O scrisoare semnată de 46 de experți în implementarea de proiecte europene și adresată premierului Sorin Grindeanu și mai multor miniștri arată dimensiunea problemelor cu care se confruntă cei care doresc să acceseze fonduri europene.
Documentul face referire la situația unui grup de beneficiari care au depus pe programele de finanțare POCU/18/4/4.1 „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome, prin implementarea de măsuri integrate – regiuni mai puțin dezvoltate“, respectiv POCU/20/4/4.2 „Dezvoltarea Locală Integrată (DLI 360) în comunitățile marginalizate“. Dar, la fel de bine, concluziile pot fi valabile pentru orice alt tip de program.
„În calitate de experți în implementarea de proiecte europene care au activat în exercițiul financiar 2007-2013, tragem un semnal de alarmă asupra nevoii urgente de rezolvare a unor aspecte ce depind în mare măsură de voința politică exprimată prin inițiative ale Guvernului României.“ Aceștia susțin că deja ne aflăm în al patrulea an al exercițiului financiar 2014-2020 și nu s-a absorbit nici măcar un cent, deși România poate atrage miliarde de euro.
Problemele, punct cu punct
Ca să fie foarte expliciți, cei 47 de experți au purces la identificarea problemelor ce derivă din nerezolvarea lor. Câteva dintre cauzele blocajului absorbției fondurilor europene în exercițiul financiar 2014-2020 sunt următoarele:
1. Întârzieri în îndeplinirea condiționalităților ex-ante, obligatorii pentru a putea demara anumite operațiuni din fonduri europene. AM POCU nu este certificată și din această cauză absorbția efectivă va fi întârziată și va fi afectat bugetul de stat.
2. Lipsa de predictibilitate în ceea ce privește lansarea apelurilor pe POCU. Având în vedere lipsa de predictibilitate în ceea ce privește lansarea apelurilor, se dezvoltă un sistem haotic în depunerea de proiecte pe apelurile active. Riscurile identificate sunt: efort mare de evaluare din partea AM pentru contractarea unui buget mic din fondurile structurale; organizații care au experienţă în implementare de proiecte, dar așteaptă accesul la finanțări de foarte mult timp, pot să dispară. Aceste organizații reprezintă contribuitori la bugetul de stat care dispar.
3. Lipsa de predictibilitate în contractarea proiectelor POCU. S-a intrat în anul IV pentru POCU şi nu există niciun proiect contractat, deși sunt disponibile 4,326 miliarde de euro pentru acest PO. La jumătatea exercițiului financiar 2014-2020 trebuie să trecem la o absorbție efectivă, pentru că nu știm care va fi impactul pe termen mediu și lung al pierderii unui stat membru, Marea Britanie, contributor net la bugetul UE. De aici derivă următoarele riscuri: contractarea proiectelor cu întârziere de un an (cazul 4.1/4.2) va avea impact negativ asupra implementării (identificarea nevoilor poate să nu mai corespundă realității, cursul valutar va fi modificat, echipa pe care se baza proiectul poate să nu mai fie disponibilă etc.); absorbția sumelor aferente implementării proiectului se va face cu întârziere, existând riscul de a nu se mai acoperi de UE. Din punctul de vedere al fondurilor europene, după ce Marea Britanie va pleca din Uniunea Europeană, cea mai afectată va fi România. Polonia şi Ungaria, care au o rată de absorbție foarte bună, își vor trage fondurile la timp, iar România, din cauza acestor întârzieri, va rămâne la sfârșit, când pot să nu mai existe fonduri.
4. Funcționarea deficitară a sistemul informatic MySMIS 2014 pe perioada depunerii proiectelor în anul 2016. Sistemul informatic reprezintă o bază de date în care se încarcă informații (date structurate și chiar fișiere). Început de peste trei ani, acest sistem nu este nici astăzi pe deplin funcțional, deși are la bază un algoritm simplu. Sunt proiecte la care s-a lucrat luni de zile şi nu au putut fi depuse, deoarece sistemul informatic s-a blocat exact în perioada depunerii. (…) Un sistem informatic nefinalizat, inconsistent, va crea probleme și va conduce la mari întârzieri în rambursări.
5. Procentajul de cheltuieli indirecte, subdimensionat nevoilor reale ale unui proiect (15%). Ghidul Orientări Generale aferent POCU reglementează trecerea unui număr semnificativ de posturi (responsabil financiar, expert achiziții publice, asistent manager, expert contabil, jurist etc.) la categoria de cheltuieli indirecte, păstrând pentru acestea un cuantum de 15% din cheltuielile cu salariile de la capitolul cheltuieli directe. Conform Regulamentului (UE) 1303/2013, AM POCU putea să aleagă aplicarea procentajului de cheltuieli indirecte de 25% din cheltuielile directe, cu condiția motivării către CE a opțiunii selectate. Riscurile sunt următoarele: cheltuielile indirecte în cuantum de 15% din cheltuielile cu salariile de la capitolul cheltuieli directe reprezintă un buget insuficient pentru acoperirea nevoilor imperios necesare în implementarea unui proiect; proiectele vor suferi la capitolul implementare corectă, în condițiile în care CE oferea posibilitatea unor implementări decente cu o absorbție corespunzătoare. Nu se permite beneficiarilor să folosească personal specializat pentru achiziții, audit financiar etc., din lipsă de fonduri.
6. Proiectele sistemice necompetitive, nelansate. O mare parte din bugetul POCU este alocată proiectelor sistemice necompetitive. Analizând exercițiul 2007-2013, se constată că rata de absorbție pe POSDRU au asigurat-o majoritar proiectele competitive. Foarte multe dintre proiectele necompetitive au avut rate de absorbție mici. Proiectele sistemice necompetitive nu sunt cunoscute, nu au fost dezbătute public, nu există transparență privind contractarea și implementarea acestora. Astfel, bugetul alocat proiectelor sistemice necompetitive va fi parțial consumat din cauza întârzierilor în lansare, evaluare, contractare și implementare.
7. Nerespectarea termenelor procesului de evaluare, așa cum sunt ele prevăzute în Ghidul Orientări generale. Aceste prevederi ale unui ghid publicat prin ordin de ministru nu sunt respectate. Toate celelalte prevederi care vizează beneficiarii/solicitanții sunt urmărite spre respectare cu mare atenție. S-au identificat următoarele riscuri: întârzieri în contractare, implementare și reducerea ratei de absorbție planificată anual; scade eficiența proiectelor, în condițiile în care analiza de nevoi este făcută cu 9-12 luni în urmă.
8. Lipsa unei comunicări reale între autorități și aplicanți. Deoarece autorităţile nu respectă termenele privind evaluarea şi nu comunică nimic oficial privind aceste etape, există perioade foarte mari în care aplicanții nu cunosc situația proiectului depus. Această situație alimentează presupuneri și îngrijorări în piață. Asta va duce la neîncredere în mecanismul fondurilor europene.
9. Lipsa de transparenţă şi asumare din partea MFE. Aplicanţii sunt obligaţi să-şi asume îndeplinirea indicatorilor de proiect, sunt verificaţi în mai multe rânduri, dar autoritățile nu comunică şi nu îşi asumă decizii simple pentru deblocarea situației fondurilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.