarhii bulgari care au legături cu Rusia. “Borisov este criticat că a fost prea des slugă la mai mulți stăpâni”, scrie Politico.eu. Borisov și-a declarat angajamentul pentru UE și NATO, însă pe de altă parte este extrem de apropiat de oligarhii cu legături în Rusia și nu ia nici cele mai mici măsuri împotriva corupției din Bulgaria. Sunt de amintit aici telegramele ambasadorului american la Sofia din timpul primului mandat al lui Borisov, în care diplomatul vorbea despre relația extrem de apropiată a premierului cu directorul general al Lukoil Bulgaria, Valentin Zlatev, care a ajuns “să joace un rol major în procesul de decizie la Sofia”. “Operațiunile Lukoil din Bulgaria sunt suspectate de puternice legături cu spionajul rus și crima organizată”, mai scria atunci ambasadorul american.
Funcția prezidențială este mai puțin importanta decât cea de premier în Bulgaria. Totuși președintele poate numi oficiali în posturi cheie din justiție și serviciile secrete și poate numi guverne interimare. Aici poate fi marea îngrijorare a Rusiei, căci președintele Plevneliev a numit în 2014 un guvern interimar ce a dăunat mult relației dintre Sofia si Moscova. Atunci, ministrul Apărării, Velizar Șalamanov, a prezentat partenerilor din NATO un raport cutremurător legat de amenințarea propagandei ruse, de tacticile de gherilă ale Moscovei și de atacurile informatice. Șalamanov a arătat atunci că guvernul socialist anterior practic renunțase la statutul de membru NATO. Tot în acea perioadă, serviciile secrete germane au publicat un raport în care arătau că Parlamentul și Guvernul de la Sofia acționează practic la ordinul Gazprom, adoptând legi redactate chiar de avocații companiei ruse, pentru a “păcăli” restricțiile impuse rușilor de legislația europeană.
Mai este timp până la alegerile prezidențiale din Bulgaria, de pe 6 noiembrie, însă actualele evoluții și declaratia premierului Borisov din luna iunie, prin care respingea total nediplomatic propunerea României pentru o flotă NATO la Marea Neagră, sunt semnalul că puterea de la Sofia nu va fi un partener de încredere în Flancul Estic al NATO. Premierul Borisov va dori pe mai departe să facă un joc dublu și să vadă “doar iole” pe litoralul Mării Negre.
Cel puțin pentru presa croată, dintre cele mai ”tinere” trei state UE, România pare să arate cel mai bine în acest moment. Cu un ochi la Bulgaria, se poate spune că în România lupta împotriva corupției a început să plătească dividende. Cu celălalt ochi la Croația, se poate spune că stabilitatea politică a făcut diferența. Rămâne însă de văzut ce vor aduce campania electorală și alegerile din decembrie. Se va desprinde în viitoarele luni un proiect politic, social si economic coerent sau măcar un ”salvator” pe modelul croat, sau alegerile se vor juca balcanic, pe cartea serviciilor și dosarelor, ca în Bulgaria, si a luptei dintre ”ustași” și ”partizani”?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.